Parlamentul constituie Comisia specială „România fără violență”. Este o premieră care se realizează prin demersurile parlamentarilor de la toate partidele. Președinta comisiei va fi deputatul liberal Alina Gorghiu.

Potrivit Alinei Gorghiu, au fost înregistrate 222 semnături, din toate grupurile parlamentare, pentru constituirea Comisiei speciale comune „România fără violență”. Este cel mai mare număr de semnături pentru înființarea unei comisii speciale, susține liberala.

Până acum, au fost depuse toate documentele pentru constituirea comisiei formate din 25 de membri ai Parlamentului. Comisia va funcționa timp de un an, cu posibilitatea prelungirii.

„Le mulțumesc colegilor mei parlamentari pentru onoarea de a prelua conducerea acestei comisii. În România nu mai băgăm violența sub preș! Zilnic vedem tragedii: femei agresate, copii uciși, familii distruse. Ce avem acum nu este suficient. Comisia nu va avea tabuuri: aici vor fi ascultate victimele, ONG-urile și specialiștii. Misiunea ei este clară – analizarea legislației, avizarea inițiativelor aflate în dezbatere și propunerea de măsuri noi pentru combaterea violenței domestice și a violenței de gen. Datele confirmă urgența: peste 61.000 de cazuri de violență domestică în primele șase luni din 2025 și o creștere de 110,9% a nerespectării ordinelor de protecție în ultimii patru ani. Constituirea acestei comisii este un pas necesar pentru o Românie care își protejează mai bine cetățenii”, a precizat Alina Gorghiu.

O nouă investiție se derulează la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați. Este vorba despre dotări pentru cabinetele medicale din Policlinică spitalului, anunță Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, instituția care a realizat proiectul. Medicii și pacienții trebuie să beneficieze de cele mai bune condiții de diagnostic și tratament, explică Fotea.

Numărul pacienților care ajung la Spitalul Județean Galați este în continuă creștere. Tocmai de aceea, investițiile în infrastructură nouă, dar și în aparatură performantă și condiții decente de tratament sunt absolut esențiale, consideră Costel Fotea.

Cabinetele medicale din Ambulatoriul Integrat de Specialitate (Policlinica veche) al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați, reabilitate recent printr-un proiect al Consiliului Județean de peste 16 milioane de lei, sunt dotate prin această investiție și cu aparatură medicală modernă, în valoare de 3,3 milioane de lei.

„Acum au sosit încă 108 echipamente și accesorii medicale, ce au intrat în dotarea cabinetelor de Chirurgie, Oncologie, Endoscopie, Urologie, Neurologie, Reumatologie etc. Printre noile achiziții se numără două aparate de anestezie de ultimă generație, complet echipate pentru sălile de operație. Acestea pot fi utilizate în diverse configurații, inclusiv pentru pacienți critici, nou-născuți și copii. De asemenea, au fost livrate, printre altele, cinci electrocardiografe portabile, un electromiograf, un ecograf Doppler, 23 de genți medicale echipate de prim-ajutor, 41 de pulsoximetre, o stație de perfuzie și detectoare de vene”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

În perioada următoare, la Ambulatoriul Integrat de Specialitate vor sosi și alte echipamente.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România nu oferă energie electrică gratuită Republicii Moldova. El a demontat un fake news care circulă de mult timp și a luat amploare în mediul online.
Ministrul Energiei Bogdan Ivan a prezentat date conform cărora România vinde energie mai scump decât o cumpără. El a arătat că toată energia se tranzacționează pe bursă în România, Serbia, Bulgaria, Grecia, Moldova, Ucraina și Ungaria, în funcție de prețurile pe intervale orare.

„Ca să vă dau un exemplu foarte clar, pentru a închide acest mit prin care România dă gratis energie în Republica Moldova. La nivelul lunii iulie, de exemplu, în medie, România a importat energie electrică cu 104 euro pe megawat și a vândut cu 127 de euro, adică a vândut mai scump decât a importat", a declarat ministrul Energiei.

