Palatul Victoria va fi iluminat în perioada 4-10 noiembrie, în culorile roz și bleu. Guvernul României se alătură astfel campaniei naționale desfășurată de reprezentanții societății civile pentru conștientizarea problemelor medicale și sociale determinate de infertilitate.

Campania națională se derulează sub umbrela celei paneuropene European Fertility Week (Săptămâna Europeană a Fertilității) aflată la a IX ediție.

În România, pentru a veni în sprijinul cuplurilor și persoanelor care își doresc copii dar nu îi pot avea din motive medicale, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse a deschis în cursul lunii octombrie procesul de transparență decizională pentru Proiectul de Hotărâre prin care va fi continuat Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității. Acesta vizează derularea și în anul 2025 a Programului FIV, prin care se acordă sprijin financiar pentru procedurile de fertilizare in vitro cuplurilor sau persoanelor care își doresc să aibă copii.

Premierul român Marcel Ciolacu i-a felicitat pe moldoveni și pe președinta Maia Sandu pentru rezultatul alegerilor din Republica Moldova. Felicit din toată inima poporul moldovean și o felicit și pe Maia Sandu, pentru o victorie uriașă, a transmis Marcel Ciolacu pe Facebook.

Premierul consideră că moldovenii au făcut istorie.

„Moldovenii din întreaga lume au scris azi istorie. Și-au reconfirmat în fața întregii lumi nu doar curajul, ci și încrederea deplină în viitorul lor european”, a scris Marcel Ciolacu
Șeful Guvernului a mai spus că moldovenii s-au luptat „cu determinare contra unui mecanism infernal pus la punct de Rusia, care a încercat să submineze masiv democrația prin cumpărarea voturilor la scară largă”.

„Victoria Maiei Sandu în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale este o dovadă clară a voinței poporului moldovean de a-și apăra democrația și de a-și asigura drumul către aderarea la Uniunea Europeană. Este un moment de mare mândrie și speranță pentru toți cei care cred în valorile democratice și în dreptul fiecărei națiuni de a-și decide propriul destin. Voi continua să susțin din toate puterile Republica Moldova să ajungă acolo unde îi este locul - alături de România în Uniunea Europeană. Împreună, vom construi un viitor prosper și sigur pentru toți cetățenii noștri”, a precizat Marcel Ciolacu.
Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, conform rezultatelor preliminare. Ea a adunat peste 55% dintre voturile moldovenilor având 176.000 de voturi peste contracandidatul său, pro-rusul Alexandr Stoianoglo.

Președintele Klaus Iohannis a felicitat-o, luni, pe Maia Sandu pentru „victoria istorică înregistrată” în alegerile prezidențiale din Republica Moldova. „Reușita ancorează ireversibil destinul țării în familia europeană”, a mai spus președintele român

Mesajul președintelui a fost publicat pe rețelele de socializare.
„Felicitări Maia Sandu pentru victoria istorică înregistrată! Poporul român este alături de cetățenii Republicii Moldova în această reușită, care ancorează ireversibil destinul țării în familia europeană”, a scris Iohannis pe X.

Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, conform rezultatelor preliminare. Ea a adunat peste 55% dintre voturile moldovenilor având 176.000 de voturi peste contracandidatul său, pro-rusul Alexandr Stoianoglo.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit felicitări de la președintele Senatului din România, Nicolae Ciucă, după alegerile prezidențiale din weekend. Dragi moldoveni, ați scris istorie pentru toți frații de peste Prut, scrie în mesajul demnitarului român.

Nicolae Ciucă a susținut că este o nouă victorie care a spulberat propaganda rusească masivă

„Democrația și votul liber au învins! Felicitări Maia Sandu pentru rezultatul alegerilor, pentru victoria uriașă! Republica Moldova își continuă parcursul european și drumul către integrarea în Uniunea Europeană. România îi este un aliat de nădejde și un sprijin atât social, cât și economic. Parteneriatul Strategic pe care-l avem va fi consolidat. Le mulțumesc cetățenilor moldoveni, și, în mod deosebit, celor din Diaspora, că au ieșit în număr mare la urne, că s-au mobilizat exemplar și au pus umărul la o nouă victorie ce a spulberat mașinăria de cumpărare de voturi și propaganda rusească masivă. Dragi moldoveni, ați scris istorie pentru toți frații de peste Prut”, a declarat Nicolae Ciucă.

Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, conform rezultatelor preliminare. Ea a adunat peste 55% dintre voturile moldovenilor având 176.000 de voturi peste contracandidatul său, pro-rusul Alexandr Stoianoglo.

O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional va face o vizită la Bucureşti în perioada 5-8 noiembrie. Delegația va fi condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România. Echipa va analiza evoluţiile economice şi financiare recente.

