Protocolul de colaborare între Ministerul Educaţiei din România şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova pentru perioada 2022 - 2026 prevede, între altele, că partea română va acorda cetăţenilor moldoveni, anual, 2.550 de burse pentru învăţământul preuniversitar şi universitar, inclusiv rezidenţiat. Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei, documentul a fost semnat de miniştrii de resort din cele două state, Sorin Cîmpeanu şi Anatolie Topală, vineri, la Chişinău, în marja şedintei de guvern comune, în prezenţa premierilor Nicolae Ciucă şi Natalia Gavriliţă. Astfel, protocolul semnat de cei doi miniştri prevede continuarea programului de burse de studii pentru toate nivelurile şi ciclurile de învăţământ, în beneficiul cetăţenilor din România şi din Republica Moldova şi al unităţilor şi instituţiilor de învăţământ din cele două ţări.
"Anual, Ministerul Educaţiei din România va acorda cetăţenilor Republicii Moldova 2.550 de burse pentru învăţământul preuniversitar şi universitar, inclusiv rezidenţiat, precum şi 1.200 de luni-mobilităţi studenţeşti/practică şi pentru stagii de formare cadre didactice şi personal de conducere din învăţământul preuniversitar şi universitar. Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova va acorda, anual, 200 de burse pentru studii universitare şi 100 de luni-bursă pentru mobilităţi academice şi stagii de practică/stagii de documentare", se precizează în comunicat. Totodată, prin protocol se prevede asigurarea cadrului pentru participarea elevilor din Republica Moldova la olimpiadele şi concursurile organizate în România.
Sursa citată mai menţionează că în cadrul întrevederii bilaterale cu omologul său, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a reconfirmat deplina disponibilitate de cooperare cu Republica Moldova în domenii ce ţin de formarea profesorilor în contextul unei digitalizări accelerate a proceselor educative, precum şi în orice proiecte dezvoltate prin Programul România Educată.
În acelaşi timp, Sorin Cîmpeanu a reiterat susţinerea pe care Ministerul Educaţiei o acordă universităţilor româneşti care doresc să dezvolte extensiuni universitare în Republica Moldova, exprimându-şi satisfacţia pentru succesul de care se bucură în prezent programele de studii oferite de acestea în rândul tinerilor din Republica Moldova.

"Rata de ocupare a paturilor era de 45% la nivel naţional, joi, când s-a făcut evaluarea săptămânală. Prin urmare, săptămâna viitoare, şcolile îşi vor continua activitatea în format fizic, cu excepţia cazurilor punctuale", a spus secretarul de stat Andrei Baciu în cadrul conferinţei de presă săptămânale privind evoluţia epidemiei de Covid-19 în ţara noastră.
„Constatăm o tendinţă de scădere a gradului de ocupare a paturilor pe secţii, dar se menţine totuşi numărul de pacienţi în ATI”, a menţionat secretarul de stat Andrei Baciu.
Acesta a precizat că este un obiectiv al întregii ţări de a menţine şcolile tot mai mult timp deschise.
„Azi, joi, când se evaluează săptămânal, rata de ocupare este de 45% la nivel naţional, respectiv între 22% şi 58% la nivel judeţean. Prin urmare, săptămâna viitoare, şcolile îşi vor continua activitatea în format fizic, cu excepţia cazurilor punctuale”, a anunţat Andrei Baciu.

Elevii de liceu, profesorii şi studenţii pot participa la un concurs de eseuri, pe tema Holocaustului, ce se desfăşoară în perioada 1-28 februarie 2022 şi este organizat de Complexul Educaţional Laude-Reut. Eseurile vor fi publicate într-o lucrare de tip mărturie dedicată comemorării a 1700 de ani de istorie a evreilor germani, se arată în anunţ. Se vor oferi premii de către BRD, partener în concurs. Potrivit regulamentului, concursul se adresează următoarelor categorii: elevi, clasele IX-XII; cadrele didactice, specialitatea istorie, socio-umane, limba română, limbi moderne; studenţi ai facultăţilor cu profil istorie, socio-umane de la Universităţile din România. Cei care doresc să participe la concurs vor completa formularul de înscriere, ce poate fi descărcat mai jos. Participantţii au de realizat un eseu, care va cuprinde 300 de cuvinte, inspirat din tematica concursului. Formularul de înscriere şi eseul vor fi transmise împreună la adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. până la data de 28 februarie 2022.