În luna august, România a importat cu 78 euro/megawat și a exportat cu 115 euro/ megawat.
Bogdan Ivan a mai explicat că prețurile mai mici din Republica Moldova se datorează măsurilor guvernamentale locale: subvenționarea consumului de până la 110 kWh și eliminarea TVA-ului la energia electrică.
Ministrul Energiei a precizat că vrea să elimine „acest mit și aceste minciuni care se propagă în mediul online”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a fost extinsă rețeaua de spitale din România care pot trata pacienții cu AVC. Pe listă au fost incluse unități medicale din Constanța, Craiova, Miercurea Ciuc și București.

Decizia a fost anunțată la mijlocul acestei săptămâni.

„Fiecare secundă contează când vorbim despre un accident vascular cerebral. Știm cu toții cât de dramatic poate fi impactul unui AVC: viața unui om poate depinde de rapiditatea cu care primește tratamentul potrivit. De aceea, una dintre prioritățile mele și ale echipei Ministerului Sănătății este să creștem accesul pacienților la tratamente rapide și eficiente: tromboliză, trombectomie și alte intervenții salvatoare. Astăzi (n.r. miercuri, 3.09.2025), facem încă un pas concret înainte”, a anunțat ministrul Sănătății, pe Facebook.

Concret, a fost extinsă rețeaua de spitale care pot trata pacienții cu AVC, prin includerea altor patru centre medicale importante: Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc și Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București.

„Această extindere a programului de acțiuni prioritare (AP-AVC) înseamnă șanse reale de viață pentru mii de pacienți care, până ieri, nu aveau acces rapid la tratamente moderne. Ministerul Sănătății susține financiar aceste intervenții prin Programul Acțiuni Prioritare – AVC (AP-AVC). În 2025, bugetul alocat crește la 49 de milioane de lei, față de 29 de milioane în 2023. Este o creștere substanțială, care arată clar că investim mai mult în viața și siguranța pacienților. Cred cu tărie că nu există investiție mai valoroasă decât aceea care salvează vieți. Astăzi, România face un pas înainte: mai multe spitale, mai multe șanse, mai multă încredere pentru pacienți și familiile lor”, a conchis Alexandru Rogobete.

Mai mulți deputați ai partidelor AUR și SOS nu au votat inițiativa USR de clarificare a Codului Penal în privința cămătăriei astfel încât autoritățile să poată confisca de acum de la cămătari atât dobânzile încasate de la oameni, cât și sumele date inițial cu camătă. Potrivit USR, deputații devin astfel „apărători ai interlopilor”.

„Încă o dovadă ca pretinșii suveraniștii sunt de fapt apărătorii interlopilor. În frunte cu doamna Bruynselss care este soția Bancherul Dominic Bruynseels suveraniștii interlopilor s-au opus confiscării sumelor folosite de cămătari în activitatea infracțională”, a declarat Alexandru Dimitriu, deputat USR și inițiator al legii.
Reprezentanții USR au prezentat lista parlamentarilor care nu au aprobat proiectul.

„Lista deputaților care nu a votat proiectul USR:
Baș Ana Marcela (SOS) - nu
Bruynseels Ramona (AUR) - ab
Caragață Florin (SOS) - ab
Constantinescu Andrada Claudia (SOS) - ab
Gherasim Laura (AUR) - ab
Goidescu Ionel (SOS) - ab
Grosaru Ioana (neafil.) - ab
Ionescu Radu Mihail (neafil.) -ab
Ionescu Tudor (SOS) - ab
Koler Eduard Virgil (AUR) - ab
Lăzăroi Ioan (SOS) - ab
Macovei Ilie Simona Elena (SOS) - ab
Miclău Samuel Virgil (AUR) - ab
Nagy Vasile (SOS) - ab
Oltenașu Sorin George (SOS) - ab
Pascalini Mini Alexandru (SOS) - ab
Păunescu Silviu Titus (AUR) - ab
Szoke Ecaterina Mariana (PSD afiliat) - ab
Toader Elena Laura (SOS) - ab
Tiu Mihai Adrian (SOS) - ab
Vidra Vlad Andrei (SOS) – ab.”

