Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați  este partenera Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București în organizarea expoziției fotografice itinerante ”We the People”, care marchează aniversarea unui sfert de secol de Parteneriat Strategic dintre Statele Unite ale Americii și România. 

„Noi, Poporul” / ”We the People” este un eseu fotografic, tematic, care explorează relațiile diplomatice, de securitate, economice, culturale dintre poporul român și cel american. Această colecție de interacțiuni între națiunile noastre ilustrează faptul că Parteneriatul Strategic dintre Statele Unite și România este accesibil tuturor. Este o expoziție care surprinde pe larg interacțiunile dintre cele două popoare, încă de la începutul Parteneriatului Strategic în 1997.

Expoziția se axează pe tema "We the People", care este faimosul preambul al Constituției Statelor Unite și întruchiparea legăturilor umane care formează punți de înțelegere și cooperare între noi toți.

Diplomația și prietenia bilaterală de succes se bazează pe aceste legături și pe valorile comune pe care le înglobează. Cunoscutul jurnalist, corespondent și ulterior diplomat american Edward R. Murrow spunea, despre rolul esențial al legăturilor dintre oameni: „Elementul cu adevărat esențial în schimburile internaționale îl reprezintă această ultimă distanță de un metru, rămasă între interlocutori, care poate fi depășită prin contact personal, atunci când o persoană îi vorbește celeilalte”.

Până în prezent, pe parcursul celor doi ani de la lansare, această expoziție a fost vernisată și expusă timp de câte aproximativ o lună de zile în orașele Craiova, Timișoara, București, Sibiu, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Oradea, Suceava și Brașov.

Pentru Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, ca partener al organizării acestui eveniment, este o bucurie faptul că expoziția va fi disponibilă și locuitorilor județului Galați, fiind un prilej deosebit de a răspândi mesajul relațiilor pozitive și înfloritoare dintre Statele Unite ale Americii și România.

Ministrul Simona Bucura-Oprescu susține că introducerea salariului minim european reprezintă o garanție că salariile mici din România vor crește odată cu dezvoltarea economică

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu, a participat la finalul săptămânii trecute la dezbaterea cu tema „Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană”, eveniment organizat de Blocul Național Sindical (BNS).

Guvernul României a aprobat deja, pe 21 iunie 2024, proiectul de lege inițiat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) pentru implementarea acestei directive, proiect care a fost trimis spre adoptare în Parlament după ample consultări cu partenerii sociali pentru stabilirea modului în care va fi determinat salariul minim adecvat conform Directivei. Formula de calcul care va fi stabilită va ține cont de puterea de cumpărare, de nivelul câștigului salarial mediu brut și de productivitatea muncii.
Textul proiectului de lege prevede că nu vor exista diminuări salariale și stimulează încheierea de contracte colective de muncă, consolidând în același timp dialogul cu partenerii sociali în stabilirea salariului minim.

„Am făcut pași importanți împreună în elaborarea proiectului de lege care a fost adoptat de Guvern. Suntem deschiși la propunerile dumneavoastră, în măsura în care proiectul de lege poate fi îmbunătățit în parcursul său parlamentar, astfel încât să reușim elaborarea unui act normativ de calitate care să contribuie la o piață a muncii mai puternică și mai bine reglementată. Acest proiect de lege își propune, pe de o parte, adecvarea salariului minim pentru a proteja puterea de cumpărare a lucrătorilor, iar pe de altă parte, să țină cont de productivitatea muncii pentru a îmbunătăți competitivitatea companiilor. Pentru a plăti salarii decente și pentru a putea crește și mai mult pensiile este nevoie de o piață a muncii puternică, iar în acest sens este important ca numărul celor care muncesc legal să fie cât mai mare. Introducerea salariului minim european reprezintă o garanție că salariile mici din România vor crește odată cu dezvoltarea economică, ceea ce va contribui la micșorarea decalajelor. România va putea astfel să manțină lucrătorii calificați care altfel ar fi tentați să plece în alte țări pentru salarii mai mari. Prin implementarea Directivei va putea fi stimulată creșterea economică prin creșterea puterii de cumpărare a lucrătorilor și se vor încuraja investițiile în formarea profesională și în creșterea productivității”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În ultimii patru ani, numărul contractelor de muncă plătite la salariul minim în România a înregistrat o scădere semnificativă. În septembrie 2020, 26,31% din totalul contractelor de muncă (1.671.284) erau plătite la salariul minim. Acest procent a scăzut până în august 2024 la 16,62% (respectiv 1.105.977 din totalul de 6.655.266 de contracte înregistrate). Guvernul Marcel Ciolacu a majorat, începând cu 1 iulie, salariul minim brut pe țară garantat în plată de la 3.300 de lei la 3.700 de lei.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că au fost declarate eligibile în vederea finanțării peste 500 proiecte prin care fermierii au solicitat finanțare nerambursabilă pentru achiziția de utilaje.

Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„MADR continuă să sprijine fermierii să investească în utilaje agricole moderne și eficiente. Pe pagina www.afir.ro a fost publicat Raportul de selecție intermediar aferent submăsurii 4.1, pachetul 4.1.1. Achiziții simple de utilaje la nivelul fermei - sector vegetal, componenta toate culturile, exceptând sfecla de zahăr și formele asociative”, a anunțat Ministerul Agriculturii.
Peste 500 de proiecte au fost declarate eligibile în vederea finanțării
„Astfel, în urma procesului de evaluare, au fost declarate eligibile în vederea finanțării 511 proiecte prin care fermierii au solicitat finanțare nerambursabilă pentru achiziția de utilaje”, a mai transmsi MADR.
Proiectele selectate au o valoare de 147,4 milioane de euro.

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian-Ioan Veștea, a anunțat că a semnat 68 de noi contracte de finanțare în cadrul Programului Național de Investiții „Anghel Saligny”. Este vorba despre proiecte care vizează drumurile locale, rețelele de apă, canalizarea și sistemele de distribuție a gazelor.

Proiectele au o valoare totală de 715,5 milioane de lei.

„Proiectele de astăzi se alătură celorlalte 3.806, în valoare de peste 45,6 miliarde de lei, pentru care au fost semnate contractele de finanțare și care facilitează accesul locuitorilor la servicii de utilitate publică de calitate, la infrastructură rutieră mai sigură și la dotări tehnico-edilitare performante”, a declarat Adrian-Ioan Veștea.

Cu banii de la Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” vor fi modernizate drumurile de interes local, vor fi înființate și modernizate sistemele de alimentare cu apă potabilă și rețelele de canalizare menajeră și vor fi dezvoltate sistemele inteligente de distribuție a gazelor naturale.

Vești bune pentru gălățeni. Am emis ordinul de începere a lucrărilor la pista de biciclete care va lega municipiul Galați de Pădurea Gârboavele și Smârdan, o investiție mult așteptată de către toți pasionații de biciclete, a anunțat Coste Fotea, președintele CJ Galați.

„Este un proiect de suflet pentru mine, unic în regiune, care va oferi gălățenilor o alternativă sănătoasă și ecologică de transport, dar și un traseu spectaculos pentru plimbări în natură”, a transmis Costel Fotea.

Cu o lungime de 22,8 km, traseul va porni de la Lacul Vânători - comuna Vânători - Pădurea Gârboavele, urmând ca celălalt traseu să fie pe ruta Odaia Manolachi - Smârdan - DJ251. 

Pe lângă infrastructură, această investiție reprezintă și o invitație la mișcare, la o viață mai sănătoasă și la o conexiune mai profundă cu natura. Pista de biciclete va fi un spațiu dedicat tuturor celor care iubesc să pedaleze, indiferent de vârstă sau de nivelul de pregătire.

Pista va fi dotată cu tot ce este necesar pentru o plimbare sigură și plăcută: două sensuri, rasteluri, sisteme de monitorizare, echipamente de protecție, pasaje și podețe și iluminat public.

Valoarea investiției se ridică la peste 24 de milioane de lei (aproape 5 milioane de euro) prin fonduri europene.

Ministerul Educației, Ligia Deca, a anunțat că 19 școli din România vor începe noul an școlar în trei schimburi. Deca a mai spus că sistemul cu trei schimburi va fi ilegal din anul școlar 2025-2026.

