Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) anunță că a finalizat pregătirile pentru sezonul de iarnă pe cele două aeroporturi ale Capitalei, Henri Coandă și Aurel Vlaicu.
Săptămâna trecută, CNAB a organizat revista de front a utilajelor de intervenție pe timp de iarnă, prezentând modul de acțiune pentru deszăpezirea și degivrarea pistelor, platformelor și căilor de rulare.

Cele 58 de utilaje performante aflate la dispoziția celor două aeroporturi sunt pregătite să intervină în orice moment, în funcție de condițiile meteo. Echipamentele includ freze multifuncționale, agregate compacte și utilaje speciale pentru intervenții rapide în zona aeronavelor.

Pregătirile pentru iarnă implică și instruirea personalului, operațiuni de întreținere a tehnicii, precum și coordonarea cu ROMATSA, companiile aeriene și firmele de handling, pentru menținerea siguranței operaționale în sezonul rece.

Comisia Europeană a prezentat o nouă „Strategie privind reînnoirea generațiilor în agricultură”, menită să asigure viitorul alimentar, agricol și rural al Europei prin sprijinirea tinerilor fermieri și atragerea de noi generații către acest sector.

Obiectivul Comisiei este ca tinerii fermieri și noii intrați în agricultură să reprezinte 24% din totalul fermierilor europeni până în anul 2040, dublu față de nivelul actual. Pentru atingerea acestui scop, Bruxelles recomandă statelor membre să investească cel puțin 6% din cheltuielile agricole în măsuri care să favorizeze instalarea tinerilor fermieri.

Strategia include un pachet obligatoriu pentru întreprinderile nou-înființate, care va oferi tinerilor fermieri sume forfetare de până la 300.000 de euro pentru instalare, precum și instrumente de garantare și subvenții la dobândă prin colaborarea cu Banca Europeană de Investiții.

Comisia propune, de asemenea, crearea unui Observator funciar european pentru a crește transparența pieței terenurilor și a sprijini succesiunea fermelor.
Potrivit datelor CE, vârsta medie a fermierilor din Uniunea Europeană este de 57 de ani, iar doar 12% dintre aceștia au sub 40 de ani, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității pe termen lung a producției agricole europene.
„Tinerii fermieri sunt esențiali pentru securitatea alimentară și pentru viitorul zonelor rurale. Trebuie să le oferim condițiile necesare pentru a rămâne și a construi o viață în agricultură”, a transmis Comisia Europeană.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat lansarea proiectului „La pas prin istorie”, un demers transfrontalier ce urmărește punerea în valoare a patrimoniului cultural de pe ambele maluri ale Prutului.

Proiectul, cu o valoare totală de 1,53 milioane de euro, este finanțat din fonduri europene și se desfășoară în parteneriat cu Raionul Hâncești din Republica Moldova.

La Galați, inițiativa vizează reabilitarea și revitalizarea Parcului Casei „Cuza Vodă”, locul în care a locuit domnitorul Alexandru Ioan Cuza alături de familia sa. „Parcul își va recăpăta farmecul de altădată, redând atmosfera epocii în care, la Galați, se puneau bazele Unirii Principatelor Române”, a declarat Costel Fotea.

Din bugetul total, 450.000 de euro revin Consiliului Județean Galați, care va continua astfel procesul de punere în valoare a patrimoniului început prin restaurarea și consolidarea Muzeului „Casa Cuza Vodă”.

În cadrul proiectului, soclul și statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza vor fi expertizate și restaurate, iar vestigiile arheologice descoperite în 2020 vor fi conservate și expuse publicului printr-un sistem modern, cu microclimat, iluminare și protecție din sticlă.

„La pas prin istorie este o veritabilă punte între trecut și viitor, între generațiile care au clădit istoria și cele care o duc mai departe. Ambianța romantică, specifică grădinilor din secolul al XIX-lea, va adăuga o nouă dimensiune acestui edificiu emblematic pentru istoria noastră”, a subliniat președintele CJ Galați.

Proiectul include și restaurarea Conacului lui Manuc Bey din Hâncești, obiectiv istoric de referință pentru Republica Moldova.

Europarlamentarul Dan Nica avertizează că prețurile ridicate la energie și lipsa interconexiunilor eficiente cu restul Uniunii Europene pun în pericol competitivitatea economiilor din Europa de Sud-Est.

În cadrul dezbaterii „Public–Private Dialogue on the Future of CESEC: Delivering Competitiveness”, organizate la București de Centrul Român al Energiei, Dan Nica a subliniat că România și întreaga regiune CESEC (Grupul de Cooperare pentru Europa Centrală și de Sud-Est în domeniul energiei) se confruntă cu cele mai mari prețuri la electricitate din UE — de cinci ori mai mari decât în Spania și de trei ori mai mari decât în Franța.

