Ordinul comun cu regulile pentru şcoli va fi modificat pentru a adapta la noile condiţii şi situaţia din şcoli. Este vorba despre reducerea perioadei de carantină, stabilită acum la 5 zile pentru vaccinaţi şi nevaccinaţi.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat pentru Edupedu.ro că ordinul comun „trebuie adaptat la regula generală. Suntem deja în elaborare update împreună cu Ministerul Sănătăţii”.
Reacţia vine după ce secretarul de stat Raed Arafat a anunţat luni seara că măsura de carantină pentru contacţii direcţi devine pentru cinci zile, iar exceptate sunt persoanele care au trecut prin boală şi care au maxim 90 de zile de la terminarea perioadei de izolare. Deci, maxim 90 de zile de la terminarea perioadei de izolare, şi atunci ei nu se mai carantinează la contactul direct. În rest, persoanele care intră în contact direct, conform definţiei de caz, vor fi carantinaţi cinci zile, chiar dacă persoanele respective sunt vaccinate. Carantinarea a fost decisă, din 17 ianuarie 2022, pentru o perioada de 5 zile în cazul elevilor vaccinaţi sau care au trecut prin boală şi pentru 10 zile pentru cei nevaccinaţi. Numai că după cum observăm cu toţii, s-ar părea că nivelul infectărilor cu Covid 19 are un trend ascendent îngrijorător, aşa că în unele localităţi, deja elevii au trecut la şcoala online.
Organizaţia Mondială a Sanătăţii (OMS) consideră că este puţin probabil că pandemia de COVID-19 să se încheie anul acesta. "Cred că va fi foarte prematur şi nerealist să credem că vom termina cu acest virus până la sfârşitul anului", a declarat Michael Ryan, directorul Programului pentru urgenţe sanitare al OMS, în cadrul unei conferinţe de presă. "Ceea ce putem termina, dacă suntem deştepţi, sunt spitalizările şi decesele şi tragedia asociate acestei pandemii", a adaugat Michael Ryan. În prezent, OMS se concentrează pe menţinerea transmisiei la un nivel cât mai redus posibil şi vaccinării unui număr tot mai mare de persoane. Situaţia privind administrarea dozelor de vaccin s-a îmbunătăţit faţă de acum 10 săptămâni, a spus Ryan, deşi au existat "provocări uriaşe" în distribuirea lor, iar numărul cazurilor este încă în creştere. "Dacă vaccinurile încep să aibă impact nu numai asupra deceselor şi spitalizărilor, şi vor avea un impact semnificativ asupra dinamicii transmisiei şi riscului transmisiei, atunci cred că ne vom îndrepta rapid spre controlul acestei pandemii", a afirmat oficialul OMS. Mai rămâne să vedem dacă vaccinurile astea au vreun efect şi pe la noi, unde cu toate că spun unii că suntem pe nu ştiu ce loc în Europa, s-ar părea că iar ne mint, nu de alta dar deşi înscrişi pe listele lor, nu ne cheamă nimeni la vaccin, indiferent de vârstă, boală sau cunoştinţe.
