Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi anunţă publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Branşament şi reţea apă potabilă, incendiu şi canalizare a locului de consum permanent Cămin studenţesc”, propus a fi amplasat în Municipiul Galaţi, str. Florilor nr. 2, Judeţul Galaţi.
Informaţiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului A.P.M. Galaţi, str. Regiment 11 Siret nr. 2, Galatţ sş la sediul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, str. Domnească nr. 47, Judeţul Galaţi, în zilele de luni – joi, între orele 08.30 – 16.00 şi vineri între orele 08.30 – 13.30.
Observaţiile publicului se primesc zilnic la sediul A.P.M. Galaţi din str. Regiment 11 Siret nr. 2, Municipiul Galaţi.

Copiii de 15 ani care provin din medii dezavantajate socio-economic manifestă competenţe financiare similare copiilor de 11 ani din medii avantajate, potrivit unui nou studiu al cercetătorilor de la University College London (UCL). Potrivit autorilor studiului, este profund îngrijorător că pare să existe o diferenţă semnificativă în privinţa cunoştinţelor financiare ale copiilor, care tinde să apară la vârste mici. Potrivit profesorului John Jerrim de la Institutul pentru Educaţie al UCL, care a coordonat cercetarea, “studiul nostru demonstrează că abilităţile financiare ale copiilor dezavantajaţi care sunt pe punctul să termine învăţământul secundar sunt similare celor pe care copiii avantajaţi le au în momentul când intră în învăţământul secundar”.
“De exemplu, la vârsta de 17 ani, există o diferenţă medie de 14 puncte între grupurile socio-economice, în clasamentul competenţelor financiare. O diferenţă similară apare la vârsta de 13 ani, ceea ce semnalează că, în ceea ce priveşte competenţele financiare, cauzele primare ale inegalităţilor se fac simţite încă dinaintea intrării în învăţământul secundar”, arată specialistul citat. Studiul a fost realizat pe un grup de peste 3.700 de elevi şi a inclus un chestionar cu întrebări pe teme precum dobânzile, inflaţia, cheltuielile, economiile, taxele.
Între altele, studiul a arătat că, în rândul elevilor ce provin din familii sărace, aproximativ 33% dintre elevi cu vârste de 11-17 ani nu au putut calcula câţi bani ar urma să aiba în contul de economii, la o anumită rată a dobânzii, pe când în rândul copiilor avantajaţi doar 14% nu au putut face calculul.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi este prima dintre cele patru instituţii de învăţământ românesc care au fost menţionate în clasamentul Young University Rankings 2022, publicat recent şi realizat de reputatul furnizor de clasamente Times Higher Education. În acest top nou apar, în ordine, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Oradea şi Universitatea Valahia din Târgovişte.
Primele trei instituţii de învăţământ superior figurează în intervalul 401+ din lista Young University Rankings, ce include 790 de universităţi, iar instituţia din Târgovişte este inclusă în rândul celor aproximativ 250 de universităţi menţionate doar ca furnizoare de date, nu şi ierarhizate în acest clasament.
Topul ia în calcul universităţile înfiinţate în ultimii 50 de ani, clasificate în funcţie de cei 13 indicatori de performanţă folosiţi şi în cazul principalului clasament global al Times Higher Education, cu unele ajustări, grupaţi în patru arii de analiză: predare, cercetare, transferul de cunoştinţe şi internaţionalizare.
„Ne bucurăm că, la început de an, am primit această confirmare a progresului nostru constant în toate domeniile de care se ţine cont pentru acest clasament. Mulţumesc tuturor cadrelor didactice implicate şi am speranţa că, împreună, vom continua parteneriatul bazat pe încredere şi respect reciproc”, a declarat prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu, rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Evaluarea probei scrise de la concursul naţional pentru directori şi directori adjuncţi de şcoli se realizează în prezenţa candidaţilor, prevede procedura trimisă inspectoratelor şcolare de Ministerul Educa?iei. Doi membri ai comisiei evaluează lucrările în sala de concurs şi camerele de supraveghere audio-video trebuie să înregistreze obligatoriu toată această activitate. Amintim că proba scrisă a examenului de directori are loc pe data de 18 februarie 2022 şi începe la ora 10:00. Ministrul Cîmpeanu a anunţat că în prima etapă, care s-a încheiat în decembrie, au fost ocupate doar 60% dintre posturile scoase la concurs.
La finalul rezolvării testului standardizat, fiecare candidat predă testul şi foaia de concurs responsabilului de sală, semnează borderoul de predare-primire a testelor şi rămâne în sală pentru a participa la etapa de evaluare a acestuia. Responsabilii de sală vor avea în mapa sălii şi lista nominală a celor 2 membri ai comisiei de concurs repartizaţi pentru evaluarea lucrărilor din sala respectivă. După predarea tuturor pieselor şi foilor de concurs, responsabilii de sală invită în sala respectivă membrii comisiei de evaluare şi observatorii care doresc să participe la activitate. Obligativitatea asigurării securităţii lucrărilor candidaţilor, până când acestea se predau membrilor comisiei de evaluare, revine responsabilului de sală, prevede procedura oficială.
Comisiile evaluează obligatoriu testul standardizat în prezenţa candidatului şi a doi martori aleşi dintre candidaţii din sală şi consemnează punctajul în borderoul de notare existent pe foaia de concurs fără a face însemnări sau notări pe acesta sau pe lucrare. Evaluarea se realizează în sălile în care candidaţii au susţinut proba scrisă, prin deplasarea în sălile respective a membrilor comisiilor de evaluare şi, după caz, a observatorilor. Camerele de supraveghere audio-video trebuie să înregistreze obligatoriu toată activitatea de evaluare.

