Președintele României, Nicușor Dan, a oferit noi detalii despre viitoarea sa vizită de stat în Statele Unite ale Americii, precizând că aceasta va avea o componentă economică importantă și va fi organizată după participarea sa la Consiliul Păcii de la Washington.

Declarațiile au fost făcute marți, într-un interviu acordat Radio România Actualități. Șeful statului a afirmat că momentul de neîncredere în relația bilaterală a fost depășit.

„A fost un moment de neîncredere în democrația din România, dar prin nenumăratele intervenții ale Administrației Prezidențiale acel moment a fost depășit”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele va participa joi la prima ședință a Consiliului Păcii, inițiat de președintele american Donald Trump. Potrivit lui Nicușor Dan, nu este programată o discuție bilaterală oficială cu liderul american, însă nu este exclusă o întrevedere informală.

„Nu este programată o discuție bilaterală cu agendă”, a spus președintele, menționând că experții români și americani lucrează deja la programul viitoarei vizite de stat.
Șeful statului a confirmat existența unei invitații oficiale și a subliniat că vizita va avea o componentă economică solidă. „Va fi o vizită care va avea o componentă economică, atunci când componentele economice vor fi mature, vizita se va întâmpla”, a precizat acesta.

Printre temele care ar putea figura pe agenda discuțiilor la nivel înalt se numără cooperarea în domeniul energetic, dezvoltarea unui centru de procesare a pământurilor rare la Feldioara, noile reactoare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și consolidarea prezenței militare americane în România.
Președintele nu a avansat un calendar exact pentru vizita de la Washington, subliniind că stabilirea datei depinde de agenda comună și de finalizarea pregătirilor.

Autostrada A1 București – Râmnicu Vâlcea este închisă pe mai multe tronsoane între km. 70 și km. 120, pe raza localităților Oarja și Pitești, județul Argeș. Pe A3 București – Brașov, circulația rutieră este blocată între km. 7 și km. 68, în zona Bărcănești, județul Prahova. Traficul pe A7 Ploiești – Adjud este oprit între km. 0 (Dumbrava) și km. 194 (Adjud), iar A0 Centura București este închisă între Afumați și Balotești, județul Ilfov.

Autovehiculele cu masa maximă autorizată peste 7,5 tone întâmpină restricții pe A2 București – Cernavodă, între km. 10 – 105, pe tronsonul București – Dragalina, județul Călărași, și între km. 144 – 10, pe traseul Fetești – București, județul Ialomița.

În județul Buzău, traficul este oprit pe DN 22 Râmnicu Sărat – Băile și DN 2B Buzău – Vizireni. În județul Brăila, circulația este blocată pe DN 22 între limita cu județul Buzău și Brăila și pe DN 2B între Brăila și limita cu județul Buzău. În județul Ilfov, DNCB între Bragadiru și Domnești și DN 1A Mogoșoaia sunt închise, iar în județul Vrancea traficul pe DN 23B între Măicănești și Ciorăști este blocat.

Drumurile DN2C Costești – Pădina și DN2 Buzău – Râmnicu Sărat din județul Buzău sunt restricționate, la fel ca DN2C Slobozia – limita cu județul Buzău, în județul Ialomița.

Pe DN2 între Spătaru și Căldărușanca în județul Buzău, pe DN2 Urziceni – limita Ilfov și DN1D Urziceni – limita Prahova în județul Ialomița, și pe DN2 Afumați – limita cu județul Ialomița în județul Ilfov, circulația este restricționată pentru vehiculele mari.

Conducătorii auto sunt sfătuiți să se informeze temeinic asupra condițiilor meteorologice și restricțiilor înainte de a pleca la drum. Este recomandat să folosească sistemele de iluminare și climatizare, să păstreze distanța de siguranță, să adapteze viteza la condițiile drumului, să semnalizeze din timp schimbarea benzii sau a direcției și să evite depășirile periculoase și comportamentul agresiv. Autoritățile atrag atenția că situația pe drumurile afectate poate evolua rapid și că șoferii trebuie să circule cu maximă prudență.

