Premierul Ilie Bolojan solicită Parlamentului adoptarea a nouă proiecte legislative esențiale pentru ca România să poată accesa aproximativ 10 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Anunțul a fost făcut luni dimineață, într-un mesaj public, în care șeful Guvernului a subliniat că fondurile europene reprezintă o componentă importantă a investițiilor publice și trebuie atrase până în luna august.

Potrivit premierului, banii vor fi direcționați către proiecte majore de infrastructură, precum autostrăzi, unități de învățământ, spitale, lucrări de electrificare feroviară și reabilitarea clădirilor publice.
Ilie Bolojan a precizat că România mai are de îndeplinit o serie de jaloane asumate, iar cele nouă legi vizează domenii precum salarizarea în sectorul public, fiscalitatea și energia. El a subliniat că adoptarea acestora reprezintă „un test de responsabilitate” pentru clasa politică.

PSD și AUR au anunțat luni că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.

Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune susținute de Marian Neacșu și Petrișor Peiu, care au precizat că demersul este în curs de pregătire.

„S-a decis ca noi să ne ocupăm de partea tehnică a unei moțiuni de cenzură. Abordarea politică va fi stabilită de președinții celor două partide, probabil pe parcursul acestei zile”, a declarat Marian Neacșu.

La rândul său, Petrișor Peiu a confirmat colaborarea dintre cele două formațiuni politice. „Facem un demers comun de redactare a unei moțiuni de cenzură (...) cu scopul de a demite Guvernul Bolojan”, a afirmat acesta.
Potrivit celor doi lideri, moțiunea de cenzură ar putea fi dezbătută în Parlament la începutul lunii mai.

Ministerul Dezvoltării a ajuns la o rată de absorbție de 77% pe cele patru componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aflate în coordonarea sa, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Oficialul susține că, în ultimele două săptămâni, indicatorul a crescut cu 4 puncte procentuale și că există perspective pentru o absorbție de aproape 100% până la sfârșitul verii.

„Dezvoltarea României prin proiecte finanțate din fonduri europene reprezintă o oportunitate importantă pentru comunitățile locale, mai ales în actualul context financiar”, a transmis ministrul.

Pe componente, situația se prezintă astfel: programul C5 – Valul renovării are o rată de absorbție de 79%, cu decontări de peste 8,8 miliarde de lei. Pentru C10 – Fondul local, plățile se apropie de 7,4 miliarde de lei, iar rata de absorbție este de 77%.

În zona educației, componenta C15 – care vizează construirea de creșe moderne – înregistrează o absorbție de 72%, cu decontări de peste 1 miliard de lei. În ceea ce privește C11 – Turism și cultură, dedicată traseelor cicloturistice, absorbția ajunge la 81%, cu plăți de 115,7 milioane de lei.

Ministerul subliniază că autoritățile locale trebuie să accelereze finalizarea proiectelor și încărcarea documentației în platforma digitală, pentru a permite închiderea rapidă a investițiilor finanțate prin PNRR.

Peste 1.000 de muncitori și aproximativ 200 de utilaje sunt mobilizate pe secțiunea Cornetu–Tigveni a Autostrăzii Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai complexe tronsoane ale proiectului, a anunțat vineri Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova.

Potrivit reprezentanților DRDP Craiova, activitatea din teren se desfășoară simultan cu organizarea producției pentru tunelul Poiana. În acest sens, a fost finalizată structura unei hale de peste 6.000 de metri pătrați, destinată realizării elementelor prefabricate necesare lucrărilor din tunel. Construcția intră în prezent în etapa de acoperire cu prelată.

Prefabricatele produse în această unitate vor fi utilizate pentru execuția tunelului Poiana, urmând să fie montate cu ajutorul unui utilaj TBM (Tunnel Boring Machine), tehnologie utilizată pentru forarea tunelurilor.
Imaginile recente publicate de DRDP Craiova oferă o perspectivă extinsă asupra stadiului lucrărilor, evidențiind zonele unde sunt concentrate echipele și utilajele, precum și progresul față de raportările anterioare.
Secțiunea Cornetu–Tigveni are o lungime de aproximativ 37,4 kilometri și include peste 50 de poduri și pasaje, un ecoduct, un tunel, două noduri rutiere, două spații de servicii și un centru de întreținere și coordonare.

