Lucrările la vechile pavilioane de la UMS Gănești sunt aproape de final. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Vechile clădiri ale spitalului gălățean au peste 100 de ani.

„Suntem alături de angajații Spitalului de la Gănești și continuăm să facem tot posibilul pentru ca pacienții să beneficieze de condiții mai bune. Eficientizăm energetic și consolidăm vechile pavilioane, clădiri care au mai mult de 100 de ani. În prezent, se lucrează la Pavilionul II, iar Pavilionul I și Pavilionul Central sunt deja finalizate”, a transmis Costel Fotea.

Investiția presupune modernizarea completă a acestora, inclusiv reabilitarea termică, înlocuirea instalațiilor, montarea unor sisteme moderne de climatizare și iluminat, precum și soluții verzi pentru producerea de energie.
La final spațiile vor beneficia de un sistem eficient energetic de climatizare, utilizând pompe de căldură, panouri pentru producerea apei calde și panouri fotovoltaice. În plus, aportul de aer proaspăt va fi asigurat prin unități de ventilare cu recuperare de căldură, iluminatul va fi realizat exclusiv cu becuri LED și pereții exteriori vor fi izolați cu vată bazaltică.

De asemenea, se va realiza refacerea și izolarea podurilor și planșeelor, iar ferestrele existente vor fi înlocuite cu unele care au coeficient de transfer termic redus.
Această transformare este realizată pentru pacienții cu afecțiuni psihice grave, mulți dintre ei abandonați și fără familie, Spitalul de la Gănești fiind pentru ei adevărata lor casă.

Valoarea totală a acestei investiții, realizată cu fonduri europene prin PNRR, se ridică la 10 milioane de lei.

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a semnat 55 de noi contracte de finanțare, prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 538.472.076,17 lei.

Proiectele vizează modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a stațiilor de epurare, a rețelelor de canalizare menajeră și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.

”Până în prezent, prin acest program au fost semnate 4.241 de contracte de finanțare, în valoare totală de 50.231.495.512,42 de lei, pentru a asigura infrastructura de bază în vederea furnizării serviciilor publice esențiale în toate comunitățile”, a precizat ministrul Cseke Attila.

România a obținut încă un aviz pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Este vorba despre avizul privind guvernanța corporativă. A fost al 13-lea aviz din cele 25 necesare pentru aderarea la importanta organizație.

„România trece cu bine de unul dintre cele mai complexe și exigente domenii ale procesului de aderare la OCDE, cel privind guvernanța corporativă! Am obținut cel de-al 13-lea Aviz Formal din cele 25 necesare, adică încă o confirmare că suntem în grafic cu acest obiectiv strategic al țării. Deloc întâmplător, ieri (nr-marți, 8 aprilie), am modificat într-o ședință extraordinară de guvern, Ordonanța 109 privind guvernanța corporativă, tocmai din dorința de a o alinia mai bine la standardele și instrumentele juridice ale OCDE. Avem astfel garanția că aplicăm cele mai bune practici internaționale în acest domeniu – atât pentru întreprinderile de stat, cât și pentru companiile listate la bursă și pentru piața de capital”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

„Acest demers ne ajută și în privința finalizării PNRR, guvernanța corporativă fiind un jalon esențial, unde ne-am propus să recuperăm întârzierile acumulate. De fapt, aderarea la OCDE și finalizarea PNRR funcționează acum ca două mari motoare care se completează și care au, în acest moment, cel mai puternic efect de tracțiune atât pentru administrație, cât mai ales pentru economia românească. Sunt două motoare care ne ajută să construim o țară mai modernă, mai competitivă și orientată în mod natural spre performanță”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Ministerul Apărării Naționale susține că România nu a primit nicio informare de la SUA privind o eventuală retragere a militarilor americani. Surse americane au sugerat că 10.000 de militari ar putea fi retrași din România și Polonia.

„Cu privire la informațiile apărute recent în spațiul public privind o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, Ministerul Apărării Naționale precizează că, până la acest moment, România nu a primit nicio informare oficială în acest sens din partea Statelor Unite. Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă”, a transmis MApN.
Potrivit ministerului, relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică.

Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional.
„Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington. Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată”, a mai comunicat MApN.

Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați. Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape.
Exercițiile militare comune, precum “Sea Shield 25”, aflat în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României, exercițiu la care participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major, reprezintă un exemplu al cooperării extinse a României cu aliații, mai scrie în comunicatul părții române. De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 - planificat de USEUCOM.

„Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe. În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA. În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate. România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă, ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante”, a adăugat MApN.
Ministerul Apărării Naționale a precizat că „va continua susținerea importanței relației transatlantice și a parteneriatului strategic cu Statele Unite și va rămâne dedicat întăririi cooperării în domeniul apărării și securității, în care cele două părți au înregistrat succese care au contribuit în mod direct la consolidarea apărării colective și la promovarea valorilor democratice în regiune”.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat marți că a înaintat Autorității Electorale Permanente (AEP) lista cu propuneri pentru organizarea secțiilor de votare din străinătate. Pe listă sunt 965 de locuri.

„În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în termen de cel mult 3 zile de la data comunicării făcute de Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă aprobă, prin hotărâre, propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate și aduce la cunoștință publică lista finală a sediilor secțiilor de votare din străinătate”, scrie într-un comunicat al MAE.

În anul 2025 au fost propuse spre înființare 15 secții de votare în plus față de cele 950 de secții de votare organizate în străinătate la alegerile prezidențiale și parlamentare din anul 2024.
Cele mai multe secții de votare propuse spre a fi organizate sunt în Italia (și Malta) – 161 secții, Spania – 147 secții, Marea Britanie – 108 secții, Franța (și Principatul Monaco) – 69 secții, Republica Moldova – 64 secții, SUA – 50 secții, Belgia – 29 secții, Țările de Jos – 23 secții.

Comparativ cu localitățile în care au fost organizate secții de votare în străinătate la alegerile prezidențiale și parlamentare din anul 2024, pentru alegerile din acest an, 29 de secții au fost relocate în localități sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanții comunităților de cetățeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităților de cetățeni români din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secțiile de votare.
Ministerul Afacerilor Externe menționează că, la fel ca în cazul alegerilor organizate în 2024, din motive obiective, nu vor fi organizate secții de votare în următoarele locuri: Afghanistan (militarii români au fost retrași din teatrele de operațiuni), Rostov-pe-Don (oficiu consular închis), Odesa (activitatea oficiului consular este suspendată temporar), Sudan (activitatea misiunii este preluată de AR Addis Abeba), Venezuela (misiune închisă), Libia (misiunea este relocată la Tunis) și Phenian (activitatea misiunii este temporar suspendată).

La alegerile prezidențiale votarea în străinătate se desfășoară pe durata a trei zile la fiecare tur de scrutin (2, 3 și 4 mai 2025, respectiv 16, 17 și 18 mai 2025). Votarea în străinătate începe în toate cele 3 zile (vineri, sâmbătă și duminică) la ora locală 07:00. În zilele de vineri și sâmbătă, votarea se încheie la ora locală 21:00, iar în ziua de duminică, votul se închide la ora 21:00, ora României.

Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, anunță că a semnat contractul pentru achiziționarea a încă 30 de microbuze hibride noi, pentru transportul elevilor din comunele județului Galați.

Odată cu această investiție - în valoare de 30 milioane de lei, cu fonduri atrase de Consiliul Județean de la Administrația Fondului pentru Mediu - absolut toate comunele din județul Galați vor benefica de microbuze sigure, confortabile și ecologice pentru transportul elevilor.

Recent 27 localități au primit 29 de microbuze electrice, cu fonduri PNRR. Alte 3 microbuze au fost achiziționate prin Ministerul Dezvoltării.

„Facem aceste investiții pentru că trebuie să asigurăm accesul la educație pentru toți copiii din județul Galați. Oriunde ar locui, chiar și în zonele mai izolate, distanța sau mijloacele de transport nu trebuie să fie o piedică pentru elevi în a ajunge la școală, să învețe carte și să-și croiască un viitor plin de realizări”, a explicat Costel Fotea.
Din noua serie, câte un microbuz hibrid pentru transportul școlar va ajunge în localitățile Bălașești, Băleni, Brăhășești, Cosmești, Cuca, Cudalbi, Drăgușeni, Frumușița, Grivița, Ivești, Jorăști, Liești, Matca, Movileni, Munteni, Nicorești, Pechea, Piscu, Poiana, Rădești, Scânteiești, Șendreni, Slobozia Conachi, Suceveni, Suhurlui, Țepu, Tulucești, Valea Mărului, Vânători și Vlădești.

