Președintele României Klaus Iohannis crede că patru nume ale unor români au intrat în imaginarul global. Este vorba despre Brâncuși, Enescu, Nadia și Hagi.

Klaus Iohannis a făcut declarația la inaugurarea Casei României de la Paris, înaintea deschiderii Jocurilor Olimpice Paris 2024.

„În acești zece ani am întâlnit foarte mulți politicieni, oameni de cultură, oameni de știință, oameni simpli și când am întâlnit persoane în străinătate sau din străinătate, știți, începe o discuție, de unde sunteți, din România, și își spune un nume, de obicei așa se întâmplă”, a declarat Iohannis.

În opinia președintelui, patru nume au intrat în „imaginarul global”.

„Eu pot doar să trag concluziile mele personale și am constatat că patru nume sunt foarte des menționate și cred că pot să spun că ele au intrat efectiv în imaginarul global. Acele nume reprezintă România. Primul, și cred că nu este nicio surpriză, este Brâncuși, al doilea este Enescu, al treilea Nadia Comăneci, și al patrulea Hagi. Și atunci cred că nu greșesc dacă spun că pe noi românii arta și sportul ne definesc foarte bine”, a precizat Klaus Iohannis.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că Ministerul Sănătății în parteneriat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează un nou apel de proiecte cu o valoare de 13 miliarde de lei prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești.

Programele cuprind construcții de spitale, modernizarea sau reabilitarea spitalelor existente precum și dotări pentru digitalizare și tranziția verde.

„Lansăm poate cel mai important apel de proiecte în sănătate, cu potențialul de a transforma fundamental infrastructura spitalicească din România. Ne focalizăm concomitent pe construcția de spitale noi și pe modernizarea spitalelor în special în zonele municipale. Colaborarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cu ministrul Adrian Câciu a fost excelentă, iar programul a fost dezvoltat împreună într-un timp foarte scurt. Niciodată infrastructura spitalicească nouă nu a beneficiat de o alocare mai consistentă, care vine perfect în completarea investițiilor deja derulate prin PNRR în Sănătate”, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Distribuția fondurilor alocate prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești este următoarea: 2 miliarde de lei pentru spitale județene și județene de urgență, spitale de specialitate și spitale clinice, 7,3 miliarde de lei pentru spitale municipale și municipale de urgență, 500 milioane de lei pentru asistență tehnică și implementarea proiectelor, 3,25 miliarde de lei pentru alte investiții strategice.
Beneficiarii pot să depună proiecte pentru Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești, până în luna septembrie, pentru obținerea avizului de oportunitate în vederea finanțării.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul României a aprobat memorandumul prin care se creează cadrul legal pentru desfășurarea activităților de predare a limbii române în unități de învățământ preuniversitar din țările în care trăiesc și muncesc români.

„Copiii românilor plecați în afara țării vor putea învăța Limba Română și Istoria Culturii și Civilizației Românești în țările în care muncesc părinții lor. Aceasta a fost una dintre cele mai mari dorințe a românilor plecați în Italia, Germania sau Spania și cel mai des repetată în întâlnirile pe care le-am avut anul acesta cu diaspora românească”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.

Guvernul României a aprobat memorandumul prin care se creează cadrul legal pentru desfășurarea activităților de predare a limbii române și susținerea cursurilor de cultură și civilizație românească în unități de învățământ preuniversitar din străinătate, prin corpul instructorilor de limbă, cultură și civilizație românească din cadrul Institutului Limbii Române.

Premierul Marcel Ciolacu susține că „România rămâne o ancoră de stabilitate în domeniul economic, el precizând că anul trecut am avut una dintre cele mai bune creşteri economice din Europa, tendinţele sunt încurajatoare”.

”Anul trecut, am avut una dintre cele mai bune creşteri economice din Europa, iar tendinţele pentru perioada următoare sunt încurajatoare, cu previziuni de peste 3% în 2024 şi 2025. O creştere care se bazează în bună parte pe investiţii. De altfel, anul acesta avem cele mai mari investiţii nete de după Revoluţie, de 58 de miliarde de lei în primele şapte luni şi ne propunem să depăşim 110 miliarde până la sfârşitul anului. Toate aceste date trebuie să ne ofere încredere în dialogul cu partenerii externi. Rolul dumneavoastră, al diplomaţilor şi al celor care promovaţi economia României este esenţial în a prezenta România aşa cum este ea: un partener de afaceri de încredere, o destinaţie atractivă pentru cei care vor să investească aici”, a transmis premierul Ciolacu.

”

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță că legislația națională se aliniază la prevederile Convenției OCDE Anti-mită. Mituirea funcționarilor publici străini a fost inclusă în legislația din România

Guvernul a adoptat săptămâna trecută proiectul Ministerului Justiției, prin care este reglementată noua infracțiune de corupție.