„Fără investiții urgente în rețele și în capacitatea de interconectare cu Vestul Europei – mai ales pe axa Austria–Ungaria–Slovacia – piața unică a energiei rămâne incompletă, iar diferențele de preț se adâncesc”, a declarat eurodeputatul român.

Potrivit acestuia, principala cauză a dezechilibrului este „bottleneck-ul structural” dintre Austria, Ungaria și Slovacia, care izolează Europa de Sud-Est de restul pieței interne a energiei.

Dan Nica a pledat pentru investiții europene rapide în interconexiuni, rețele și capacități de stocare, menționând că acestea sunt esențiale pentru a transforma regiunea într-un pilon solid al Uniunii Energetice.

„România a demonstrat că este un partener de încredere în construcția sistemului energetic european — am depășit ținta de interconectare de 15%, am dezvoltat masiv energia curată și am consolidat securitatea energetică regională”, a adăugat europarlamentarul.

Evenimentul a reunit factori de decizie europeni și reprezentanți ai industriei energetice, printre care Mechthild Wörsdörfer, Director General Adjunct al DG ENER, care au discutat despre modalitățile prin care pot fi reduse prețurile ridicate la energie și relansată competitivitatea în regiune.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunță că Banca Europeană de Investiții (BEI) a aprobat integral 7 noi proiecte transmise prin Fondul pentru Modernizare, în cadrul sesiunii 2/2025.

Valoarea totală a noilor investiții este de aproximativ 1,3 miliarde euro, prima tranșă solicitată fiind de 300 milioane euro. Aceste proiecte se adaugă portofoliului deja aprobat, ridicând totalul investițiilor gestionate de MTI la 2,366 miliarde euro, destinate modernizării și decarbonizării transporturilor din România.

Printre priorități se numără:
înlocuirea utilajelor energofage cu echipamente cu emisii zero;
achiziția de vehicule electrice pentru transport rutier, feroviar și naval;
dezvoltarea infrastructurii de mobilitate electrică și a rețelei naționale de stații de reîncărcare;
investiții în infrastructura navală și portuară pentru eficiență energetică.

MTI va publica în curând ghidurile solicitantului pentru cele cinci scheme de ajutor de stat pe platforma Fondului pentru Modernizare.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 77.734.633,32 de lei pentru 167 de investiții realizate prin Componenta C10 – Fondul local, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Facturile decontate au în vedere lucrări de asigurare a infrastructurii pentru transportul verde și elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană.

Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA, la link: https://www.mdlpa.ro/pages/plati.

Președintele Nicușor Dan a avut astăzi o întâlnire constructivă cu Valdis Dombrovskis, Comisarul European pentru economie și productivitate, responsabil și cu implementarea și simplificarea la nivelul Comisiei Europene.

În cadrul discuției, cei doi oficiali au abordat situația fiscal-bugetară a României, procedura de deficit excesiv, precum și reformele și măsurile pe care Guvernul le implementează pentru redresarea bugetului și stabilizarea economiei.

Nicușor Dan a subliniat determinarea autorităților de a continua reformele și de a menține stabilitatea politică și predictibilitatea necesare investițiilor și creșterii economice. „Este un parcurs complicat, care are și costuri sociale și economice, însă sunt convins că vom redresa bugetul, vom reduce cheltuielile publice și economia noastră se va redresa”, a declarat președintele.

Comisarul Valdis Dombrovskis a transmis că, în evaluarea Comisiei Europene, România se află pe drumul corect și își va reduce deficitul dacă va duce la bun sfârșit reformele anunțate. Oficialul european a reiterat sprijinul Comisiei pentru finalizarea investițiilor și proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„L-am asigurat că vom depune toate eforturile pentru a folosi în mod eficient aceste fonduri, astfel încât fiecare euro să fie valorificat în beneficiul României”, a adăugat Nicușor Dan.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat contractul de finanțare prin Programul Sănătate a proiectului privind construirea unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative la Galați, un proiect în valoare totală de aproape 30 milioane de lei.

”Este un proiect de suflet, pentru că este vorba de un centru în care pacienții afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, vor putea primi sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie.

De asemenea, este un proiect pe care ni l-am dorit foarte mult, pentru că la Galați nevoia de îngrijiri paliative este foarte mare. În prezent, Spitalul Județean are doar 10 paturi dedicate acestor servicii, iar cererea este mult peste posibilitățile actuale.