Bucureștiul și județul Ilfov se află sub Cod Roșu de ninsoare, cu depuneri de zăpadă de până la 50 de centimetri și viscol puternic. Autoritățile au emis mesaje Ro-Alert și recomandă evitarea deplasărilor care nu sunt absolut necesare.

Fenomenul meteorologic sever a afectat 67 de localități din 21 de județe, provocând autostrăzi și drumuri naționale blocate, copaci și stâlpi doborâți, precum și aproape 18.500 de consumatori fără curent electric. Peste 29 de vehicule au rămas blocate pe carosabil și au fost deblocate de forțele de intervenție.

Traficul aerian a fost afectat pe Aeroportul Henri Coandă, cu 13 curse anulate sau redirecționate, iar circulația feroviară în București înregistrează întârzieri de aproximativ 60 de minute. În porturile din Constanța și Tulcea, manevrele navale au fost suspendate.

Recomandările autorităților: evitați deplasările, adaptați viteza la condițiile de drum, nu blocați utilajele de deszăpezire și informați-vă doar din surse oficiale. În caz de blocaj, rămâneți în autoturism, semnalizați prezența și sunați la 112.

Situația este monitorizată permanent, iar prioritățile rămân siguranța populației și reducerea riscurilor.

Președintele Sorin Grindeanu a cerut clarificări în cadrul Coaliției de guvernare privind unele decizii de politică externă ale României, atrăgând atenția că aceste hotărâri nu trebuie luate de un grup restrâns. Liderul social-democraților a menționat în mod special acordul Uniunii Europene cu Mercosur și gestionarea fondurilor europene din programul SAFE.

„Politica externă nu e făcută de o cabală, de un grup restrâns. E vorba tot de politică care ține de o coaliție până la urmă”, a afirmat Grindeanu într-o intervenție la Romania TV.

Grindeanu a explicat că, în ultimele luni, au fost luate decizii la care Coaliția nu a fost implicată, menționând negocierile Mercosur și programul SAFE. De asemenea, a comentat participarea Oana Ţoiu, ministrul de Externe, la summitul de la Washington, unde s-au discutat resurse strategice și energie.

Grindeanu a ridicat și problema modului în care vor fi cheltuiți cei 16 miliarde de euro pe care România îi va primi prin programul SAFE. Patru miliarde de euro sunt destinate mobilității militare, inclusiv pentru construirea autostrăzii de la Pașcani până la granița cu Ucraina și continuarea drumului până la granița cu Republica Moldova. Restul de 12 miliarde de euro urmează să fie folosiți în economie, însă liderul PSD a cerut clarificări privind impactul real asupra economiei naționale.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a anunțat lansarea cursurilor de limba română pentru copii în școlile din Germania și reluarea lucrărilor Comisiei Mixte Economice România–Bavaria, în cadrul unei vizite efectuate la comunitatea românească din Bavaria.
Vizita a avut loc în weekend în marja Conferința de Securitate de la München, iar întâlnirea organizată la Consulatul General al României din München a reunit reprezentanți ai comunității românești, estimată la aproximativ 300.000 de persoane.

Ministrul a subliniat importanța strategică a relațiilor dintre România și Bavaria, land cu investiții germane semnificative în România și schimburi comerciale bilaterale de aproape 8 miliarde de euro anual.
Comunitatea românească din Bavaria

Șefa diplomației române a evidențiat „densitatea istorică” a comunității românești din Bavaria, formată din sași, șvabi, foști membri ai rezistenței anticomuniste și profesioniști înalt calificați.
„Acest mix de generații și biografii produce o comunitate matură și exigentă. Activitatea dumneavoastră în industrii esențiale – auto, construcții, digital, servicii medicale – contribuie direct la prosperitatea Bavarei”, a declarat ministrul.
Cursuri de limba română în școlile din Germania

În cadrul întâlnirii, Oana Țoiu a anunțat lansarea cursurilor de limba română pentru copii în școlile din Germania și extinderea programelor gratuite organizate de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Institutul Limbii Române, începând cu acest an școlar.
Reluarea Comisiei Mixte România–Bavaria

Tot la München, ministrul român a avut o întrevedere bilaterală cu Eric Beißwenger, ministru de stat pentru Afaceri Europene și Internaționale în cadrul Cancelariei de Stat a Bavariei, stabilind reluarea lucrărilor Comisiei Mixte România–Bavaria în martie 2026, la București. Discuțiile vor viza investiții comune și protecția drepturilor lucrătorilor români din Germania.
Alte întrevederi bilaterale
De asemenea, ministrul român a discutat cu Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, despre atragerea de noi investiții în România și sprijinirea antreprenorilor români din Germania.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că va participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului pentru Pace organizată la Washington, la invitația președintelui Statele Unite ale Americii, Donald Trump.

