Premierul român Marcel Ciolacu anunță că Lockheed Martin ar putea să investească în România. Am încurajat compania să-și extindă operațiunile în România , susține Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu le-a spus americanilor că România are potențialul de a fi un hub cheie pentru investiții americane.
„România are potențialul de a fi un hub cheie pentru investiții americane și un pivot pentru securitatea flancului estic al lui NATO, al Mării Negre, al Balcanilor de Vest, al Ucrainei și nu numai. Pe măsură ce perspectivele noastre economice cresc constant, am încurajat Lockheed Martin să-și extindă operațiunile în România”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe X.
Lockheed Martin se va ocupa în România de organizarea unui centru de pregătire, împreună cu companiile europene și americane din domeniu. Gigantul american va veni în România cu instructori și piloți.
Lockheed Martin va înființa un centru de pregătire în România, care va fi primul de acest fel în Europa. Centrul va fi amplasat la Baza 86 Aeriană Locotenent-aviator Gheorghe Mociorniță de la Borcea, județul Călărași, și se va axa exclusiv pentru pregătirea piloților de F-16.

României i-au fost acordate fonduri europene de solidaritate care se ridică la aproape 34 de milioane euro, pentru repararea daunelor cauzate de seceta severă din 2022

Comisia a aprobat un cuantum de 33,9 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini România să soluționeze daunele considerabile cauzate de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022.

„Aceasta este solidaritatea UE în acțiune! Am promis și ne-am ținut de cuvânt: sprijinul financiar de 33,9 milioane EUR va ajuta România să reconstruiască și să refacă ceea ce a fost distrus de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022. Fondul de solidaritate al UE este un mod concret prin care ne putem demonstra solidaritatea și sprijinul și este extrem de important în contextul schimbărilor climatice continue”, a declarat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.
În perioada martie-august 2022, România a fost afectată de o secetă severă cauzată de reducerea precipitațiilor. Acest lucru a avut consecințe pe scară largă, precum culturi pierdute, incendii forestiere și un deficit de apă curentă și potabilă pentru populația din multe regiuni.
Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de recuperare, cum ar fi serviciile de salvare și intervențiile pentru sprijinirea nevoilor imediate ale populației, precum și repararea infrastructurii deteriorate și curățarea generală a zonelor afectate de dezastre.
FSUE ajută statele membre și țările în curs de aderare să facă față poverii financiare pe care o implică dezastrele naturale majore și urgențele sanitare. Începând din 2002, fondul a mobilizat peste 8,2 miliarde EUR pentru 127 de dezastre (107 dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare) din 24 de state membre (plus Regatul Unit) și din 3 țări în curs de aderare (Albania, Muntenegru și Serbia).

Liderul PSD Sector 1, Petre Florin Manole, a fost validat ca deputat. Procedura este în desfășurare, iar Manole urmează să o înlocuiască Carmen Mihălcescu, care a demisionat din Parlament.

Petre Florin Manole devine parlamentar pe mandatul eliberat de fosta deputată PSD, care a demisionat pentru a prelua funcția de consul general al României la Salonic.
„Confirmăm, prin prezenta, că următorul pe lista de candidați pentru alegerea Camerei Deputaților, în circumscripția electorală nr. 42 București, este Petre Florin Manole”, a anunțat PSD.
Manole este președintele PSD Sector 1 și a mai fost deputat în legislatura 2016-2020.
Carmen Mihălcescu a demisionat din Parlament după ce a fost numită consul general al României la Salonic.
„Subsemnata Mihălcescu Carmen-Ileana, deputat în circumscripția electorală nr. 42 București, membru al Grupului parlamentar PSD, vă comunic încetarea mandatului meu de deputat”, a transmis Carmen Mihălcescu.
Mandatul lui Mihălcescu a încetat pe 1 decembrie.

Ministrul Mediului a cerut aplicarea de sancțiuni dure pentru cei care poluează Lacul Bicaz. Este interzisă deversarea apelor uzate din pensiuni, din crâșme, din baruri, din bărci, Lacul Bicaz nu este groapa de gunoi a nimănui, a spus Mircea Fechet.

Ministrul Mediului a făcut declarațiile în timpul unei vizite în județul Neamț.
„Profit de această ocazie pentru a transmite un mesaj foarte clar și foarte ferm tuturor angajaților ministerului mediului apelor și pădurilor, că indiferent cine e proprietar indiferent cine e administrator indiferent de unde e sau de la ce partid e, ca să vorbesc mai pe românește, legea este aceeași pentru toți, că vorbim de Rezervația Biosferei Delta Dunării sau că vorbim despre Lacul Bicaz, păstrând proporțiile bineînțeles, este la fel de interzisă deversarea direct a apelor uzate din pensiuni, din crâșme, din baruri, din bărci și de oriunde iar aceste chestiuni ar trebui sancționate aspru până când toate aceste entități se conformează”, a declarat Mircea Fechet.

