Premierul Ilie Bolojan le-a transmis miniștrilor și secretarilor de stat că, în cazul în care România pierde bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cei responsabili vor fi revocați din funcții, iar directorii și personalul din administrație nu vor mai primi sporurile aferente fondurilor europene.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, desfășurată sub coordonarea prim-ministrului Bolojan și a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, unde s-a analizat stadiul realizării reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată, problemele întâmpinate și soluțiile pentru remedierea acestora.

Este vorba despre cererile de plată 3 și 4 deja transmise Comisiei Europene, dar și despre pregătirea cererilor 5 și 6, care urmează să fie depuse în 2026.

„Răspunderea pentru neîndeplinirea angajamentelor va fi de două categorii. Va fi răspundere politică pentru miniștri și secretarii de stat, inclusiv revocări din funcție în cazul în care România va pierde bani din PNRR. În cazul directorilor și personalului din administrație, nu este cazul să mai vedem că încasează spor de fonduri europene dacă țara noastră pierde bani”, a subliniat premierul.

Șeful Executivului a cerut ministerelor care coordonează reforme și investiții să accelereze ritmul de lucru și să depășească blocajele, astfel încât angajamentele asumate să fie implementate până la 31 august 2026. Totodată, a solicitat evitarea întârzierilor la plata facturilor pentru lucrările efectuate în cadrul proiectelor PNRR.

Ministrul Dragoș Pîslaru a precizat că, dacă anul trecut România a crescut absorbția fondurilor PNRR de la aproximativ 4 miliarde de euro la peste 10,5 miliarde de euro, în următoarele șase luni ritmul trebuie intensificat pentru a dubla această sumă. „Fac apel la fiecare minister ca până la sfârșitul săptămânii să transmită MIPE informații actualizate privind progresele și calendarul activităților”, a spus acesta.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a anunțat că bugetul pentru 2026 va asigura sume cu până la 70% mai mari decât anul trecut, astfel încât contribuția României la proiectele PNRR să ajungă la aproximativ 73 de miliarde de lei, incluzând cofinanțări și alte cheltuieli neeligibile. Autoritățile locale vor beneficia de cele mai mari bugete din istorie, facilitând implementarea proiectelor.

La reuniune au participat vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștri și secretari de stat ai ministerelor coordonatoare de reforme și investiții, precum și membrii Comitetului Interministerial de Coordonare PNRR.

Până în prezent, România a înregistrat un grad de implementare de peste 50% din valoarea totală PNRR, încasând în total 10,72 miliarde de euro, din care 6,4 miliarde pentru componente nerambursabile și 4,32 miliarde pentru componente rambursabile.

Lucrările la heliportul și parcarea supraetajată din cadrul Spitalul Județean de Urgență Galați sunt în plină desfășurare, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați.

Potrivit acestuia, pe șantier au fost finalizate rețelele de utilități, instalațiile PSI și sistemele automatizate de control al iluminatului. Totodată, au fost montate stațiile de încărcare pentru autovehicule electrice, parcometrele și senzorii pentru gestionarea automatizată a locurilor de parcare.

În această perioadă se montează al doilea lift de acces și se lucrează la finisarea spațiilor camerei de gardă, destinate piloților și personalului operațional.

Reprezentanții administrației județene susțin că investiția face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale, menit să îmbunătățească intervențiile de urgență și accesul pacienților la servicii medicale.

Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a anunțat declanșarea unui control național realizat de Ministerul Muncii împreună cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care vizează 62 de firme și peste 300 de obiective din întreaga țară.

Potrivit acestuia, acțiunea are ca scop protejarea angajaților și asigurarea unui climat de concurență loială pe piața muncii. Verificările urmăresc identificarea și sancționarea muncii nedeclarate, a salariilor subdeclarate, precum și a altor practici prin care unii angajatori ar obține avantaje financiare în mod nelegal.

„Nu acceptăm munca la negru, salarii subdeclarate sau artificii prin care unii își cresc profitul pe spatele oamenilor”, a transmis Manole.

Autoritățile nu au oferit, deocamdată, detalii privind domeniile de activitate vizate sau durata estimată a controalelor. Rezultatele verificărilor urmează să fie făcute publice după finalizarea acțiunii.

Guvernul a adoptat, la inițiativa Ministerului Muncii, o ordonanță de urgență care modifică și completează Legea nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Noile prevederi vizează protejarea veniturilor pentru peste 5.000 de angajați de la companii aflate în dificultate financiară, precum Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București.