Măsura este un instrument necesar în combaterea faptelor de corupție săvârșite împotriva funcționarilor publici străini.
„Tocmai pentru că, la nivel global, corupția costă 5% din PIB-ul global avem nevoie de măsuri sănătoase pentru reducerea fenomenului. Iar acest proiect este una dintre ele. Și un pas înainte pentru aderarea României la OCDE”, a explicat Alina Gorghiu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că pentru securitatea energetică a românilor trebuie să prelungim termenele pentru funcționarea termocentralelor pe cărbune. În zilele de caniculă, cărbunele ne-a fost din nou de mare ajutor și trebuie să o spunem răspicat, a explicat Burduja.

Din cauza caniculei, în România s-a înregistrat un consum ridicat de energie electrică.

„Este important să acoperim cât mai mult din acest consum din producția proprie pentru a nu apela la importuri mai mari. Un gând special pentru oamenii minunați de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) și din Valea Jiului. Depășim la această oră 1250MW producție în termocentralele pe cărbune. În condiții tehnice deosebit de dificile, cu multe echipamente vechi, la temperaturi caniculare, echipele de specialiști au găsit mereu soluții. Au repornit grupuri, au rezolvat în timp record avariile apărute, au muncit ore suplimentare pentru a da României energie. Paroșeniul funcționează bine, la CEO avem patru grupuri în funcțiune și mâine vom avea cinci (două la Turceni, două la Rovinari, unul la Ișalnița)”, a scris pe Facebook, zilele trecute, Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei va milita pentru prelungirea termenelor privind funcționarea termocentralelor pe cărbune.
„În aceste zile, cărbunele ne-a fost din nou de mare ajutor și trebuie să o spunem răspicat. Pentru securitatea energetică a românilor, vom face tot ceea este posibil pentru a prelungi termenele pentru funcționarea termocentralelor pe cărbune și continuarea exploatărilor miniere. Am început deja acest demers la Bruxelles încă de anul trecut, cu onestitate și responsabilitate, și îl vom continua, cu toate argumentele pe masă. Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Este prioritate zero”, a precizat ministrul Energiei.

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, laudă performanța realizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Este absorbție record de fonduri europene în doar un an, a transmis Budăi.

„Absorbție record de fonduri europene în doar un an! În numai un an de mandat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, echipa PSD a realizat un salt important în absorbția fondurilor europene. Cifrele vorbesc de la sine și demonstrează că PSD știe să guverneze și să facă performanță”, a declarat Marius Budăi.

El a prezentat o serie de cifre referitoare la absorbția de fonduri europene.
„La preluarea mandatului de către ministrul Adrian Câciu, în iunie 2023:
- Zero apeluri deschise;
- Zero proiecte depuse;
- Zero contracte încheiate pentru exercițiul financiar 2021-2027.
Acum:
- Proiecte depuse de 52 miliarde de euro;
- Contracte semnate de 15 miliarde de euro;
- Contracte în curs de semnare de încă 6 miliarde de euro.
Exercițiul financiar anterior (2014-2020):
- Absorbție de 97%, față de 76% în iunie anul trecut, la instalarea actualului guvern condus de premierul Marcel Ciolacu”, a arătat Budăi.
Toate aceste investiții vor aduce locuri de muncă mai bine plătite, aici la noi acasă, și sunt dovada clară că PSD aduce performanță și creștere economică, este concluzia fostului ministru al Muncii.

Săptămâna aceasta a început o nouă sesiune de înscriere pentru persoanele juridice, unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile publice în cadrul Programului Rabla Plus, a anunțat Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).

Sumele alocate pentru etapa a doua de înscrieri, organizată în perioada 22 iulie – 18 august 2024, sunt de 240.000.000 lei pentru persoane juridice și de 120.000.000 lei pentru unități administrativ-teritoriale și instituțiile publice. Înscrierile se realizează prin încărcarea în aplicația informatică a documentelor necesare, în limita sumelor alocate.
În cadrul Programului Rabla Plus va fi organizată și a treia sesiune de înscriere, din 19 august până în 19 septembrie. Sumele alocate vor fi de câte 100.000.000 lei pentru persoane juridice și pentru UAT-uri și instituții publice. De asemenea, etapa a treia destinată persoanelor fizice va avea loc între 19 august și 25 noiembrie 2024, cu un buget de 100.000.000 lei.
În cadrul Programului Rabla Plus, solicitantul beneficiază de ecotichet la achiziţionarea unui autovehicul nou în schimbul predării spre casare a cel puţin unui autovehicul uzat. Se pot preda spre casare maximum două autovehicule uzate.

Cuantumul ecotichetului, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre casare, este de:
- 25.500 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta
- 13.000 lei pentru achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO_2/km în sistem WLTP
- 13.000 lei pentru achiziţionarea unei motociclete electrice.
Ecotichetul se acordă pentru achiziționarea unui autovehicul electric a cărui valoare nu depășește suma de 70.000 euro, cu TVA inclus.
Instituțiile publice și unitățile administrativ-teritoriale beneficiază de ecotichet în cuantum de 120.000 lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, fără a fi obligate să predea spre casare un autovehicul uzat, a precizat AFM.