Ministrul Ligia Deca a anunțat că 19 unități de învățământ funcționează în trei schimburi, dintre care șapte ca urmare a lucrărilor de reabilitare, extindere și modernizare și 12 din cauza spațiului insuficient.

Ministrul Educației avertizează că sistemul în trei schimburi va deveni ilegal din anul școlar următor.
„Am transmis că este prioritar să nu mai avem școli în trei schimburi, nu doar că nu mai este de dorit, dar de anul școlar viitor, 2025-2026, este ilegal să mai avem școli care desfășoară activitate în trei schimburi”, a precizat Ligia Deca.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat, miercuri, că toți copiii vor începe școala luni, în format fizic. Demnitarul a mai spus că în comparație cu anul trecut există alte 400 de școli relocate.

Declarațiile au fost la finalul ședinței de guvern. Ministrul Educației a spus că nu există probleme deosebite și că „toți copiii vor începe luni școala în format fizic”.

Deca a adăugat că există mai multe școli relocate. Este un record, a spus ministrul.

„Există 900 de unități școlare relocate, un număr record. La începutul anului trecut aveam 500 de școli relocate, iar acum avem cu 300 mai multe”, a declarat Ligia Deca.

Aproximativ 3 milioane de elevi vor începe luni cursurile.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a anunțat marți că va avea un candidat la funcția de președinte al României. Acesta va fi anunțat în cadrul unei ceremonii.

Candidatul la alegerile prezidențiale din acest an va fi anunțat vineri, 6 septembrie. În aceeași zi, la Cluj-Napoca se va desfășura ședința Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU). Ședința va începe la ora 11.00.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat de ce s-a luat decizia închiderii epidemiei de rujeolă din România. Potrivit ministrului, datele au arătat o scădere susținută a numărului de cazuri și dispariția focarelor.

Epidemia a fost declarată în decembrie 2023. Atunci se înregistra o creștere periculoasă a numărului cazurilor de rujeolă și a numărului copiilor internați în secțiile de pediatrie. Pe 27 august, epidemia a fost închisă prin ordin de ministru.

„Pe măsură ce datele veneau la Ministerul Sănătății au arătat o scădere susținută a numărului de cazuri și dispariția focarelor la nivel național”, a declarat Alexandru Rafila.

Epidemia s-a încheiat deoarece majoritatea persoanelor nevaccinate s-au îmbolnăvit.
„S-a epuizat masa receptivă, cei mai mulți dintre cei care nu erau vaccinați s-au îmbolnăvit. Asta nu înseamnă că nu se poate repeta”, a precizat Alexandru Rafila.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat înființarea Green Energy Corridor Power Company, care va construi un cablu submarin între cele patru țări. Anunțul a avut loc în cadrul unei întâlniri cu demnitari și specialiști din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria.

Cea de-a 8-a Reuniune Ministerială a Proiectului „Coridorul Verde”, între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, a avut loc marți, la Palatul Victoria și a fost găzduită de Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și de Secretarul General al Guvernului, Mircea Abrudean.

La întâlnire, au participat ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, și ministrul Afacerilor Externe din Ungaria, Péter Szijjártó.

În cadrul reuniunii au fost semnate actelor constitutive pentru înființarea Green Energy Corridor Power Company, pentru „Coridorul Verde”.

Proiectul prevede construcția unui cablu submarin de înaltă tensiune între România și Georgia, extins și în Ungaria și Azerbaidjan.
„Acest proiect de infrastructură energetică are o importanță majoră pentru România, pentru regiune și pentru Uniunea Europeană. Acesta va interconecta piețele de energie din zona Mării Negre, asigurând diversitatea surselor de aprovizionare. Diversitatea surselor de aprovizionare conduce în primul rând la consolidarea securității energetice și la reducerea prețurilor energiei pentru toți consumatorii”, a declarat Sebastian Burduja.

Ministrul român a mai spus că proiectul va „contribui la decarbonizarea sectorului energetic, având în vedere faptul că va transporta în principal energie din surse regenerabile” și la securitatea energetică prin diversificarea surselor de aprovizionare.

Proiectul a fost lansat în decembrie 2022 și este sprijinit de Comisia Europeană.