Noua unitate va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Centrul va dispune de 50 de paturi (saloane cu două, trei paturi), cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, săli de tratament și de socializare – totul gândit pentru confortul și necesitățile pacienților”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Finanțarea europeană, în valoare de 12,7 milioane de lei, a fost obținută de Consiliul Județean Galați prin Programul Sănătate, iar 16,8 milioane de lei vor fi asigurate, sub formă de cofinanțare, din bugetul propriu. Licitația pentru construirea noii unități, derulată cu clauză suspensivă, este în curs de finalizare, astfel încât lucrările efective vor putea începe în prima parte a anul viitor.

”Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a declarat duminică seară, la Digi24, că Partidul Social Democrat va oficializa în următoarele zile candidatura pentru Primăria Municipiului București, precizând că este vorba despre „o decizie pur formală” în acest moment.

„În următoarele 2-3 zile, lucrul acesta îl va face și Partidul Social Democrat. Este normal să trăim într-o lume în care ne respectăm colegii, respectăm regulile. De aceea, așteptăm cu nerăbdare biroul permanent, probabil că va fi marți sau miercuri, și în interiorul Partidului Social Democrat vom tranșa acest subiect”, a spus Băluță.

Întrebat dacă decizia privind candidatura este deja clară, edilul a precizat că procesul este o simplă formalitate. „Evident, este o decizie pur formală în acest moment și așteptăm să o și implementăm”, a adăugat acesta.
Băluță a afirmat că își bazează candidatura pe rezultatele obținute în Sectorul 4, nu pe calcule politice, și a subliniat că experiența acumulată în ultimul deceniu reprezintă principala sa recomandare.

„Pe mine mă recomandă rezultatele pe care le-am obținut împreună cu comunitatea Sectorului 4 și cu echipa mea. Fie că discutăm despre spitale, metrou, școli sau planșeul Unirii, toate sunt obiective care au crescut nivelul de trai și au schimbat complet fața sectorului. Sectorul 4 a reușit, în acești 10 ani, să aducă pentru România peste 5 miliarde de euro, gestionând proiecte importante de infrastructură”, a afirmat primarul.

În ceea ce privește competiția electorală pentru Capitală, Băluță a apreciat că aceasta este benefică pentru bucureșteni. „Nu se pune problema să ne temem de o competiție. Este foarte bine că bucureștenii au de ales între oameni de calitate. Cu cât sunt mai mulți candidați valoroși, cu atât este mai bine”, a spus el.
Edilul a explicat și decizia de a-și devansa candidatura, deși anterior anunțase că va aștepta anul 2028. „Am re-evaluat decizia pe care o luasem inițial, aceea de a candida în anul 2028. Având în vedere statusul orașului și nevoile lui, consider că pot fi de ajutor comunității bucureștenilor. Obiectivul numărul unu este să depanăm acest oraș, pentru că sunt extrem de multe lucruri care nu funcționează”, a mai spus Daniel Băluță.

Două orașe din România, București și Cluj-Napoca, au înregistrat în 2023 un nivel al PIB-ului pe locuitor care le plasează peste media Uniunii Europene și depășesc capitale vestice precum Madrid, Milano sau Roma, relevă datele publicate recent de Eurostat.

Bucureștiul a atins un PIB per capita de 87.400 PPS (unități de putere de cumpărare), mai mult decât dublu față de media europeană de 38.100 PPS, în timp ce Cluj-Napoca a ajuns la 43.500 PPS. Această performanță reflectă investițiile consistente, salariile mai ridicate și prezența tot mai mare a companiilor multinaționale în cele două orașe.
Bucureștiul devine un veritabil pol economic regional, iar Clujul se afirmă ca un centru IT și universitar de prim rang, cu o economie locală diversificată, comentează sursa citată.

La nivel european, regiunile Dublin (139.500 PPS) și South-West (137.300 PPS) din Irlanda, urmate de Wolfsburg (136.500 PPS) și Paris (126.900 PPS), conduc clasamentul prosperității, însă Bucureștiul și Clujul se situează clar peste majoritatea capitalelor din sudul Europei.

În același timp, datele evidențiază contrastul economic puternic din România: multe regiuni rămân sub media europeană, cu niveluri de sub 15.000 PPS pe locuitor, iar cele mai scăzute valori au fost înregistrate în zone precum Haskovo și Silistra, în Bulgaria, și Mayotte, Franța.

Experții subliniază că succesul Bucureștiului și al Clujului demonstrează că investițiile, educația și infrastructura pot transforma orașele în motoare ale prosperității regionale, în timp ce restul țării se confruntă cu decalaje semnificative.
Această situație scoate în evidență atât potențialul economic al României, cât și necesitatea unor politici coerente de dezvoltare regională pentru reducerea inegalităților interne.