Echipa Fondului va analiza evoluţiile economice şi financiare recente şi perspectivele macroeconomice, au anunțat reprezentanţii instituției.
Anterior, FMI a recomandat o serie de modificări fiscale pentru corectarea deficitului bugetar. Printre altele, specialiștii FMI au criticat taxa pe cifra de afaceri nou introdusă de guvern şi au recomandat introducerea impozitului progresiv pe venit.

FMI anunța în urmă cu câteva luni că în România va fi o creștere economică importantă. Prognoza nu s-a confirmat în totalitate deoarece economia a încetinit. De asemenea, FMI estima în urmă cu câteva luni un deficit bugetar de circa 5% din PIB care probabil va fi depășit până la finalul anului.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că a fost atribuit cel mai scump contract de infrastructură rutieră din România. Este vorba despre sectoarele cuprinse între Poarta Sălajului-Zalău și Zalău-Nușfalău. Lucrarea va conține și cel mai lung tunel de autostradă din țară.

Întreaga lucrare va costa peste 6,6 miliarde de lei.

„A fost atribuit cel mai scump contract de infrastructură rutieră din România! Cu o valoare de 6,62 miliarde de lei (fără TVA), acest contract prevede și construcția tunelului Meseș (2,89 km), care va fi cel mai lung tunel de pe o autostradă din România”, a anunțat Sorin Grindeanu.
Asocierea de firme turcești care a câștigat contractul are la dispoziție 78 de luni (18 luni proiectare, 60 de luni execuție) pentru construcția celor 41 de km ai secțiunilor Poarta Sălajului-Zalău și Zalău-Nușfalău (Autostrada Transilvania).

Pe traseul acestui sector al Autostrăzii A3 vor fi construite, printre altele, 65 de viaducte, poduri și pasaje, în lungime totală de aproximativ 13 km.
Procedura pentru semnarea contractului, finanțat prin Programul Transport, va putea începe în termen de 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații, a precizat Sorin Grindeanu.

Partidul Social Democrat a decis în mod oficial că nu va face alianță cu AUR. Decizia a fost luată de Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat.

Hotărârea a fost luată în unanimitate. Acest lucru presupune și faptul că o propunere AUR nu va fi acceptată de Marcel Ciolacu în cazul în care candidatul PSD va câștiga alegerile prezidențiale.
„Angajament respectat: PSD nu va face alianță cu AUR! Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat a decis astăzi, în unanimitate, să susțină două propuneri politice, înaintate de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Mai exact: ⁠PSD nu va forma o alianță sau o colaborare politică cu partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), nici în Parlament, nici în Guvern, după alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. ⁠În cazul în care candidatul PSD la alegerile prezidențiale devine Președintele României, acesta nu va desemna un prim-ministru din partea AUR”, a transmis PSD.

În plus, reprezentanții PSD vor evita orice acțiune sau demers care ar putea fi perceput ca o susținere sau un parteneriat politic cu AUR, conform poziției oficiale a partidului.
„Partidul Social Democrat își reconfirmă public angajamentul de a proteja și promova obiectivele și valorile europene, de a colabora cu formațiuni politice care promovează valori democratice, responsabilitate socială și respect pentru diversitatea opiniilor. Astfel, deciziile luate vizează conducerea AUR, conduita necivilizată a acestora și au drept bază diferențele majore de ideologie și de viziune între PSD și AUR în ceea ce privește abordarea problemelor sociale, economice și politice, precum și direcțiile de dezvoltare pe termen lung pentru România”, mai scrie în documentul PSD.

Reprezentanții partidului au explicat de ce au adoptat această poziție față de AUR.
„PSD respectă opțiunea politică a susținătorilor și a celor care votează partidul AUR. România însă are nevoie de un climat politic stabil, fără excese de discurs radical. România are nevoie de o clasă politică responsabilă, cu un discurs politic echilibrat și concentrată pe identificarea de soluții constructive pentru dezvoltare”, a precizat PSD.

Vineri a început campania electorală pentru alegerile parlamentare. Aceasta va ține până pe 30 noiembrie, iar alegerile vor avea loc pe 1 decembrie. În străinătate vor fi deschise 950 de secții de votare, cele mai multe în Italia.

„Începe campania electorală pentru alegerea membrilor în Senatul României și în Camera Deputaților. Este perioada în care toate materialele care au privit promovarea imaginii competitorilor politici care se vor alinia la startul competiției electorale mâine (vineri - n.r.) trebuie să dea jos toate materialele de promovare pe care le-au făcut în așa-numita precampanie și să folosească în campania electorală doar materialele care sunt strict și precis reglementate de lege”, a declarat președintele AEP, Toni Greblă.

Miercuri au fost validate de către Biroul Electoral Central toate listele de candidați depuse de competitorii politici fie la Biroul Electoral Central, fie la birourile electorale județene, respectiv de sector a Municipiului București astfel încât în zilele următoare vor fi definitivate machetele buletinelor de vot, va fi organizată înainte tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii în care sunt înscriși în buletine competitorii electorali, care va fi efectuată de către birourile electorale județene, respectiv de sector ale Municipiului București.