Multe dintre cele mai dezavantajate şcoli din România sunt excluse de la şansa de a fi sprijinite cu bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), avertizează, miercuri, Asociaţia Human Catalyst, care monitorizează independent situaţia instituţiilor de învăţământ din medii dezavantajate. Aceasta a publicat o ierarhie proprie a celor mai dezavantajate 750 de şcoli din România în anul 2020, având în vedere că acesta este numărul şcolilor ce urmează să fie selectate de către minister pentru finanţare pentru reducerea abandonului şcolar. Organizaţia avertizează că, metodologia folosită de minister omite 112 dintre cele mai defavorizate şcoli. Primul proiect finanţat prin PNRR pentru educaţie a permis şcolilor să se înscrie pentru granturi de câte 200.000 de euro, prin programul MATE – Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educaţie, parte din Programul naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar (PNRAS). Până în data de 28 ianuarie, s-au înregistrat 3.489 de intenţii de participare valide, iar într-o primă etapă, până în martie 2022, primele 750 de unităţi de învăţământ vor beneficia de finanţare, potrivit informărilor oficiale.
Human Catalyst, care, separat de minister, monitorizează de mai mulţi ani situaţia şcolilor dezavantajate pe baza unui “indice de risc socio-educaţional”, susţine însă că metodologia folosită de minister omite 112 dintre cele mai defavorizate şcoli din ţara. Organizaţia publică un raport, „Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar (PNRAS) prin Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), încă o şansă ratată?”, potrivit căruia există “temeri întemeiate că finanţarea destinată reducerii abandonului şcolar nu va ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie.”

Studenţii români se poziţionează spre finalul unui clasament european în ceea ce priveşte cunoştinţele legate de teoria evoluţiei şi acceptarea ei şi spre fruntea clasamentului în asocierea cu credinţele religioase, arată un studiu citat de revista Sinteza, preluată de G4Media.ro.
Un grup internaţional de cercetători din Europa, a analizat rezultatele unui sondaj efectuat pe 9200 de studenţi de anul I din 26 de ţări europene, printre care şi România. Articolul a fost publicat în acest an, în jurnalul internaţional de prestigiu Evolution: Education and Outreach. Aceştia au evaluat gradul de acceptare al teoriei evoluţiei vieţii în raport cu mai mulţi factori, printre care cunoştinţele teoretice legate de evoluţionism şi credinţele religioase.
O concluzie generală la care s-a ajuns a fost că studenţii din anul I acceptă teoria evoluţiei dar au lipsuri substanţiale în ceea ce înseamnă înţelegerea proceselor şi cunoştinţele legate de evoluţie. În rândul ţărilor europene, România se afla pe locul 22 din 26, în ceea ce priveşte acceptarea teoriei evoluţiei. Între Serbia şi Slovacia. Cel mai mare grad de acceptare a fost înregistrat în Finlanda şi cel mai mic în Bosnia şi Herţegovina.

Premierul şi ministrul Educaţiei discută în această dimineaţă despre proiectul „România educată”, a cărui implementare legislativă, prevăzută într-un memorandum adoptat de cabinetul Cîţu anul trecut, a fost blocată din luna septembrie 2021.
Întâlnirea de lucru a premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, apare pe agenda premierului, iar tema discuţiilor vizează „măsurile pentru implementarea Proiectului ”România Educată”.
Consiliul Elevilor remarca, în 25 ianuarie 2022, că nu a primit nicio invitaţie, până acum, la consultări pentru implementarea proiectului “România Educată”. Asta în contextul în care ministrul Cîmpeanu anunţa că vor fi două legi separate – una pentru preuniversitar şi alta pentru universitar şi spunea, în ianuarie, că „facem tot posibilul ca un draft al unui nou pachet legislativ în educaţie să existe cât mai rapid, după finalizarea consultărilor în cadrul proiectului “România Educată”.
Comitetul interministerial înfiinţat anul trecut de Florin Cîţu ar fi trebuit să aibă o întrunire pe 9 septembrie, însă nu a mai avut loc acea şedinţă. Din acel moment orice discuţie oficială pe implementarea proiectului, la nivelul Guvernului, a fost inexistentă, sau dacă a existat ea nu a fost comunicată public.

Administrarea de teste antigen pe bază de salivă din unităţile de învăţământ, în săptămâna 31 ianuarie-4 februarie 2022, a arătat un număr de 8.005 teste de salivă pozitive, anunţă Ministerul Educaţiei într-un comunicat oferit jurnaliştilor, dar care nu a fost publicat pe site-ul instituţiei. Ministerul Educaţiei calculează apoi procente din aceste 8 mii de teste, câte au fost confirmate de teste RT-PCR, câte infirmate şi despre câte nu se mai ştie nimic. Ignoră total numărul de teste care nu au întors niciun rezultat, despre care elevii, părinţii, profesorii nu au mai spus nimic, iar acestea sunt, potrivit calculelor făcute pe baza acestor date, 5.993.411 teste. Nicio autoritate din România, începând cu Guvernul României, nu sesizează public faptul că principiul cheltuirii eficiente a banului public, enunţat în legile de gestionare a fondurilor publice, este inexistent de două luni, de când a început acestă livrare de teste pe bază de salivă fără nicio implicare a instituţiilor care au făcut licitaţia, care au semnat contractele şi care le distribuie în colectarea rezultatelor pentru toate aceste teste. Sub pretextul că testarea nu este obligatorie, regula impusă de Ministerul Educaţiei şi de Ministerul Sănătăţii, săptămână de săptămână sunt date cu forţa, sau de bună-voie, teste antigen pe bază de salivă populaţiei şcolare/părinţilor şi angajaţilor din învăţământ. Până una-alta, nimeni nu ne garantează că aceste teste rapide sunt, pe de o parte folosite de părinţii copiilor, nimeni nu garantează că aceste teste sunt ceeea ce ar trebui să fie, nimeni nu garantează nimic. Şi totuşi un efort financiar există pe undeva, îl vom resimţi pe undeva, cândva...