Traseul se desfășoară între localitățile Cornetu și Tigveni, pe teritoriul județelor Vâlcea și Argeș, fiind parte dintr-un proiect mai amplu împărțit în cinci tronsoane, care va asigura legătura între municipiile Sibiu și Pitești.
În prezent, traficul între Sibiu și Pitești se desfășoară pe DN7, o rută intens circulată, unde viteza medie este de aproximativ 60 km/h, iar întârzierile sunt frecvente.
Autostrada Sibiu–Pitești, prima care traversează Munții Carpați, face parte dintr-un coridor strategic de transport ce leagă Europa de Vest de Marea Neagră. Finalizarea proiectului este așteptată să reducă timpii de deplasare, să crească siguranța rutieră și să sprijine dezvoltarea economică a regiunilor traversate.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat în consultare publică un ghid care propune utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurilor verzi pentru prevenirea și gestionarea riscului la inundații.

Potrivit unui comunicat transmis de instituție, proiectul de ordin vizează aprobarea „Ghidului privind promovarea, selecția, evaluarea și integrarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații”, document adaptat specificului din România.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că ghidul include exemple concrete de intervenții aplicabile la nivel național, precum refacerea zonelor umede, împădurirea terenurilor vulnerabile, reconectarea râurilor la luncile inundabile sau crearea unor zone de retenție naturală a apei.

„Aceste soluții au rolul de a reduce volumul și viteza scurgerii apei în perioadele de precipitații extreme”, a precizat ministrul.
Documentul propune o schimbare de abordare, punând accent pe prevenție și pe utilizarea ecosistemelor pentru diminuarea impactului fenomenelor meteo severe, în paralel cu modernizarea infrastructurii hidrotehnice existente.
Totodată, ghidul oferă autorităților publice criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de implementare a soluțiilor verzi în proiectele de investiții.
Reprezentanții ministerului subliniază că soluțiile bazate pe natură nu înlocuiesc lucrările clasice, ci le completează, contribuind la un echilibru între intervențiile rapide și cele cu beneficii pe termen lung.
Inițiativa este aliniată politicilor europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice, facilitând, în același timp, accesul la finanțări pentru proiecte de profil.

Două niveluri ale parcării supraetajate din fața terminalului Sosiri al Aeroportul Internațional Henri Coandă vor fi închise temporar începând de joi, 23 aprilie, ca urmare a unor lucrări de modernizare și consolidare, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit CNAB, parcarea, construită în 2003, prezintă degradări semnificative la nivel structural și al finisajelor, inclusiv din cauza infiltrațiilor. Lucrările, estimate să dureze aproximativ 10 luni, vor include consolidarea fundațiilor, montarea de cadre metalice cu amortizori, refacerea hidroizolațiilor și a instalațiilor electrice, precum și înlocuirea elementelor de fațadă.

În prima etapă a proiectului, vor fi închise cele două niveluri superioare ale parcării, iar pasagerii vor putea utiliza doar zona de la parter. Reprezentanții companiei recomandă utilizarea parcării din proximitatea terminalului Plecări, în contextul reducerii numărului de locuri disponibile.

Lucrările vor aduce și modificări în ceea ce privește accesul la aeroport. Începând de joi, ora 00:00, zona de preluare pentru serviciile de ride-sharing va fi relocată la terminalul Plecări. De asemenea, autobuzele liniilor 100 și 442 nu vor mai opri la Sosiri, urmând să utilizeze exclusiv stația comună de la Plecări până la finalizarea intervențiilor. Stația de taxi rămâne în fața terminalului Sosiri.

Aeroportul dispune în prezent de 2.226 de locuri de parcare, iar închiderea celor două niveluri va reduce capacitatea cu aproximativ 400 de locuri. CNAB a precizat că, pentru suplimentarea capacității, o nouă parcare cu 1.019 locuri, dispusă pe patru niveluri, urmează să fie dată în folosință până la finalul anului.

Ministerul Afacerilor Interne și Phoenix Media au lansat proiectul „Phoenix Media Public Safety Awareness”, un sistem de informare publică ce permite difuzarea rapidă a alertelor de siguranță pe panouri publicitare digitale din București și alte 17 orașe din țară.

Inițiativa transformă infrastructura de publicitate digitală într-un canal oficial de comunicare în situații de urgență, permițând autorităților să transmită în timp real informații despre copii dispăruți, persoane urmărite sau evadate, restricții rutiere și avertizări de vreme severă.

În urma colaborării dintre MAI, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și operatorul privat, au fost dezvoltate platforme dedicate care oferă acces direct și gratuit la peste 170 de panouri digitale. Potrivit inițiatorilor, mesajele pot fi afișate în mai puțin de un minut de la activare.

