Ministerul Culturii anunță o investiție majoră în patrimoniul din nordul Moldovei. Este vorba despre restaurarea fostei Prefecturi din Dorohoi, sediul actual al Muzeului de Științele Naturii.

Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, anunță demararea lucrărilor de restaurare, consolidare și punere în valoare a clădirii istorice cunoscute sub denumirea de fosta Prefectură a județului Dorohoi, care găzduiește în prezent Muzeul de Științele Naturii. Această clădire, clasificată ca monument istoric, este una dintre cele mai reprezentative construcții din patrimoniul cultural al regiunii și va beneficia, în următorii trei ani, de cea mai amplă intervenție de restaurare din ultimele decenii.

Valoarea totală a contractului de execuție este de 42.959.495,05 lei, inclusiv TVA, finanțarea fiind asigurată de Institutul Național al Patrimoniului prin Programul Național de Restaurare. Durata contractului este de 36 de luni, calculată de la data de 14 aprilie 2025, când a fost emis ordinul de începere a lucrărilor. Pentru anul 2025, în perioada aprilie–iunie, a fost alocată suma de 3.315.498,64 lei, a explicat Ministerul Culturii.

„Obiectivul general al proiectului este de a readuce clădirea la standardele de funcționare contemporane ale unei instituții muzeale, păstrând în același timp caracterul său istoric. Lucrările prevăd consolidarea structurală, restaurarea arhitecturală și reconfigurarea spațiilor interioare pentru a răspunde nevoilor actuale ale publicului și ale personalului muzeal. Etajul clădirii va găzdui expoziția permanentă de științele naturii, sala de onoare va fi transformată în auditorium, iar în proximitatea scării de onoare se vor amenaja o sală de conferințe și o sală pentru educație muzeală. Parterul va fi dedicat expozițiilor de artă contemporană, iar subsolul va cuprinde laboratoare de cercetare și conservare, spații tehnice, depozite și o zonă de carantină pentru obiectele de patrimoniu”, a transmis Ministerul Culturii.

Prin această investiție, autoritățile locale și centrale își asumă nu doar conservarea unei clădiri de patrimoniu, ci și revitalizarea culturală a municipiului Dorohoi. Restaurarea fostei Prefecturi contribuie la dezvoltarea unui centru cultural modern, accesibil și orientat către comunitate, cu potențial real de a atrage public, de a stimula turismul și de a genera un impact pozitiv în plan educațional și economic, a precizat Ministerul Culturii.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, susține că România își propune să devină un pol regional al industriei de apărare, un hub de tehnologie strategică și un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică.

Ministrul român a participat la Cercul Militar Național la a IV-a ediție a Black Sea Defense Conference, care a reunit peste 425 de participanți din 31 de țări, reprezentanți ai NATO, ambasadori, atașați militari și lideri strategici.

„Investim peste 1 miliard de lei pentru a consolida capacitățile interne și pentru a susține interoperabilitatea cu aliații noștri din NATO”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook.
Proiectele-cheie ale industriei naționale de apărare sunt prima dronă românească – în producție la CARFIL Brașov, în parteneriat cu Periscope Aviation (SUA), Pirochim Victoria – prima fabrică de pulberi construită după 1989, cu investiție românească de 550 mil. lei și cofinanțare europeană și Fabrica de pulberi Făgăraș – reluarea producției de TNT și modernizarea liniei de producție pentru RDX, cu 125 mil. lei investiți.

„România își propune să devină un pol regional al industriei de apărare, un hub de tehnologie strategică și un partener de încredere în arhitectura de securitate euroatlantică. Împreună, consolidăm securitatea regiunii Mării Negre și contribuim activ la stabilitatea Europei”, a precizat ministrul Bogdan Ivan.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale continuă procesul de transformare a serviciilor de ocupare din România, printr-un proiect de anvergură dezvoltat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă –

„SMART SPO – Servicii moderne, accesibile și pregătite pentru viitor”, cu o finanțare de 183 milioane de euro din fonduri europene.
Este primul proiect din România al unei instituții publice care beneficiază de finanțare în baza principiului „Financing Not Linked to Costs (FNLC)”, mecanism ce presupune că rambursarea cheltuielilor se va realiza odată cu atingerea rezultatelor propuse prin proiect.