UDMR a lansat joi o campanie de şcolarizare pentru a promova alegerea învăţământului în limba maghiară, care se adresează familiilor având copii de 6-7 ani, care vor începe clasa pregătitoare în toamnă, scrie hirado.hu. Campania „Toţi maghiarii contează” a fost prezentată joi, la Cluj-Napoca, de către Tivadar Magyari, vicepresedintele executiv pentru învăţământ al UDMR, şi Ödön Szabó, politician specialist în învăţământ şi vicepreşedintele comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor.
Tivadar Magyari a spus că 14-16% din familii trebuie să fie convinse că merită să-şi înscrie copilul la o şcoală de limba maghiară.
Printre argumente, el a menţionat că e mai uşor să înveţi în limba maternă, că doar aşa se completează abilităţile lingvistice cu ataşamentul faţă de tradiţii şi cultură. El a mai spus că învăţarea limbii maghiare nu mai constituie un dezavantaj în România.
Fundaţia pentru Şcoală, cu sprijinul statului ungar, oferă masă gratuită şi asistenţă pedagogică după ore pentru 2.500 de elevi din ciclul primar. Magyari a spus că numărul nu este mare în comparaţie cu cifra de 51.000 de elevi din ciclul primar care învaţă în limba maghiară în România, dar este totuşi important, pentru că în unele locuri aceasta face mai atractivă şcoala maghiară. Ödön Szabó a completat spunând că aproximativ 8-10% din copiii crescuţi în familii maghiare sau parţial maghiare învaţă în şcoli cu predare în limba română, fie pentru că ar ajunge mai greu la şcoala în limba maghiară, fie că provin dintr-o familie cu identitate mixtă, iar părinţii nu optează pentru şcoala maghiară. În opinia lui, în ultimii ani au avut loc investiţii în învăţământul maghiar care ofera condiţii peste nivelul mediu naţional.

Ministrul Educaţiei a vorbit pentru prima dată despre o posibilă înlocuire a Evaluării Naţionale de la finalul clasei a VIII-a. Sorin Cîmpeanu a explicat într-un interviu la dcnews.ro că, în opinia sa, „abordarea corectă” ar fi o testare obligatorie, ca în „sistemul austriac”, dar ale cărei rezultate sunt opţionale pentru părinţi: „Părinţii iau la cunoştinţă despre rezultatul acestor evaluări, dar nu au niciun fel de obligaţie să respecte”, a explicat oficialul.
Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a la care participă toţi absolvenţii de gimnaziu, este un examen naţional care reprezintă modalitatea de evaluare sumativă a competenţelor dobândite pe parcursul învăţământului gimnazial. Media generală obţinută la Evaluarea Naţională constituie unul dintre criteriile principale pentru admiterea în învăţământul liceal de stat. Evaluarea Naţională a fost introdusă în 2010. "Să ştiţi că, în sistemul austriac spre exemplu, la finalul clasei a VIII-a există o testare a competenţelor şi aptitudinilor fiecărui absolvent. Testarea este obligatorie. Are componentă de orientare şcolară şi componentă psihopedagogică. Se face serios. Testarea este obligatorie, rezultatele nu sunt obligatorii. Părinţii iau la cunoştinţă despre rezultatul acestor evaluări, dar nu au niciun fel de obligaţie să respecte…" a spus Sorin Câmpeanu.

U.A.P. Filiala Galaţi a deschis luni 31 ianuarie 2022, ora 16:00, la Galeria de Arta "Nicolae Mantu" Galaţi, expoziţia „ATELIER”. Expoziţia reprezintă un parteneriat între Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi Asociaţia „Uniunea Artiştilor Plastici din Galaţi”. Evenimentul constă în expunerea unui salon al studenţilor de la Facultatea de Arte din Galaţi, specializarea Pictură, cuprinzând următoarele etape: 31.01 - 04.02.2022 Tematica „Compoziţie şi obiect”; 07.02 - 11.02.2022 Tematica „Figura umană”; 14.02 - 18.02.2022 Tematica „Peisaj şi natură”. Vernisajele se vor desfăşura în fiecare luni, la ora 16:00, conform noului regulament în vigoare.