Potrivit inițiatorilor proiectului, autoritățile pot confisca de acum încolo de la cămătari atât dobânzile încasate de la oameni, cât și sumele date inițial cu camătă. Plenul Camerei Deputaților a votat miercuri un proiect inițiat de deputații USR Alexandru Dimitriu și Stelian Ion care modifică Codul Penal în acest sens.
Inițiativa a apărut după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care cămătarii își minimizau pierderile, deoarece ÎCCJ a interpretat că banii dați împrumut de aceștia nu constituie bunul/obiectul infracțiunii, iar statul poate confisca doar dobânda obținută.

„Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la pușcărie! Este timpul să luăm banii de la cămătari și să îndreptăm o mare greșeală făcută de ÎCCJ. Este ridicol să nu fie confiscată suma care este dată cu titlul de camătă în momentul în care este condamnat un cămătar pentru această infracțiune. Este ridicol pentru că această sumă face obiectul infracțiunii de camătă. Trebuie să oprim aceste practici, pentru că generează trafic de persoane, sărăcie lucie și alte infracțiuni”, a declarat deputatul USR Alexandru Dimitriu, membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților.

După intrarea în vigoare a legii USR, cei care se îmbogățesc din camătă nu vor mai putea păstra niciun leu din sumele folosite pentru săvârșirea infracțiunii. Cămătarii vor fi astfel descurajați să mai facă infracțiuni, pentru că riscă să piardă toți banii.
„România are nevoie de legi clare și ferme împotriva cămătăriei, nu de portițe care să protejeze infractorii. Doar așa putem descuraja cu adevărat această practică toxică, care exploatează oameni aflați în situații de vulnerabilitate”, a spus deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a anunțat un proiect care vizează extinderea magistralei de metrou între Bragadiru și Voluntari. Noul traseu va avea 26 de kilometri, 27 de stații și 2 depouri. Valoarea estimată a proiectului este de 2,47 miliarde euro.

Proiectul a fost asumat de edilii din unitățile teritoriale prin care va trece magistrala de metrou.
„Continuăm să dezvoltăm în mod sustenabil regiunea București-Ilfov. Am semnat, alături de directorul Metrorex, Mariana Miclăuș, primarii sectoarelor 2 și 5, Rareș Hopincă și Vlad Popescu Piedone, primarul orașului Bragadiru, Gabriel Lupulescu, și președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, protocolul de colaborare interinstituțională pentru proiectul strategic Magistrala 7 de metrou – Bragadiru – Voluntari”, a transmis ministrul Ciprian Șerban.

Proiectul prevede extinderea rețelei de metrou pe o lungime de 26 km (cale dublă), cu 27 de stații și 2 depouri, pe traseul Bragadiru – Șos. Alexandriei – Calea Rahovei – Piața Unirii – Calea Moșilor – Șos. Colentina – Voluntari.
Obiectivele principale sunt: creșterea capacității transportului public, reducerea traficului și a poluării, îmbunătățirea conectivității între cartiere și zonele periurbane, promovarea dezvoltării economice și susținerea mobilității durabile în regiunea București-Ilfov.

Valoarea estimată a proiectului este de 2,47 miliarde euro (fără TVA), urmând a fi confirmată prin Studiul de Fezabilitate. Proiectul este inclus în strategiile de dezvoltare București-Ilfov și în Programul Investițional 2021-2030, fiind eligibil pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport 2021-2027, a precizat Ciprian Șerban.

Guvernul se întrunește joi pentru a dezbate numeroase proiecte. Pe listă sunt 23 de puncte, unele despre energie, PNRR și digitalizare.

Ordinea de zi a ședinței de joi are 23 de hotărâri de guvern, șase memorandumuri și mai multe documente de politici publice.

Printre acestea sunt aprobarea metodologiei-cadru de acordare a burselor și a bugetului pe 2025 al Companiei Naționale Unifarm, memorandumuri privind măsurile de reformă a pieței de energie pentru stabilirea unor prețuri corecte la consumatorii finali și digitalizarea sistemului judiciar.

Miniștrii vor mai discuta despre investiții din PNRR, despre actualizarea valorilor de inventar pentru bunuri imobile aflate în proprietatea statului, dar și despre propunerea de modificare a Codului Silvic.