„Prin acest proiect, ne propunem să reconstruim din temelii Serviciul Public de Ocupare, atât în privința calității serviciilor oferite cetățenilor și angajatorilor, cât și în privința resursei umane, infrastructurii și vizibilității. Ne dorim o instituție modernă, profesionistă, orientată spre nevoile reale ale pieței muncii”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Proiectul include: formarea profesională a 1.840 de angajați SPO, noi sau existenți, identificarea și sprijinirea a 275.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, sprijinirea a 21.750 de angajatori prin servicii personalizate, elaborarea Strategiei SPO și a unui Plan de implementare modern, adaptat la realitățile pieței muncii, modernizarea spațiilor SPO pentru întâlniri cu publicul, partenerii și mass-media și o campanie națională de informare.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a primit delegația Confederației Patronale Concordia la Palatul Cotroceni. În timpul întâlnirii care a avut loc miercuri s-a discutat despre situația economică a țării.

Administrația Prezidențială anunță că întâlnirea a avut loc în contextul conferirii Ordinului „Meritul Industrial și Comercial” în grad de Cavaler Confederației Patronale Concordia, de către Președintele interimar al României, „în semn de apreciere pentru contribuția deosebită la reforma dialogului social și a mișcării patronale din România, precum și pentru elaborarea strategiilor, programelor și politicilor care au generat creștere economică”.

„Cu acest prilej, Președintele interimar al României și reprezentanții Concordia au purtat discuții privind activitatea Confederației și situația economică actuală. Președintele interimar Ilie Bolojan a mulțumit investitorilor pentru contribuția adusă economiei românești, apreciind eforturile companiilor private și ale angajaților care, prin activitatea lor, susțin dezvoltarea țării. Președintele a subliniat că această recunoaștere este un gest firesc de respect față de cei care muncesc și obțin performanță în România”, a tr

Dan Șucu, președintele Confederației Concordia, a vorbit despre „rolul sectorului privat în creșterea economică, despre necesitatea păstrării unui climat fiscal predictibil, mai ales într-un context economic dificil”.
„Președintele Concordia a atras atenția asupra importanței menținerii parcursului euroatlantic al României, considerând esențială continuarea acestei direcții pentru stabilitatea și dezvoltarea țării. În încheiere, și-a exprimat speranța că întreaga comunitate de afaceri va continua să contribuie activ la dezvoltarea României”, a precizat Administrația Prezidențială.

Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz de la Roșcani va fi restaurată cu fonduri europene. Investiția în valoare de un milion de euro va fi realizată în cadrul unui proiect al Consiliului Județean Galați, realizat în cooperare cu parteneri din Raionul Cahul (Republica Moldova) și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos

„Consiliul Județean a preluat în administrare Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz, ridicată la Roșcani – parte integrantă a celui mai amplu complex monumental din județ – cu scopul de a identifica soluții pentru a-i reda strălucirea de altădată. Împreună cu partenerii din Raionul Cahul, Republica Moldova, și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos, am reușit să obținem o finanțare europeană de peste un milion de euro, pentru a consolida, restaura și pune în valoare întregul complex monumental de la Roșcani”, a explicat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Realizată de sculptorul Gheorghe Turcu, statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost inaugurată în anul 1976, pentru a marca patru secole de la bătălia în care voievodul moldovean și-a pierdut viața, apărând cu vitejie pământul țării în fața cotropitorilor otomani.

Atât soclul statuii, cu o înălțime de 6 metri, cât și statuia propriu-zisă, cu o înălțime de 4,5 metri, vor fi expertizate și restaurate. De asemenea, va fi refăcut întregul complex istoric, ce cuprinde o amplă platformă cu două terase, dar și o scară monumentală cu 28 de trepte.

Proiectul mai vizează promovarea patrimoniului istoric și cultural de pe ambele maluri ale Prutului, organizarea de cursuri de istorie pentru elevi, precum și derularea unor acțiuni care să pună în valoare potențialul turistic al regiunii.