"Haplea - banda desenată interbelică" revine cu cea de-a doua ediţie la Muzeul Municipiului Bucureşti, urmând să fie vernisată joi, la Casa Filipescu-Cesianu. Exponatele fac parte din colecţia lui Andrei Szasz, informează un comunicat de presă al muzeului, transmis marţi AGERPRES. "Haplea este numele unui personaj fictiv de benzi desenate şi desen animat intrat în vorbirea populară sau colocvială şi este definit de Dicţionarul Explicativ ca un om nătărău, prostanac, neghiob, dar şi lacom la mâncare, iar termenul provine din limba bulgară (hapljo). Nae Batzaria şi Marin Iorda creează în 1927 primul desen animat din istoria cinematografiei româneşti, lung de 300 metri, cu numele Haplea. Ca personaje apar Haplea, Coana Frosa - soţia lui, Haplina şi Haplişor - cei doi copii ai lor şi căţelul Zdup", a precizat Andrei Szasz, citat în comunicat. "Acest personaj manifestă toate calităţile altor personaje celebre pentru umorul şi vorbirea populară precum: Păcală, Tândală, Bulă, Sucă al lui Nea Marin sau Mitică al lui Ion Luca Caragiale. Povestiri în versuri cu Haplea apar, în 'Dimineaţa copiilor' şi 'Universul Copiilor", cu diverse reeditări de-a lungul timpului", a mentionat Andrei Szasz. Expoziţia face parte din seria "Maeştri ai benzii desenate româneşti", proiect lansat în 2019, avându-l drept curator pe Mihai I. Grăjdeanu, şi va fi deschisa până pe 30 aprilie.
“Ministerul Educaţiei anticipează situaţia în care oraşe foarte mari, cu un număr foarte mare de şcoli, ar putea ajunge în scenariul roşu, care nu le-ar mai permite elevilor din clase terminale să meargă la şcoală pentru a se pregăti pentru examenele naţionale”, a spus duminică seara ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, la Antena 3. El a legat situaţia oraşelor mari de propunerea ca elevii din clasele a 8-a şi a 12-a să meargă la şcoală şi în scenariul roşu, propunere care a determinat Consiliul Naţional al Elevilor să spună la rândul lui că elevii vizaţi ar trebui să poată alege forma de învăţare, la şcoală sau la distanţă. Ministrul Cîmpeanu a spus că propunerea este doar o “idee” care va fi supusă consultărilor cu elevii, profesorii şi părinţii. “Elevii sunt convins că îşi doresc exact acelaşi lucru: să poată fi pregătiţi pentru a avea o rată de promovare cât mai bună la examenele naţionale. Această propunere este la stadiu de idee şi va face obiectul consultărilor cu elevii, cu părinţii şi cu profesorii. Important este că Ministerul Educaţiei anticipează situaţia în care oraşe foarte mari, cu un număr foarte mare de şcoli, ar putea ajunge în scenariul roşu, care nu le-ar mai permite elevilor din clasele terminale să meargă la şcoală pentru a se pregăti pentru examenele naţionale. Este normal să avem această analiză amănunţită şi responsabilă”, a mai spus ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu. Mai rămâne de văzut, până la urmă, ce vor spune părinţii.
Măsura impusă de Ministerul Sănătăţii de a obliga elevii să poarte masca la orele de educaţie fizică este excesivă, susţin toate cele trei federaţii sindicale din Învăţământ şi Federaţia Asociaţiilor de Părinţi într-un comunicat comun primit de Edupedu.ro. Semnatarii documentului sunt Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater“. Federaţiile sindicale şi părinţii susţin propunerea Ministerului Educaţiei de a fi eliminată această interdicţie. “Este inexplicabil faptul că, atunci când s-au stabilit măsurile prin ordinul comun al Ministerului Educatiei, Ministerului Sănătăţii, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au afirmat că s-au inspirat din deciziile luate de alte ţări, nu însa şi în ceea ce priveşte purtarea măştilor de către elevi la orele de educaţie fizică. În prezent, elevii din majoritatea ţărilor membre UE nu sunt obligaţi să poarte masca la orele de educaţie fizică. Greşesc specialiştii din aceste ţări sau noi avem o problema?. Semnatarii acestui comunicat considera că după o perioadă atât de îndelungată în care elevii au stat departe de şcoala, orele de educaţie fizică, acolo unde există condiţii optime de desfăşurare a acestora, sunt mai mult decât binevenite dacă se fac fără masca şi reprezintă o revigorare fizica şi psihică. Mai mult, oficialii din Ministerul Sănătăţii ar trebui să ţină cont de riscurile la care sunt expuşi elevii care fac orele de educaţie fizică cu masca pe faţă, având în vedere că masca afectează capacitatea de efort, iar hiperventilatia pe o durata mai mare de 15 minute cu masca pe faţă nu este indicată, după cum arată specialiştii. Oare ce-ar fi să întrebăm şi copiii, vor educaţie fizică cu mască sau fără mască?