El a vorbit despre pensiunile din jurul Lacului Bicaz care nu au autorizații.
„Lacul Bicaz nu este groapa de gunoi a nimănui, cu atât mai puțin al celor care pun o pâine pe masă datorită unor activități economice pe care le întreprind acolo. Eu cred că putem avea și turism, putem să ne bucurăm de luciu de apă, putem să ne bucurăm și de păstrăv, nu știu dacă mai există fermă piscicolă acolo, pe pontoane, fără să punem în pericol în niciun fel acest lac, dar voi avea cu siguranță o discuție cu colegii de la Garda de Mediu, Comisariatul Județean Neamț și despre acest lucru”, a precizat Mircea Fechet.

Președintele interimar al Camerei Deputaților Alfred Simonis susține că parlamentarii români compun o clasă politică datoare României și românilor. Nimeni nu așteaptă miracole de la politicieni, ci doar rezultate concrete, consideră Simonis.
Declarația a fost făcută în ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului consacrată aniversării Zilei Naționale a României.
„Ziua Națională a României este un eveniment cu totul special pentru toți românii, este ziua în care ne întoarcem la istorie, în care ne amintim despre cei care acum 105 ani au reușit să facă ceea ce, din punct de vedere geografic, este România de astăzi. Țara a căpătat un contur clar și s-a pornit pe un drum nou, cu idealuri înalte despre cum ar trebui să evolueze. Acum, la 105 ani de la Marea Unire, nu putem să nu ne întrebăm dacă noi, ca popor, am reușit. Unii vor spune că da, alții vor argumenta contrariul. De zeci de ani, în ziua Unirii, discursurile sunt despre dezbinarea românilor, nu despre unirea lor și trebuie să recunoaștem că în societate s-au creat falii ce uneori par imposibil de adus împreună. Putem să căutăm vinovați mult timp de-acum înainte, să discutăm în contradictoriu pe această temă, dar românii nu mai au nevoie de discuții sterile și interminabile. Vorbele aruncate în van trebuie înlocuite cu fapte concrete, cu măsuri pe care noi, vremelnicii oameni politici de azi, trebuie să le luăm pentru România și pentru români”, a declarat președintele interimar al Camerei Deputaților.
Alfred Simonis a adăugat că oamenii nu așteaptă miracole de la politicieni, ci doar rezultate concrete.
„Au existat momente în care românii s-au simțit abandonați și fără speranță, iar atunci doar credința în Dumnezeu și Biserica i-a ținut aproape. Aceasta este o realitate pe care nu avem voie să o uităm. Trecutul ne-a încercat greu, dar parcă nici prezentul nu este cu mult mai blând: războaie la graniță, pandemii, crize sociale și politice. Pare o poveste fără de sfârșit, dar eu am convingerea că putem depăși orice obstacol împreună pentru că, așa cum spuneam, românii au puterea să depășească momentele dificile. Însă, pentru a reuși, e nevoie ca oamenii să vadă din partea noastră implicare, atitudine, empatie și patriotism. Ne place sau nu să recunoaștem, suntem o clasă politică datoare românilor. Cum stingem această datorie? Făcând ceea ce promitem, pentru că este singurul lucru pe care oamenii îl cer de la noi. Nimeni nu așteaptă miracole, ci doar rezultate concrete, iar când acestea vor veni, faliile despre care aminteam mai devreme vor dispărea și societatea în care cu toții trăim va fi schimbată mult în bine. Abia atunci, stimate colege și stimați colegi, vom putea spune că misiunea noastră, ca politicieni, este îndeplinită. Până la acel moment, suntem o clasă politică datoare României și românilor”, a precizat Alfred Simonis.

Ministerul Agriculturii anunță că vrea să suplimenteze fondurile pentru susținerea producției de usturoi. Ministerul susține că bugetul ar putea fi suplimentat cu peste 2 milioane de euro.
Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect care vizează modificarea Hotărârii de Guvern privind aprobarea ajutorului de minimis pentru susținerea producției de usturoi.

Proiectul vizează două modificări importante, astfel încât să se asigure plata întregii suprafețe eligibile plantată cu usturoi în cadrul programului. Potrivit actului normativ, beneficiarii vor primi 3.000 euro/hectarul cultivat cu usturoi. Astfel, se suplimentează resursele financiare necesare achitării obligațiilor de plată către beneficiarii schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 29.700.000 lei la 41.200.490 lei, adică de la 6.001.200 euro la 8.325.000 euro.
Totodată, se prelungește termenul de plată al sumelor reprezentând ajutoare de minimis către beneficiari, de la 15 decembrie 2023 la 29 decembrie 2023.