Agenția Națională de Administrare Fiscală anunță că un prejudiciu de peste 90 milioane de lei descoperit de inspectorii Antifraudă și procurorii DNA în comerțul cu mașini second-hand
Potrivit Serviciului comunicare-relații publice al ANAF, inspectorii antifraudă de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Structura Centrală (D.C.I.C.C.) au efectuat controale la mai multe firme interconectate care vindeau autoturisme second-hand din Uniunea Europeană. În urma verificărilor, s-a stabilit un prejudiciu total de peste 90 milioane de lei, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (TVA).

ANAF mai susține că frauda a fost realizată printr-un lanț de firme de tip „conductă”. Acestea cumpărau mașini second-hand de la furnizori din UE și le vindeau mai departe altor firme, ai căror reprezentanți erau implicați în achiziția inițială a autoturismelor. Ulterior, mașinile ajungeau la cumpărători finali – persoane fizice sau juridice.

În circuitul tranzacțiilor, au fost introduse și diferite materiale și articole de încălțăminte fără o utilitate reală, doar pentru a simula tranzacții comerciale. Scopul era de a crea cheltuieli artificiale și de a influența taxele și impozitele datorate statului, folosind proceduri contabile și financiare atipice sau artificiale.

Verificările antifraudă au avut loc în 17 locații din Galați, Bârlad, Roman, Iași, Vaslui, Arad, Cluj, Brașov și Otopeni – Ilfov, în cooperare cu Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală. Toate acțiunile au respectat competențele fiecărei structuri și continuă în paralel cu perchezițiile organelor de urmărire penală.

„Prin această operațiune, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) reafirmă importanța respectării legilor fiscale și subliniază hotărârea autorităților de a combate evaziunea fiscală, în colaborare cu partenerii instituționali. Acțiunea demonstrează angajamentul autorităților de a asigura echitatea fiscală pentru toți contribuabilii. DGAF menționează că piața mașinilor second-hand este afectată de practici comerciale ilegale, care distorsionează concurența și pun în dificultate firmele care respectă legea”, a precizat ANAF.

Premierul Ilie Bolojan le-a cerut prefecților din toată țara să verifice datele privind organigramele din administrație oferite de primării și consilii județene. Solicitarea a fost făcută marți.

Conform reprezentanților Guvernului, premierul Ilie Bolojan a dispus prefecturilor, prin Ministerul Afacerilor Interne, să verifice datele comunicate până acum de primării și consilii județene în privința personalului din aparatele proprii. Șeful Executivului vrea ca până la finalul săptămânii să existe o situație la zi.

„Primarii și președinții de consilii județene care au comunicat inițial date eronate, au timp până joi, 4 septembrie 2025, să transmită cifrele corecte. Pe baza acestor date se realizează analiza personalului din aparatele proprii ale primăriilor și consiliilor județene care va fundamenta reforma administrației publice locale”, au precizat reprezentanții Guvernului.

Victor Negrescu a prezentat prioritățile din noua sesiune a Parlamentului European. Vicepreședintele legislativului european s-a referit la proiectele care vizează România.

Prioritățile au fost prezentate pe Facebook.

„A început o nouă sesiune a Parlamentului European. Pentru mine, acest moment înseamnă continuarea luptei pentru proiectele importante ale României și ale Uniunii Europene. Am prezentat în ultimul newsletter cele 10 priorități concrete pe care le voi susține în perioada următoare”, a transmis Victor Negrescu.

Prioritățile sunt următoarele:
-un viitor cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034 echitabil cu accent pe fondurile de coeziune și cele pentru agricultură
-noi proiecte pilot cheie pentru România în bugetul european pentru anul viitor
-simplificarea legislației europene și aprobarea pachetelor Omnibus
-creșterea influenței României în UE prin sprijinirea consolidării rolului European Cybersecurity Competence Center în România și a agențiilor conduse de români
-transformarea Parlamentului European pentru a crește încrederea în modul său de funcționare
-consolidarea fondurilor pentru sănătate și reducerea disparităților
-implementarea adecvată a PNRR-urilor
-promovarea educației ca prioritate transversală la nivel european
-creșterea transparenței la nivelul UE și combaterea corupției în instituțiile europene
-susținerea parcursului european al Republicii Moldova