În ordinea mărimii numărului de secții de votare din străinătate, cele mai multe sunt în Italia (158 de secții de votare), Spania (147), Regatul Unit al Marei Britanii (107), Franța (68 ) și Republica Moldova (59).

Premierul român Marcel Ciolacu propune înființarea la Castellón a unui centru logistic pentru victimele de origine română ale inundațiilor din Spania. Sunt în permanentă legătură cu premierul spaniol, Pedro Sanchez, a dezvăluit Ciolacu.

Propunerea a fost lansată joi.
„Suntem alături de toți cei afectați de inundațiile grave din Spania, mulți dintre ei români care muncesc, trăiesc sau studiază în această țară. Toți trebuie să știe că statul român are grijă de cetățenii săi, indiferent unde se află! Sunt în permanentă legătură cu premierul spaniol, Pedro Sanchez, pe care l-am asigurat de disponibilitatea Guvernului român de a susține eforturile autorităților locale din Spania în salvarea victimelor și protejarea persoanelor sinistrate”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a cerut să fie constituit un grup de acțiune.

„Am cerut azi ministerelor să constituie un grup de acțiune pentru a vedea în ce condiții putem amenaja la Castellón, în colaborare cu autoritățile spaniole, un centru logistic prin care să oferim românilor afectați de inundații ajutor suplimentar față de ceea ce primesc de la statul spaniol. Le-am cerut tuturor instituțiilor statului să păstreze permanent legătura cu autoritățile spaniole și cu românii din Spania, să ofere sprijin, inclusiv prin asigurarea transportului pentru repatriere, în cazul în care vor exista solicitări în acest sens”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Investițiilor, Adrian Câciu, anunță că peste 13 miliarde lei vor constitui noi investiții în sănătate. Acestea vor fi realizate prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești. Este cel mai mare program de investiții în infrastructura de sănătate.

Programul este lansat vineri.
„Peste 13 miliarde lei, noi investitii în sănătate!!! Cel mai amplu program de investiții în infrastructura de sănătate începe vineri, 1 noiembrie 2024, prin deschiderea apelului de depunere proiecte în cadrul Programului Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești. Potențiali beneficiari ai acestui program național pot depune proiecte începând cu data de 1 noiembrie, până la termenul limită, stabilit prin Ghidul de finanțare aferent PNIIUS (2 decembrie 2024, ora 16:00)”, a explicat ministrul Adrian Câciu.

Prin lansarea acestui apel se vor realiza numeroase investiții în infrastructura de sănătate: construcții noi de spitale, modernizare, extindere și dotare de spitalele.
„Unitățile sanitare vor fi sprijinite și vor beneficia de îmbunătățiri structurale, echipamente moderne și resurse necesare pentru a oferi servicii de sănătate mai eficiente și accesibile comunităților pe care le deservesc. Deoarece a fost destul timp pentru pregatirea acestor proiecte asteptate de cetățeni, îmi doresc ca depunerea, evaluarea și contractarea acestor finanțări să se realizeze cât mai rapid, astfel încât anul 2025 să fie anul celor mai mari investitii în sanatate din istorie(alaturi de cele aflate deja in derulare din PNRR, Programul Sanatate si de cele trei spitale regionale). Împreună cu colegii din MIPE si Ministerul Sanatatii vom depune toate eforturile ca acest deziderat să se îndeplinească”, a adăugat Câciu.

Potrivit ministrului Investițiilor, programul urmărește o mai bună distribuție a infrastructurii de sănătate între regiuni și județe, creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate, creșterea eficacității serviciilor medicale, o mai bună adaptare a infrastructurii la noile cerințe tehnologice și de asigurare a unor circuite funcționale și eficiente.

Programul contribuie și la dezvoltarea unui sistem viabil pentru toți actorii implicați în cadrul sistemului de sănătate din România.
„Alocarea totală este una substanțială, bugetul alocat este de peste 13 miliarde lei:
2,1 miliarde lei pentru spitale orășenești și municipale/municipale de urgență;
7,3 miliarde lei pentru spitalele județene/județene de urgență, spitalele de specialitate, spitalele clinice și clinice de urgență;
500 milioane lei pentru unități sanitare finanțate prin proiecte derulate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și prin Programul Operațional Regional 2014-2020, care au fost declarate nefinalizate la data de 31.12.2023 și care nu sunt etapizate prin programele aferente perioadei de programare 2021-2027 sau finanțate prin PNRR;
3,25 miliarde lei pentru unități sanitare publice care au fost aprobate pentru finanțare din PNRR de către Ministerul Sănătății în calitate de coordonator de reforme și investiții pentru componenta 12.”