Conform datelor prezentate, până în prezent au fost difuzate 16 alerte, dintre care 12 au vizat copii dispăruți. Mesajele au fost afișate de peste 2,4 milioane de ori, ajungând la aproximativ 9,4 milioane de persoane, iar toate cazurile de minori dispăruți promovate prin acest sistem au fost soluționate.

Proiectul a fost premiat în 2026 la Smart City Industry Awards pentru inovație în domeniul siguranței publice și sănătății.
Phoenix Media gestionează o rețea de panouri publicitare digitale în București și următoarele orașe: Alba Iulia, Arad, Cluj-Napoca, Constanța, Drobeta Turnu Severin, Galați, Iași, Pitești, Sibiu, Suceava, Târgu-Jiu, Tulcea, Timișoara, Roman, Florești, Câmpina-Nistorești, Slobozia.

Un nou tronson al autostrăzii Autostrada Sibiu–Pitești ar putea fi deschis circulației înainte de termen, în cursul acestui an, a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

Potrivit acestuia, lucrările pe secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 kilometri, se apropie de final, stadiul de execuție fiind de aproximativ 90%. Pe șantier sunt mobilizați circa 450 de muncitori și 130 de utilaje, iar constructorul austriac PORR desfășoară lucrări de terasamente, asfaltare, precum și intervenții la structurile de pe traseu.

Directorul CNAIR a precizat că pe traseu sunt în derulare lucrări la 12 poduri și pasaje, inclusiv montarea elementelor de siguranță, a sistemelor de iluminat și a infrastructurii ITS. De asemenea, la tunelul Momaia sunt instalate echipamentele necesare siguranței circulației.

În zona nodului rutier Tigveni a fost finalizată așternerea stratului de legătură, ceea ce indică un stadiu avansat al lucrărilor. Oficialul a estimat că, în condițiile menținerii ritmului actual, circulația ar putea fi deschisă cu aproximativ șase luni înainte de termenul contractual, stabilit pentru februarie 2027.

Astfel, potrivit estimărilor CNAIR, anul acesta s-ar putea circula pe aproximativ 54 de kilometri din totalul de 122 de kilometri ai autostrăzii Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că fondurile europene reprezintă pilonul central al investițiilor publice din România, subliniind că „aproape 9 din 10 investiții publice implică bani europeni”, iar peste 55% sunt realizate direct din aceste surse.

Potrivit acestuia, deciziile luate la nivelul Uniunii Europene au un impact direct asupra dezvoltării țării, de la infrastructură până la economie și oportunități pentru cetățeni. Negrescu a evidențiat necesitatea unei coaliții pro-europene care să depășească logica opoziției față de curentele extremiste și să se concentreze pe construcția unei Românii dezvoltate în cadrul european.
Europarlamentarul a prezentat o serie de rezultate obținute cu sprijinul fondurilor europene, în colaborare cu guvernul și eurodeputații social-democrați. Printre acestea se numără alocarea a aproximativ 4 miliarde de lei pentru sprijinirea a 450.000 de persoane vulnerabile, investiții în sistemul sanitar prin construirea a 17 spitale noi din fonduri europene și PNRR, precum și deblocarea unor plăți semnificative în sectorul energetic, depășind un miliard de euro.

În domeniul transporturilor, acesta a menționat un buget record de 8,4 miliarde de euro pentru investiții, în timp ce în agricultură sunt direcționate circa 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților de procesare. De asemenea, au fost raportate progrese în justiție, conform raportului anual privind statul de drept al Comisiei Europene.
Negrescu a atras însă atenția asupra întârzierilor în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că România a pierdut deja o parte din fondurile alocate și că este nevoie de o abordare mai eficientă și aliniată cu direcțiile europene privind competitivitatea.

În acest context, europarlamentarul a subliniat importanța viitorului buget european, pledând pentru reducerea birocrației, creșterea transparenței și facilitarea accesului la finanțare, fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni.
Printre prioritățile României la nivel european, acesta a enumerat menținerea unei politici de coeziune puternice, modernizarea agriculturii și stimularea investițiilor în sectoare competitive precum IT-ul, industria și producția.
Totodată, Negrescu a evidențiat necesitatea susținerii unor obiective strategice, precum dezvoltarea unui hub european de securitate maritimă la Marea Neagră și consolidarea Centrului European de Securitate Cibernetică din București.
„România are nevoie de o poziție de țară clară și coerentă. În final, fiecare stat negociază, iar detaliile vor face diferența”, a concluzionat europarlamentarul.