Acum este momentul tău! Avem oportunitatea potrivită pentru tine! Eşti student la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi doreşti să ai parte de cei mai buni ani de studenţie, să faci parte dintr-o comunitate condusă de studenţi, unde îţi poţi face prieteni noi şi te poţi dezvolta pentru viitoarea carieră profesională? Atunci #HaiÎnAIESEC.
Cine sunt membrii AIESEC şi ce este această organizaţie? Suntem membri curajoşi, care ne propunem să aducem impact pozitiv comunităţii noastre, să ne distrăm în timp ce ne dezvoltăm şi ne îmbunătăţim abilităţile, aparţinând unei frumoase organizaţii non-guvernamentale, non-profit şi independentă condusă de studenţi, care, oferă posibilităţi tinerilor de dezvoltare a leadershipului. Dezvoltăm spiritul de echipă şi spargem barierele culturale dintre oameni prin intermediul programelor noastre internaţionale.
Cea mai bună descriere a ceea ce înseamnă AIESEC o face Sorina Andreea Dima, preşedinte AIESEC în Galaţi, 2021-2022 care rezumă ce înseamnă AIESEC din punctul ei de vedere: „Am devenit membru AIESEC în august 2018. Dând pe repede înainte 3 ani şi jumătate, astăzi număr 8 echipe din care am făcut parte, 6 pe care le-am condus şi mii de oameni cu care am interacţionat în peste 20 de conferinţe, toate în timpul studenţiei. În AIESEC am învăţat să trec peste limitările personale, să îmbrăţişez orice schimbare, să mă adaptez şi să îmi doresc constant mai mult. Am fost înconjurată de oameni valoroşi, care să mă motiveze să devin versiunea mea cea mai bună, fără scuze. Oricine se poate dezvolta cât timp are mediul potrivit în care să o facă. Aceasta e şansa ta. Varianta ta din viitor îţi va mulţumi”.
Vrei mai multe detalii? Te aşteptăm pe evenimentul de pe Facebook „AIESEC în Galaţi Recrutează!”.