Ministrul Educaţiei anunţă organizarea Evaluărilor Naţionale de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. După ce anul trecut ele au fost anulate din cauza pandemiei COVID-19, “pentru anul acesta vom lua o decizie; consider că sunt foarte importante, pentru a putea şti unde ne aflăm după aproape un an de predare online, dar organizarea să fie la nivelul fiecărei şcoli/clase”, a declarat Sorin Cîmpeanu. Întrebat când vor fi susţinute de elevi anul acesta, Cîmpeanu a răspuns: “De obicei erau în aprilie-mai. Pentru anul acesta vom lua o decizie”. La clasa a II-a, elevii susţin testarea la Limba română – scris, Limba română – citit şi Matematică. La clasa a IV-a, elevii vor fi evaluaţi la Limba română şi la Matematică. La clasa a VI-a, testarea este organizată la Limbă şi comunicare, precum şi la ştiinţe ale Naturii. Rezultatul evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a nu se pune în catalog, nu se anunţă public, nu stă la baza ierarhizării copiilor, ci se comunica fiecărui parinte în parte şi pe baza lui învăţătoarele trebuie să realizeze planuri individualizate de învăţare, acolo unde identifică problemele. Copiii susţin aceste testări în clasa în care învaţă şi în aşezarea normală în bănci, subiectele fiind pe două numere. Subiectele sunt realizate de Ministerul Educaţiei, iar la nivel de şcoală se poate vedea care este progresul majorităţii elevilor dintr-o clasă din a II-a până într-a IV-a.
Lungmetrajul ''Nomadland'' a fost desemnat cel mai bun film dramatic, iar ''The Crown'' a câştigat patru trofee - inclusiv la categoria "cel mai bun serial TV - dramă" - la cea de-a 78-a gală de decernare a Globurilor de Aur, duminică seară, într-o ceremonie televizată din New York şi Los Angeles, organizată în format virtual din cauza pandemiei de COVID-19 şi marcată de controverse legate de lipsa de diversitate din cadrul Asociaţiei Presei Străine de la Hollywood (HFPA), instituţia care atribuie aceste trofee, informează site-ul revistei Variety.
"Nomadland", o dramă realizată cu un buget mic de producţie, despre o femeie care devine un fel de nomad al zilelor noastre, transformându-şi camioneta într-o locuinţă mobilă şi călătorind alături de alţi compatrioţi într-o caravană ce străbate vestul american, după colapsul unui orăşel din Nevada, s-a impus la categoria "cel mai bun film - dramă" şi, în acelaşi timp, a făcut istorie pentru regizoarea sa, Chloe Zhao. Cineasta americană de origine asiatică a devenit cea de-a doua femeie din istoria Globurilor de Aur care câştigă premiul pentru regie, după Barbra Streisand, care a fost premiată în 1984 pentru regia filmului "Yentl".
Ceremonia din acest an a fost dominată de serviciile de streaming, iar platforma Netflix a câştigat în total 10 premii. "Borat Subsequent Moviefilm", produs de Amazon, a câştigat Globul de Aur pentru cel mai bun film - comedie/musical, iar "The Queen's Gambit" s-a impus la categoria "cea mai bună miniserie/lungmetraj TV". Atât "The Crown", cât şi "The Queen's Gambit" au fost produse de Netflix. Deşi "Nomadland" a fost produs de Searchlight, un studio cinematografic independent, acest film este difuzat în prezent pe platforma de streaming Hulu, în contextul în care numeroase cinematografe sunt închise din cauza pandemiei de coronavirus.
Error: No articles to display