Cele 30 de microbuze hibride combină un motor electric cu un motor pe combustibil clasic, pentru costuri cât mai mici în exploatare, autonomie crescută și o reducere semnificativă a poluării (normă Euro 6).
Fiecare microbuz va putea transporta 16 elevi, existând facilități inclusiv pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, dar și sisteme de siguranță în trafic suplimentare, special concepute pentru transportul copiilor.
În total, investițiile Consiliului Județean pentru asigurarea unui transport școlar la cele mai moderne standarde pentru elevii gălățeni se ridică la 70 milioane de lei, adică echivalentul a 14 milioane de euro.

Miniștrii apărării din România și Bulgaria au vorbit despre apărarea colectivă și despre securitatea navigației la Marea Neagră. Discuția a avut loc la Sofia.

„România și Bulgaria nu sunt doar aliați în cadrul NATO, ci și parteneri strategici, vecini și riverani la Marea Neagră, care împărtășesc aceleași obiective în domeniul securității și apărării. În fața provocărilor actuale, trebuie să fim uniți, să ne consolidăm cooperarea bilaterală în domeniul apărării și să demonstrăm, prin acțiuni concrete, că Flancul Estic al NATO este solid și pregătit să răspundă oricărei amenințări”, a explicat ministrul român Angel Tîlvăr.

Ministrul român s-a întâlnit la Sofia cu omologul său bulgar, Atanas Zaprianov.
„Am discutat despre necesitatea întăririi apărării colective și a dezvoltării capacităților comune de reacție și, în acest sens, am propus intensificarea exercițiilor militare bilaterale, esențiale pentru îmbunătățirea interoperabilității între forțele armate ale țărilor noastre. De asemenea, pe agenda întrevederii s-a aflat și consolidarea siguranței navigației în Marea Neagră, cu accent pe cooperarea în cadrul inițiativei MCM Black Sea. Având în vedere și evoluția proiectului comun al Comandamentului Regional de Componentă pentru Operații Speciale, ne dorim ca Turcia să se alăture României și Bulgariei în acest proiect”, a mai anunțat Tîlvăr.

În timpul vizitei oficiale la Sofia, Angel Tîlvăr a avut o întrevedere și cu președintele Comisiei pentru Apărare din Parlamentul bulgar, Hristo Georgiev Gadzhev.

Trei agenții de dezvoltare regională și Banca Europeană de Investiții (BEI) vor colabora pentru implementarea de proiecte. În total sunt avute în vedere investiții de peste 310 milioane de euro.

Trei agenții de dezvoltare regională – Sud Muntenia, Nord-Vest și Nord-Est vor colabora cu Banca Europeană de Investiții pentru implementarea de proiecte. Colaborarea va avea loc în cadrul Programelor Regionale 2021-2027. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de Guvern.

„Aprobăm colaborarea a trei agenții de dezvoltare regională – Sud Muntenia, Nord-Vest și Nord-Est cu Banca Europeană de Investiții, în cadrul Programelor Regionale 2021-2027”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.

Cei implicați vor susține, prin investiții de peste 310 milioane de euro, activitatea întreprinderilor, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement.

Statul a decis să aloce un nou ajutor agricultorilor care cultivă legume în sere și solarii. Este vorba despre suma totală de 350 de milioane de lei.

Decizia a fost luată în ședința de Guvern.

Oferim un nou sprijin de aproape 350 de milioane de lei agricultorilor pentru cultivarea de legume în sere și solarii. Vrem să le oferim consumatorilor legume proaspete produse în țară. Suprafața cumulată pentru care se acordă sprijinul este de minimum 1.000 de metri pătrați, dar nu mai mult de 50.000 de euro pentru fiecare beneficiar.

Candidatul coaliției de guvernare pentru alegerile prezidențiale, Crin Antonescu, le-a cerut membrilor partidelor din alianță să inițieze un proiect de lege privitor la vârsta de pensionare a magistraților. Magistrații care vor intra în magistratură, cei care vor începe cariera în magistratură, trebuie să iasă la pensie la 65 de ani, a explicat Antonescu.

Propunerea a fost făcută luni în timpul ședinței coaliției PSD-PNL-UDMR-Minoritățile Naționale. Crin Antonescu a explicat că le-a solicitat celor prezenți „să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârste de pensionare diferite, pentru că vreau să există un principiu de echitate pentru cetățenii acestei țări”.

El a mai spus că este vorba despre pensiile speciale din magistratură și de vârsta de pensionare în magistratură

„Magistrații care vor intra în magistratură, cei care vor începe cariera în magistratură, trebuie să iasă la pensie la 65 de ani, precum toți ceilalți cetățenii acestei țării”, a mai arătat Crin Antonescu.
Proiectul asumat de toți liderii coaliției ar putea fi depus marți la Parlament.