Inspectoratele şcolare pot decide ca în anul şcolar 2021-2022 să organizeze direct etapa judeţeană a unei olimpiade naţionale, potrivit Ordinului ce modifică şi completează metodologia de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, publicat în Monitorul Oficial. Astfel, există posibilitatea de a alege să nu mai fie organizate etapele pe şcoală şi/ sau locală ale unei olimpiade naţionale. La articolul 14, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Pentru anul şcolar 2021—2022, inspectoratele şcolare pot decide să nu organizeze etapele pe şcoală şi/sau locală ale unei olimpiade naţionale, organizând direct etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti, în funcţie de evoluţia pandemiei de COVID-19 şi în cazul în care numărul de unităţi de învăţământ/elevi care pot participa este mic.”
O altă modificare se referă la punctajul minim pe care ar fi trebuit să-l obţina un candidat pentru a participa la etapa naţională a olimpiadei. Înainte, participanţii aveau nevoie de un punctaj cel puţin egal cu 40% din punctajul maxim posibil de obţinut la etapa judeţeană.
Potrivit noilor modificări, ministerul elimină condiţia de punctaj minim: „în anul şcolar 2021—2022, pentru a participa la etapa naţională a olimpiadei, participanţii la etapa judeţeană/sector al municipiului Bucureşti trebuie să obţină cel puţin punctajul minim stabilit prin regulamentele specifice.”
O altă noutate face referire la olimpiadele pentru informatică şi tehnologia informaţiei, care se vor desfăşura online/digital. „În anul şcolar 2021—2022, probele practice/experimentale se desfăşoară doar la etapa naţională şi subiectele şi baremele de evaluare se realizează de către un grup de lucru al Comisiei centrale a olimpiadei naţionale. Excepţie fac olimpiadele pentru informatică şi tehnologia informaţiei care au doar probă practică, desfăşurată online/digital şi pentru care subiectele şi baremele de evaluare sunt unice şi la etapa judeţeană/a sectoarelor municipiului Bucureşti şi sunt realizate de un grup de lucru al Comisiei centrale a olimpiadei naţionale.”

6 din 10 şcoli din mediul rural nu au o bibliotecă, în condiţiile în care România este pe primele locuri în Europa la analfabetismul funcţional, cu 44% dintre tinerii în vârsta de 15 ani care nu înţeleg textele citite, arată o sinteză a World Vision România, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro, cu ocazia Zilei Naţionale a Lecturii.
Amintim că ministrul Educaţiei a anunţat săptămâna trecută că a decis ca toţi elevii şi profesorii să citească la orele 11 şi 14 fix, de Ziua Naţională a Lecturii.
Potrivit comunicatului, copiii şi tinerii din mediul rural spun însă că situaţia este mai gravă decât o vedem pe hârtie. Practic, dintre cele 1877 de biblioteci comunale din România, mult mai puţine sunt, de fapt, funcţionale, majoritatea cărţilor fiind foarte vechi, iar clădirile nu sunt reabilitate. Atunci când au totuşi acces la anumite cărţi solicitate în programa şcolară, numărul acestora este extrem de limitat, de multe ori fiind doar un exemplar dintr-o anumită carte.
”Vă dau un exemplu simplu. La Limba Română am primit ca sarcină să citim Baltagul. La bibliotecă – suntem dintre norocoşii care au o bibliotecă în şcoală – este un singur exemplar. Cum să procedăm noi pentru a putea să citim această operă obligatorie?”, spune Ştefan, elev din Dolj.
O elevă din Vaslui a mărturisit că „bibiloteca comunală nu funcţionează, pentru că nu a mai fost reabilitată de zeci de ani, de când erau părinţii noştri copii. Pereţii stau să cadă, cărţile sunt foarte vechi, trebuie reabilitat totul pentru că este un pericol foarte mare pentru copii dacă ar merge acolo”.