Potrivit unui mesaj publicat de șeful statului român, România va participa la reuniune cu statut de observator, urmând să își reafirme sprijinul pentru eforturile diplomatice internaționale și pentru inițiativele de reconstrucție din Fâșia Gaza.

„Voi participa la prima reuniune a Consiliului pentru Pace la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite. România va avea calitate de observator și va susține eforturile internaționale pentru pace”, a transmis președintele.
Administrația prezidențială a precizat că decizia de participare are la bază susținerea proceselor diplomatice internaționale și implicarea României în acțiuni umanitare, inclusiv evacuări medicale și sprijin pentru populația civilă afectată de conflict.

Consiliul pentru Pace a fost lansat recent ca o platformă internațională de consultare și coordonare privind soluționarea conflictelor și reconstrucția zonelor afectate de război. Potrivit informațiilor disponibile, mai multe state au fost invitate să participe, unele acceptând statutul de observator, iar altele analizând posibilitatea aderării.

Reuniunea de la Washington reprezintă prima întâlnire oficială a acestui format.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reiterat vineri opoziția fermă față de reducerea cu 10% a cheltuielilor din sistemul sanitar, avertizând că o astfel de măsură ar provoca „o criză fără precedent” într-un domeniu deja afectat de lipsa acută de personal și de subfinanțare cronică.

„Scăderea cu 10%, scăderea paușală în sistemul de sănătate, ar crea și ar genera o criză fără precedent. Sistemul de sănătate este un sistem de urgență, un sistem critic. În plus, deficitul de personal este unul arhiconoscut, atât în rândul medicilor, cât și al asistentelor, îngrijitoarelor, chimiștilor sau biochimiștilor”, a declarat Rogobete.

Ministrul a atras atenția și asupra situației gărzilor medicale, precizând că multe unități sanitare se confruntă deja cu dificultăți în acoperirea acestora din cauza lipsei de personal.

„Gărzile nu pot fi acoperite pentru că resursa umană este insuficientă. Mai mult, tariful de gardă pe care îl plătim în anul 2026 este calculat la nivelul anului 2017”, a afirmat ministrul, sugerând că o nouă reducere bugetară ar adânci problemele existente.

„Eu nu voi aviza ordonanța de urgență decât dacă sistemul de sănătate este exceptat de la tăierea cu 10%”, a punctat ministrul, invocând importanța strategică și de siguranță națională a domeniului.

Mai mulți investitori internaționali de calibru și-au manifestat deja interesul pentru Liberty Galați, fostul Sidex, combinatul siderurgic cu o istorie de peste 50 de ani, a declarat Paul Cîrlănaru, CEO al Casei de Insolvență Transilvania (CITR), unul dintre administratorii concordatari ai unității.

Printre companiile care și-au arătat intenția de a participa la licitație se numără:

• UMB Grup România – deținută de Dorinel Umbrărescu;

• JSW Steel – cel mai mare producător indian de oțel;

• Jindal Group – gigant indian în industria oțelului;

• Galiawa Group – producător de oțel și materiale de construcții din Irak;

• DeLong Steel China;

• KMC Steel Turcia;

• Metinvest Ucraina – controlată de miliardarul Rinat Akhmetov;

• un consorțiu european condus de traderul de mărfuri Steel Mont (Germania).

Licitația pentru întreaga platformă industrială, inclusiv Liberty Tubular Products Galați, va avea loc pe 12 martie, la un preț de pornire de 690 de milioane de euro, care acoperă integral datoriile față de creditorii garantați și față de bugetul de stat. Pe lângă această sumă, un potențial cumpărător va mai avea nevoie de aproximativ 200 milioane de euro pentru a reporni combinatul și a-l menține în funcțiune.