Actul normativ extinde sfera de aplicare a legii și la angajatorii aflați în concordat preventiv și introduce plafoane majorate pentru creanțele salariale garantate în cazul operatorilor economici de interes strategic. Potrivit noilor reglementări, salariații vor putea beneficia de până la 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, în cazul insolvenței, și până la 6 salarii medii brute pe economie în cazul concordatului preventiv. În prezent, legislația prevede plata creanțelor salariale din Fondul de garantare pe o durată maximă de cinci luni și în limita a cinci salarii medii brute pe salariat, exclusiv în situația insolvenței, fără a ține cont de rolul strategic al angajatorului. Această prevedere rămâne în vigoare, dar este completată prin noile dispoziții care introduc un regim diferențiat pentru companiile cu importanță strategică.

Ordonanța definește pentru prima dată noțiunea de „operator economic de interes strategic”. Sunt vizați acei operatori a căror activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială a statului, pentru funcționarea infrastructurilor critice și pentru menținerea capacităților industriale de apărare. Lista acestor operatori și criteriile sectoriale vor fi stabilite ulterior prin hotărâre de Guvern.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat că măsura are un impact direct asupra a mii de familii: „Protejăm salariile a peste 5.000 de angajați de la Damen, Liberty și Romaero. Pentru mine, este esențial ca oamenii să știe că munca lor este protejată, chiar și în momentele cele mai dificile pentru angajator. Nimeni nu trebuie să rămână fără veniturile pe care le-a câștigat prin muncă cinstită. Am adoptat o ordonanță prin care întărim protecția salariaților și le oferim siguranța că statul este de partea lor, inclusiv atunci când companiile trec prin dificultăți”, a declarat ministrul.

Actul normativ aduce și clarificări privind mecanismul fiscal aplicabil sumelor plătite din Fondul de garantare. Astfel, banii vor fi achitați în cuantum net către salariați, iar agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă din subordinea ANOFM vor vira direct impozitul pe venit și contribuțiile sociale aferente. Pentru cererile aflate deja în curs de soluționare sunt prevăzute dispoziții tranzitorii.

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a semnat 13 noi contracte de finanțare, prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 167.433.418,07 de lei.

Proiectele au în vedere modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră și a stațiilor de epurare a apelor uzate, precum și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.

„Continuăm să implementăm proiecte menite să contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor localităților din țară, deoarece modernizarea infrastructurii rutiere, precum și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, reprezintă priorități esențiale. Oferim prin aceste proiecte servicii publice și condiții moderne de viață”, a precizat ministrul.

Dobânda la care se împrumută România pe piețele externe a coborât la aproximativ 6,4% pe an pentru obligațiunile pe 10 ani, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, evoluția vine după decizia de la Curtea Constituțională a României privind reforma pensiilor speciale, jalon inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului”, a transmis ministrul, într-o postare pe Facebook.
Nazare a precizat că menținerea trendului descendent ar însemna cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung și un impact pozitiv asupra bugetului.
Reuniți într-o nouă ședință, după cinci amânări, cei nouă judecători ai CCR au stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind modificarea pensiilor de serviciu cu respectarea prevederilor constituționale, apreciind că au fost justificate urgența și necesitatea adoptării actului normativ.

Comisia Europeană a confirmat că a luat act de decizia Curții Constituționale, iar rezultatul evaluării privind îndeplinirea jalonului din PNRR va fi comunicat autorităților române.
Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, datoria externă totală a României a ajuns în 2025 la 227,34 miliarde de euro, în creștere cu 23,83 miliarde de euro față de anul anterior. Din total, 179,43 miliarde de euro reprezintă datorie pe termen lung, iar 125,57 miliarde de euro provin din creditele administrației publice.

Serviciul datoriei externe – rate și dobânzi – a fost de 85,79 miliarde de euro în 2025, din care costurile administrației publice cu dobânzile au însumat 11,48 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.

PSD face apel la PNL și USR să înceteze disputele privind controlul asupra fondurilor destinate Programului de relansare economică – singura reformă autentică a actualei Coaliții de guvernare! Pachetul de măsuri trebuie avizat urgent de Ministerul Economiei!

PSD subliniază că programul pe care l-a inițiat încă din luna septembrie 2025 a fost deja întârziat nepermis de mult, fapt care a accentuat declinul economic provocat de măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan în cursul anului trecut.

„După intrarea în recesiune tehnică, România nu își mai permite un nou blocaj asupra acestei reforme, care își propune să încurajeze investițiile noi în sectoarele strategice ale economiei naționale. România are nevoie urgent de stimuli economici pentru a redresa scăderea economică din ultimele două trimestre.

Cele două partide care dispută controlul asupra fondurilor alocate în acest Program ar trebui să dea dovadă de maturitate și să renunțe la orgoliile politice.