Rol mai puternic pentru studenţi în Alianţele de Universităţi europene, mai mult sprijin pentru mobilitate şi mai multă digitalizare: poziţia Alianţei organizaţiilor de studenţi din România privind Spaţiul European al Educaţiei.
Studenţii trebuie să participe mai mult la guvernanţa Alianţelor de Universităţi Europene, mobilitatea fizică trebuie să-şi păstreze importanţa, iar Monitorizarea libertăţii academice trebuie inclusă în raportarile europene privind statul de drept. Acestea sunt câteva dintre măsurile cerute de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) într-o poziţie cu privire la recentele iniţiative ale Comisiei Europene cu privire la învăţământul superior – Strategia pentru universităţi şi Propunerea de recomandare privind punţile de cooperare în învăţământul superior european. Organizaţia apreciază, pe de o parte, că “documentele elaborate de Comisia Europeană exprimă tendinţa pozitivă accentuată de-a lungul ultimilor ani de a creşte implicarea Uniunii Europene în sfera învăţământului superior”. Pe de altă parte, ANOSR notează “experienţa negativă a implementării unor demersuri precedente stabilite de instituţiile europene, precum implicarea tinerilor în elaborarea Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, un eşec în multe state membre UE pe care Comisia l-a ignorat şi nesancţionat în ciuda reglementării prin norme imperative.”

În ultima săptămână s-a înregistrat o scădere a numărului de infectări cu SARS-CoV-2 în mediul şcolar şi, implicit, a numărului de clase şi unităţi cu activitate organizată în sistem online. Conform raportărilor centralizate, la finalul săptămânii trecute 54 de unităţi de învăţământ, cu personalitate juridică sau structuri, şi 2.025 de clase/grupe funcţionau în sistem online. La momentul raportării, situaţia epidemiologică se prezenta astfel: 19.064 de elevi/preşcolari – pozitivi Covid-19; 4.703 persoane angajate în sistemul de învăţământ preuniversitar – pozitive Covid-19. În urma administrării testelor antigen pe bază de salivă în unităţile de învăţământ, în săptămâna 7-11 februarie 2022 au fost raportate 4.167 teste de salivă pozitive. Dintre acestea, 2.555 (61,31%) au fost confirmate RT-PCR, 971 (23,3%) au fost infirmate RT-PCR, iar pentru 641 (15,38%) de teste nu există răspuns la data raportării. Amintim că Franţa relaxează măsurile sanitare din şcoli, după discuţiile cu sindicatele. Vineri, 11 februarie, ministrul francez al Educaţiei, Jean-Michel Blanquer, a anunţat o modificare a protocolului de măsuri anti-Covid-19 în şcoli, transmite Le Monde. Noile măsuri vin după mai multe discuţii cu sindicatele profesorilor din Republică şi după ce, pe 13 ianuarie, a avut loc o grevă de amploare: cadrele didactice erau nemulţumite de condiţiile din şcoli, susţinând că nu sunt în siguranţă, a transmis Ministerul Educaţiei într-un comunicat de presă.

Proclamată în 2011 de către statele membre ale UNESCO şi adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în 2012 ca zi internaţionala, 13 februarie a devenit Ziua mondială a radioului (WRD) şi celebrează acest mijloc de comunicare în masă ca parte a istoriei umanităţii. Tema ediţiei din 2022 este „Radio şi încredere”.
Radioul rămâne, la nivel global, cel mai accesat mijloc de informare, potrivit ONU. Totodată, reprezintă un mijloc ieftin şi potrivit pentru a ajunge la comunităţile îndepărtate şi la persoanele vulnerabile, oferind o platformă de dezbatere publică, indiferent de nivelul educaţional al ascultătorilor. Nu în ultimul rând, acesta joacă un rol crucial în comunicarea de urgenţă şi în cazurile de salvare.
Obiectivele acestei Zile sunt: sensibilizarea publicului şi a mass-media asupra importanţei radioului, încurajarea factorilor de decizie să ofere acces la informaţii prin radio şi cooperarea internaţională între radiodifuzori. Facultatea de Litere din cadrul U.D.J.G., prin specializarea Jurnalism, oferă studenţilor o pregătire teoretică temeinică în ceea ce priveşte genurile radioului şi tehnicile de producţie în radio.