Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a analizat cum a evoluat puterea de cumpărare în raport cu inflația în ciclul electoral 2020-2024. A fost o perioadă a contrastelor, a spus Câciu.

„Din perspectiva cerută de analiza de context, aș cataloga acest ciclu electoral ca unul al contrastelor, o perioada în care am trecut de la o inflație redusă la una istorică pentru multe economii, apoi un regres al puseului inflaționist, un tip de sinusoidă care a afectat direct puterea de cumpărare si a necesitat intervenții fiscal-bugetare sau/si monetare diverse, specifice dar și inovative. O perioadă în care ne-am confruntat cu cele mai multe crize raportat la perioadă, de la criza pandemică la cea energetică, a lanturilor de aprovizionare sau cea provocată de războiul din Ucraina. O perioadă în care indicatorii inflatie și putere de cumpărare au fost fluctuanti fiind influentati, în mare măsură, de factori externi și atenuati de masuri interne, etapă pe care consider ca am trecut-o cu bine”, a explicat ministrul Câciu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene recunoaște că inflația a reprezentat un șoc pentru populație.
„Din perspectiva aceasta, as putea spune ca generațiile de dupa 2004 nu au prins o inflație în România de doua cifre, ca sa nu mai amintesc de cele din vestul Europei care nu au cunoscut o inflatie de două cifre dupa anii 1970. A fost un șoc major, un șoc nu numai la adresa populației dar mai ales a companiilor care, în mare majoritate, nu au trăit astfel de timpuri, nu au apucat dobânzi în creștere, chiar si de două cifre la un anumit moment, pe context de cerere în scădere urmare a afectării puterii de cumpărare”, a adăugat Câciu.

România avea o inflație de 2,6% în 2020, în 2021 se dublase, ajungând la 5,1%, în 2022 a ajuns la 13,8%, iar din 2023 a început trendul descendent, la început la 10,4% la final de 2023, în prezent fiind de 5,4%, urmând ca la final de 2024 să fie în jur de 4%.

Ministrul Adrian Câciu a analizat și măsurile luate de guvern.
„Tocmai de aceea, cunoscând și anticipând efectele acestui val de inflatie asupra puterii de cumpărare, strategia noastră, a celor din Partidul Social Democrat în zona guvernamentală, a fost aceea de a acționa gradual, în trei etape, în perioada 2022-2024, etape pe care le-am anuntat în mai multe rânduri și anume: 2022-anul compensării pierderii de putere de cumparare; anul 2023-anul stabilizării puterii de cumpărare; anul 2024, anul creșterii puterii de cumpărare. Actiunile au fost diferite, pentru că și inflația se resimte și afectează diferit puterea de cumpărare”, a arătat Adrian Câciu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România a analizat datele statistice, pe întreaga perioadă și, la o inflație cumulată în jur de 35%, a stabilit următoarele:
a. salariul mediu net a crescut cu 43%, de la 3620 lei la 5176 lei un plus de 10 puncte procentuale peste inflație;
b. salariul minim brut a crescut cu 66%, de la 2230 lei la 3700 lei, un plus de 31 de puncte procentuale peste inflație;
c. pensia minimă a crescut cu 60%, de la 800 lei la 1281 lei, un plus de 25 puncte procentuale peste inflație
d. Pensia medie a crescut cu 55%, de la 1450 lei la 2252 lei și va crește până la 2761 lei din septembrie 2024, ceea ce înseamnă o creștere medie de 90% față de nivelul din 2020, respectiv 55 puncte procentuale peste inflație.

Concluzia îi aparține tot ministrului Câciu.
„La finalul acestui an, putem trage concluzia clară că puterea de cumpărare reală a crescut în acești ani, deși vor fi multe voci care vor spune ca se putea și mai mult sau și mai bine. O să spun două lucruri la final celor care critică modul de acțiune din această perioadă:
1. planul în trei etape promis la intrarea la guvernare s-a îndeplinit, iar în prezent puterea de cumpărare este net superioară inflației cumulate;
2. Acest plan s-a aplicat fără a genera o spirală inflaționistă ci, din contră prin stabilirea unui trend de regres al puseului inflaționist”.