„Este important să distingem între curiozitate, intenție și fapte. Acum aceste entități trebuie să-și manifeste interesul expres”, a subliniat Paul Cîrlănaru.

Această listă de investitori internaționali evidențiază interesul global pentru Liberty Galați, combinatul siderurgic strategic pentru economia regională și națională

România a încheiat anul 2025 în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în două trimestre consecutive, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În trimestrul al treilea, economia a scăzut cu aproximativ -0,1%, iar în ultimul trimestru a înregistrat un declin de -1,9% comparativ cu perioada precedentă.

În ciuda acestor scăderi, PIB-ul pe întreg anul 2025 a înregistrat o creștere de 0,6%, ceea ce, potrivit autorităților, arată că economia continuă să se dezvolte, însă într-un ritm mai moderat față de 2024.

Ministrul Economiei, Alexandru Nazare, a explicat că recesiunea tehnică este un fenomen conjunctural, rezultat al ajustărilor necesare după ani de creștere accelerată și dezechilibre bugetare. „Nu suntem într-o criză economică. Această scădere reflectă doar o ajustare firească a economiei și nu trebuie interpretată alarmist”, a transmis Nazare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit ministrului, economia continuă să fie susținută de investiții publice și private, exporturi și un șomaj redus, situat la aproximativ 6%, iar depozitele populației în bănci cresc, ceea ce semnalează stabilitate.

Nazare a subliniat că adevăratul risc nu este recesiunea tehnică temporară, ci revenirea de la traiectoria de ajustare fiscală, care ar putea eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare și ar pune presiune pe ratingul de țară.

Totodată, oficialul a anunțat că România menține perspective de creștere pentru 2026, cu un avans estimat de cel puțin 1%, conform prognozelor autorităților și instituțiilor internaționale precum Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială sau Comisia Europeană.

„România trece printr-o corecție necesară, dar economia rămâne pe traiectoria de creștere sănătoasă, bazată pe investiții și management eficient al resurselor publice”, a conchis ministrul.

La Palatul Victoria, premierul României, Ilie Bolojan, a primit vizita Comisarului European pentru Justiție, Michael McGrath, ocazie cu care au fost discutate principalele teme legate de statul de drept, funcționarea sistemului judiciar și reformele asumate de România în context european.

În cadrul întâlnirii, premierul Bolojan a prezentat contextul politic și instituțional al actualei guvernări, subliniind că atribuțiile factorului politic în gestionarea carierei magistraților au fost reduse semnificativ, iar responsabilitățile privind bugetele și promovările au fost preluate de structurile de conducere ale sistemului judiciar. Aceste măsuri au ca scop consolidarea independenței justiției și restabilirea echilibrului instituțional.

Totodată, premierul a abordat reforma pensiilor de serviciu și sustenabilitatea sistemului, în contextul presiunilor bugetare și al jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), evidențiind diferențele semnificative între pensiile din justiție și media națională. Alte subiecte discutate au vizat durata procedurilor, riscul prescrierii cauzelor și nevoia de coerență în practica instanțelor, precum și clarificarea reglementărilor pentru creșterea eficienței actului de justiție.

Comisarul Michael McGrath a apreciat cooperarea constantă a autorităților române în cadrul procesului privind statul de drept și a subliniat importanța dialogului constructiv dintre Comisia Europeană și Guvernul României. Acesta și-a exprimat interesul pentru activitatea Comitetului pentru analiza legislației din domeniul justiției, constituit prin decizia prim-ministrului și coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, menționând disponibilitatea Comisiei Europene de a contribui la acest demers.

De asemenea, Comisia Europeană și-a reconfirmat sprijinul pentru implementarea recomandărilor incluse în Raportul privind Statul de Drept 2025, în special în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală eficientă a infracțiunilor din sistemul judiciar, independența procurorilor de rang înalt și clarificarea aspectelor legate de regimul prescripției. A fost subliniată, totodată, importanța transparenței funcției publice.

România și Comisia Europeană și-au reafirmat angajamentul pentru continuarea dialogului în vederea consolidării unui sistem judiciar eficient, independent și credibil.