Compania CFR SA a anunțat finalizarea unor lucrări de reparații în Portul Constanța. Este vorba despre un lot format din 7,6 kilometri de cale ferată care a presupus și înlocuirea a 38 de aparate de cale.

CFR a transmis că lucrările executate în cadrul proiectului au avut ca obiectiv principal readucerea liniilor și aparatelor de cale la parametrii instrucționali necesari desfășurării traficului feroviar în condiții de deplină siguranță, conform vitezelor prevăzute.

Lucrările au vizat modernizarea a 17 linii de cale ferată, însumând 7,647 km și înlocuirea a 38 de aparate de cale, în zonele A, B, Mol V și în complexul feroviar din Portul Constanța.
Lucrările derulate au inclus înlocuirea integrală a suprastructurii feroviare pe cele 17 linii, cu traverse din beton precomprimat, iar în curbe, cu traverse din beton precomprimat cu supralărgire, ⁠reabilitarea sistemelor de drenaj ale platformei CF, ⁠înlocuirea integrală a aparatelor de cale, montate pe traverse din beton precomprimat, echipate cu ace flexibile și ⁠lucrări de modernizare a instalațiilor de siguranță a circulației.

CFR SA precizează că, prin finalizarea acestui proiect, infrastructura feroviară din incinta Portului Constanța este pregătită pentru reluarea traficului feroviar în condiții optime, asigurând un flux operațional, eficient și sigur pentru transporturile de marfă, contribuind la creșterea competitivității portului.

În Portul Constanța lucrările la infrastructura feroviară au fost structurate în patru priorități, în total fiind înlocuiți 53,37 km linii de cale ferată și 175 aparate de cale.

Ministerul Energiei a lansat cel mai mare apel pentru proiecte verzi. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat deschiderea unei noi licitații pentru susținerea producției de energie din surse regenerabile, punând la dispoziția investitorilor o capacitate totală de 3.472 MW.

Ministerul Energiei a lansat cea de-a doua licitație din cadrul schemei de sprijin sub formă de Contracte pentru Diferență (CfD), dedicată energiei regenerabile. Apelul oferă investitorilor posibilitatea de a dezvolta proiecte de energie eoliană onshore (2.000 MW) și solară fotovoltaică (1.472 MW). Prețurile maxime de exercitare au fost stabilite la 80 euro/MWh pentru energia eoliană și 73 euro/MWh pentru cea solară, reflectând obiectivul autorităților de a atrage oferte cât mai viabile.

Potrivit ministerului, este cea mai amplă licitație de până acum, urmând rundei din 2023, care a rezultat în semnarea contractelor pentru aproximativ 1.000 MW eolian și 500 MW solar. Noul apel elimină plafonul de 25% per proiect și permite ofertanților să depună oferte fără restricții privind capacitatea instalată, pentru a stimula competiția și a atrage investiții majore.

Un pod rezistent la viituri se construiește între două localități din județul Galați. Este vorba despre podul peste pârâul Suhurlui de pe DJ 253, între comunele Băleni și Cudalbi.

Lucrarea a fost comandată de Consiliul Județean Galați. Noul pod va înlocui podețul vechi.

„Am demarat lucrările la un nou obiectiv de infrastructură rutieră județeană, care va asigura o legătură de transport durabilă și sigură între comunele Băleni și Cudalbi. Vechiul podeț de pe DJ 253, peste pârâul Suhurlui, va fi înlocuit cu un pod modern, proiectat să reziste inclusiv la viiturile cauzate de fenomenele meteo extreme”, a explicat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Constructorii au început deja forajele pentru cei 16 piloți de susținere, fiecare cu un diametru de un metru, care vor constitui baza structurii de rezistență. Totodată, au fost aduse și armăturile metalice necesare. Noul pod va avea o lungime de 18 metri și o lățime de 11,5 metri. Calea de rulare va fi susținută de 10 grinzi din beton, iar pe ambele laturi sunt prevăzute trotuare pentru pietoni.