Este mai puțin important cine va gestiona acele fonduri! Important e ca reforma să fie demarată cât mai rapid pentru a se evita adâncirea recesiunii economice”, a transmis PSD. 

Corupția și creșterea prețurilor rămân principalele surse de îngrijorare pentru români, relevă cercetarea sociologică „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată de INSCOP Research între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, la solicitarea New Strategy Center. Studiul a fost prezentat astăzi în cadrul unei conferințe de presă la Hotel Intercontinental Athenée Palace și oferă o imagine detaliată a percepției românilor asupra direcției țării și a principalelor probleme sociale și economice.

Doar 22,2% dintre români consideră că lucrurile în România merg într-o direcție bună, în creștere ușoară față de 20% în noiembrie 2022. În schimb, 73,1% cred că țara merge într-o direcție greșită, iar 4,7% nu știu sau nu răspund.

Optimiști sunt în special votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii Bucureștiului și ai marilor orașe. Pesimiști sunt votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural.

Studiul arată că românii consideră că principalele probleme sunt:

• Corupția – 32,2% (față de 21,5% în noiembrie 2023)

• Creșterea prețurilor – 23,6% (constant față de noiembrie 2023)

• Starea de sănătate proprie și a familiei – 13,4%

• Starea sistemului de educație – 11,7%

• Lipsa locurilor de muncă – 9,8%

• Războiul din Ucraina – 6,9%

• Starea infrastructurii – 0,7%

Corupția este preocuparea principală pentru votanții USR și AUR, bărbați, persoane între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Bucureștiului și angajații din sectorul public. Creșterea prețurilor este mai îngrijorătoare pentru votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și medie și locuitorii din mediul rural.

Persoanele care menționează starea de sănătate ca problemă majoră sunt votanții PSD, cei de peste 60 de ani și persoanele cu educație primară. Războiul din Ucraina reprezintă principala sursă de îngrijorare pentru votanții PNL și persoanele de peste 60 de ani.

Guvernul a modificat Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, astfel încât salariile restante ale angajaților companiilor strategice să poată fi achitate și în cazul procedurii de concordat preventiv.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a explicat că măsura permite plata salariilor restante pentru angajații combinatului siderurgic Liberty Galați direct din Fondul de garantare.

Potrivit actului normativ, plafonul sumelor ce pot fi achitate din Fond poate depăși cinci salarii medii brute pe economie, fără a depăși însă 12 salarii medii, în cazul firmelor considerate strategice de Guvern, cu avizul Ministerului Muncii.

De asemenea, Fondul va putea acoperi salarii și alte drepturi salariale restante aferente unei perioade de 12 luni din ultimele 24 de luni. Cererile depuse anterior intrării în vigoare a noilor prevederi vor fi soluționate potrivit legislației aplicabile la momentul depunerii.

Executivul are la dispoziție 60 de zile pentru actualizarea normelor de aplicare ale legii. Totodată, angajatorii strategici vor datora dobândă la nivelul pieței pentru sumele utilizate din Fond.
Reprezentanții autorităților locale susțin că măsura are ca scop protejarea veniturilor angajaților și menținerea stabilității economice în comunitățile dependente de marile platforme industriale.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi includerea pe ordinea de zi a ședinței de Guvern a memorandumului privind acordarea bonurilor de masă pentru angajații Complexul Energetic Oltenia.

Guvernul s-a reunit la ora 11:00, iar documentul vizează deblocarea acordării tichetelor de masă pentru salariații companiei energetice.

„Am inclus în ședința de Guvern de astăzi bonurile de masă pentru angajații CE Oltenia”, a transmis ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, măsura face parte dintr-un mecanism mai amplu prin care acordarea unor drepturi salariale va fi corelată cu îndeplinirea unor ținte clare de investiții, performanță financiară și profitabilitate la nivelul companiilor din sector.

Anunțul vine în contextul unui protest organizat în fața Palatul Victoria. Minerii și energeticienii din Valea Jiului și Oltenia, alături de salariați de la Hidroelectrica și de la centrala nucleară din Cernavodă, au anunțat o manifestație de patru ore, începând cu ora 13:00.

Sindicaliștii reclamă neacordarea voucherelor de vacanță și a tichetelor de masă la CE Oltenia, situația celor aproximativ 2.000 de angajați cu contracte pe perioadă determinată, precum și lipsa unor soluții privind viitorul minelor Lupeni și Lonea. De asemenea, aceștia avertizează asupra riscului de creștere a prețului energiei în contextul închiderii capacităților pe cărbune fără punerea în funcțiune a unor alternative pe gaz sau nucleare.