Primul tren achiziționat de statul român, la mai bine de 20 ani de la ultima achiziție de trenurilor Săgețile Albastre, ajunge luni, 4 decembrie, în Gara de Nord București.
„Acesta este un tren electric Alstom Coradia Stream, fabricat în Polonia și este abia primul tren electric din contractul de achiziție a 37 rame electrice inter-regionale de lung parcurs, care urmează să fie livrate României începând cu anul viitor”, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
După efectuarea testelor statice și dinamice (care vor avea loc la Făurei), trenul electric va intra în circulație, cu călători, pe linia feroviară CFR București - Constanța.
Potrivit secretarului de stat, acest prim tren electric este parte din contractul de achiziție a 37 rame electrice inter-regionale de lung parcurs și mentenanța acestora pentru 15 ani, cu posibilitate de extindere la 30 de ani.

Investiția se realizează prin intermediul Autorității pentru Reformă Feroviară, autoritatea din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, responsabilă cu organizarea serviciilor de transport feroviar de călători și achiziția de material rulant necesar pentru îmbunătățirea calității acestora.

Pe măsură ce vor fi livrate și restul trenurilor în cursul anului următor, se vor introduce noi servicii pe rutele electrificate majore ale rețelei feroviare, urmărindu-se o deservire echilibrată a teritoriului între capitală și principalele centre urbane ale țării:
București Nord – Constanța
București Nord – Brașov – Arad – Timișoara
București Nord – Brașov – Cluj
Brașov – Deda – Cluj
București Nord – Brașov
București Nord – Iași
București Nord – Suceava
București Nord – Galați
București Nord – Craiova – Târgu Jiu – Petroșani- Simeria
București Nord – Craiova – Timișoara – Arad
Cluj – Timișoara
Cluj – Suceava – Iași
Sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, iar valoarea contractului este de 2.421.771.878 lei, fără TVA.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că în 2027 ar trebui să intre primele molecule de gaz din Neptun Deep. Este cel mai important zăcământ pe care România îl are, vom fi cel mai important producător din Europa, susține Burduja.

Ministrul Energiei Sebastian Burduja a prezentat cifrele din jurul proiectului din Marea Neagră.

“Avem un perimetru în Marea Neagră, exploatat de Black Sea Oil & Gas, companie americană. De acolo, în Sistemul Naţional de Transport intră cam un miliard de metri cubi pe an. Asta înseamnă 10% din tot ce produce România. Şi intră, sunt o sursă importantă. Apoi, avem proiectul Neptun Deep. Decizia finală de investiţii în Neptun Deep s-a luat când aveam o săptămână, două de mandat şi OMW Petrom, respectiv RomGaz, partener 50% - 50%, au spus să începem proiectul, iar proiectul curge. Pe calendarul actual, în 2027, ar trebui să intre primele molecule de gaz din Neptun Deep. E cel mai important zăcământ pe care România îl are. Sunt între 100 şi, cine ştie, spre 200 de miliarde de metri cubi acolo, asta înseamnă că noi practic ne vom dubla producţia de gaze şi vom fi primul producător, cel mai important producător din Europa”, a declarat Sebastian Burduja.
Din proiectul Neptun Deep, la bugetul de stat va ajunge o sumă de peste 20 de miliarde de euro, a precizat Burduja.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că românii ar putea intra în SUA fără vize începând din 2025. Sunt convins că renunţarea la vizele şi programul Visa Waiver va deveni realitate din anul 2025, a spus prim-ministrul.

Marcel Ciolacu a făcut anunțul în timpul vizitei pe care o face în SUA.

„Sunt ferm convins că cu ajutorul dumneavoastră proiectul de suflet al nostru, al tuturor românilor, dar în acest moment şi proiectul de suflet al doamnei ambasador al Statelor Unite în România, renunţarea la vizele şi programul Visa Waiver va deveni realitate din anul 2025. Nu vom putea reuşi această provocare fără ajutorul dumneavoastră şi fără implicarea dumneavoastră personală”, a declarat Marcel Ciolacu, în cadrul unei întâlniri avute cu românii din SUA.
Premierul Marcel Ciolacu se află în vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington D.C. şi New York, împreună cu o delegaţie guvernamentală din care fac parte Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Luminiţa Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, şi Radu Oprea, ministrul Economiei.

Un sondaj realizat de INSCOP arată că PSD rămâne cel mai puternic partid din România. Surpriza o constituie creșterea partidul Dianei Şoşoacă, S.O.S.

Un sondaj realizat de INSCOP arată că dacă mâine ar fi organizate alegeri parlamentare, PSD ar obţine 30,2% din voturi, PNL - 20,1% și AUR- 19,5%. Pe locul patru este USR care ar fi votat de 11,9% dintre români, în timp ce partidul Dianei Şoşoacă, S.O.S., ar trece de pragul electoral de 5% și ar intra în Parlament având 5,2%.

Pentru UDMR ar vota 4,9% dintre cei care care au răspuns întrebării, iar pentru Pro România 2%. Pe lista formațiunilor politice mai apar Partidul Verde-1,9%, PMP-1,3%, PUSL - 0,7%, Forţa Dreptei-0,6% şi REPER-0,3%. 1,3% dintre respondenţi și-au exprimat preferinţa pentru alt partid.