Pentru o mai bună protecție în fața viiturilor, podul va fi supraînălțat cu 4,2 metri față de cota actuală, iar capetele vor fi protejate cu structuri speciale de tip „sferturi de con”. De asemenea, drumurile de acces (rampele) vor fi complet refăcute și consolidate pe o lungime de 526 metri.

Investiția, în valoare de peste 5,4 milioane de lei, include și regularizarea albiei pârâului Suhurlui, pe o lungime de 40 metri, atât în amonte, cât și în aval de viitorul pod.

Handbalista Cristina Neagu a fost decorată cu Ordinul Național Serviciul Credincios în Grad de Cavaler. Evenimentul a avut loc luni, la Palatul Cotroceni.
Decorația a fost acordată de președintele interimar al României, Ilie Bolojan.

„Astăzi sărbătorim un fenomen al handbalului românesc și mondial. O sportivă care a dus numele țării noastre în sportul internațional Cristina Neagu. Cu ocazia retragerii dumneavoastră din activitatea sportivă am considerat că se cuvine să primiți o distincție a statului român ca semn de mulțumire și apreciere pentru tot ceea ce ați făcut pentru România. Îmi exprim de asemenea aprecierea pentru toți cei care v-au susținut pe drumul excelenței sportive, în special pentru familia dumneavoastră. Vă felicit pentru întreaga carieră, pentru pasiunea cu care v-ați dedicat acestui sport care a dus România mai aproape de handbal. Sunteți un exemplu de talent, dăruire și perseveranță. Efortul tăcut, anii de muncă, ridicările după cădere și momentele de glorie au constituit rețeta către reușita. Noi, publicul, vedem titlurile și victoriile, dar în spatele acestora este vorba despre tărie de caracter, disciplină și curaj”, a declarat Ilie Bolojan.

Cristina Neagu a fost de patru ori numită cea mai bună jucătoare din lume, distincția fiind acordată anual de Federația Internațională de Handbal.
„Este o mare onoare pentru mine să mă aflu aici astăzi și să primesc această distincție din partea statului român. Este o zi memorabilă pentru mine, pentru cariera mea, o recunoaștere a muncii mele și a valorilor în care cred. Această decorație nu este doar a mea, este și a colegilor, a antrenorilor pe care i-am avut de-a lungul carierei, care m-au susținut și m-au ajutat, a oamenilor care au fost alături de mine mai ales în momentele dificile și, bineînțeles, a familiei mele care mi-a fost alături la fiecare pas. Sunt mândră, onorată, foarte recunoscătoare și vă mulțumesc”, a spus Cristina Neagu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că Tribunalul București a respins o acțiune în instanță a Greenpeace privitoare la proiectul Neptun Deep. Proiectul merge mai departe, justiția a apărat interesele României, a comentat Sebastian Burduja.

„Astăzi (luni, 12 mai), printr-o decizie fermă, justiția a apărat interesele României împotriva încercărilor repetate ale ONG-ului Greenpeace de a bloca proiectul vital Neptun Deep. Tribunalul București a respins în fond acțiunea Greenpeace, iar ONG-ul trebuie să plătească acum 80.000 lei dezvoltatorilor Romgaz și OMV Petrom. Această sentință confirmă încă o dată că multe dintre acțiunile de acest fel inițiate împotriva proiectelor strategice ale României sunt fie nefondate, fie inadmisibile. Aceste procese ne costă timp, bani și oportunități majore pentru dezvoltarea și securitatea națională”, a transmis ministrul Energiei.

Sebastian Burduja a acuzat Greenpeace că încearcă să saboteze interesele României.
„Este inadmisibil ca resursele limitate ale statului român să fie dedicate pentru a combate constant acțiuni judiciare neîntemeiate, în timp ce Greenpeace cheltuiește sute de mii de lei pe avocați pentru a porni procese în serie. Am spus de la bun început că nu avem emoții că justiția va face dreptate. Și așa a fost. România nu poate permite ca proiectele esențiale pentru securitatea noastră energetică să fie sabotate, așa cum au fost în ultimele decenii”, a precizat Burduja.
Neptun Deep va asigura gaz pentru România, dar și pentru export.