În vederea respectării dreptului la educaţie şi al egalităţii de şanse, elevii ucraineni sosiţi pe teritoriul României vor putea fi înscrişi, la cerere, în grupe/clase/formaţiuni de studiu din unităţile de învăţământ preuniversitar ca audienţi, în conformitate cu prevederile art 125, alin. 2) din ROFUIP.
Pentru elevii ucraineni care doresc să înveţe limba română, inspectoratele şcolare vor crea condiţiile necesare şi vor asigura resursa umană adecvată solicitării.
Elevii ucraineni vor beneficia de cazare gratuită în internatele şcolare, alocaţie de hrană, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte şi manuale.
Alte măsuri şi drepturi privind înscrierea elevilor ucraineni în şcolile din România, în calitate de audienţi, sunt inserate în adresa trimisa la data de 4 martie, inspectoratelor şcolare/ISMB de Ministerul Educaţiei.
Numărul maxim de elevi într-o clasă va putea fi majorat dacă cei înscrişi peste limită sunt ucraineni, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă anunţat de Ministerul Educaţiei. Măsurile „pentru cuprinderea tuturor copiilor, cetăţeni ucraineni, în sistemul de învăţământ preuniversitar românesc Legea Educaţiei va fi modificată prin Ordonanţă de Urgenţă", anunţă Ministerul Educaţiei, pentru a putea înscrie în orice clasă, ca elevi, refugiaţii ucraineni, potrivit unei adrese trimise inspectoratelor şcolare vineri seara, obţinută de Edupedu.ro. „Conform prevederilor proiectului de OUG pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea instituirii unor măsuri de sprijin şi asistenţă umanitară se va acorda o excepţie de la prevederile art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât elevii ucraineni să poată fi integraţi în grupe/clase indiferent de efectivele de elevi”, potrivit adresei nr. 9109/04.03.022.
Aceasta este una dintre măsurile pe care inspectoratele şcolare sunt obligate să le ia, potrivit comunicării de la minister, „pentru cuprinderea tuturor copiilor, cetăţeni ucraineni, în sistemul de învăţământ preuniversitar românesc”. Copiii ucraineni se vor putea înscrie în orice clasă din România ca „audienţi”, transmite ministerul.
Peste 5.000 de studenţi refugiaţi din Ucraina au ajuns în România, potrivit Agenţiei Universitare a Francofoniei. Organizaţia, condusă de ministrul român al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, propune un plan în 14 puncte pentru comunităţile academice afectate de conflict. Într-un mesaj de solidaritate cu poporul ucrainean, Agenţia Universitară a Francofoniei (AUF) transmite într-un comunicat că are 13 universităţi din Ucraina printre membri, iar potrivit cifrelor prezentate, până acum 5.000 de studenţi refugiaţi din ţara invadată de Rusia au ajuns în România. Preşedintele în exerciţiu al AUF este ministrul Educaţiei din România, Sorin Cîmpeanu. În comunicat AUF susţine că a iniţiat un „studiu al situaţiei de la faţa locului”, în special cu ajutorul decanilor şi rectorilor celor 13 universităţi membre ucrainene. În urma analizelor şi a mobilizării comunităţilor academice din întreaga lume, prin AUF, a fost creat un „plan special AUF Ucraina” care cuprinde mai multe acţiuni pentru studenţi, profesori, cercetători şi rectori ai instituţiilor membre din Ucraina. Asistenţa pentru refugiaţi cuprinde trei sub-capitole. Prima măsură este sprijinul pentru mobilitatea şi integrarea lor.
Abandonul şcolar, pierderea locului de muncă, nevoia de a munci fără remuneraţie, precum şi violenţa domestica sunt probleme care, în pandemia Covid-19, au afectat mai mult femeile decât bărbaţii, potrivit unui studiu global pe tema impactului pandemiei asupra egalităţii de gen, publicat săptămâna aceasta în The Lancet. Studiul, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Washington (Seattle), indică un regres pentru eforturile de asigurare a egalităţii de gen în domeniile economic şi social, mai ales în ţările mai puţin dezvoltate.
Analiza cercetătorilor de la universitatea americană pleacă de la premisa că genul devine un factor semnificativ pentru efectele sociale, economice şi de sănătate ale pandemiei. Autorii au folosit, pentru a identifica efectele indirecte ale Covid asupra societăţii, seturi de date acumulate în 2020-2021, la nivel internaţional. Astfel, studiul ajunge la concluzia că probabilitatea abandonării studiilor, din alte motive decât închiderea şcolilor, a fost în perioada pandemiei mai mare în rândul femeilor şi fetelor decât în cel al bărbaţilor şi băieţilor. Cele mai mari diferenţe de gen, la acest indicator, au fost înregistrate în Europa Centrală, Europa de Est, Asia Centrală şi sudul Asiei.
În acelaşi timp, în perioada martie 2020-septembrie 2021, pe eşantioanele folosite în bazele de date analizate, era mai probabil ca femeile să declare pierderea sau nesiguranţa locului de munca, în comparaţie cu bărbaţii. La nivel global, în septembrie 2021 aproximativ un sfert (26%) din femeile incluse în studiile agregate şi care aveau o slujbă la începutul pandemiei îşi pierduseră locul de muncă.
Diferenţele salariale câştigate de mai multe sindicate ale profesorilor în instanţă, ar putea ajunge la toţi profesorii, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă, pus în dezbatere publică. Proiectul vine după negocierile cu Guvernul, când reprezentanţii profesorilor spuneau că au stabilit cu Executivul să fie adoptată o astfel de măsură. Actul normativ în stadiu de proiect nu are impact bugetar menţionat în nota de fundamentare, dar prevede că sumele se vor actualiza cu indicele inflaţiei. Nu sunt clare sumele pe care ar trebui să le primească fiecare cadru didactic, dar Ministerul Educaţiei scrie, în nota de fundamentare, că demersul acesta ar costa statul mult mai puţin decât dacă ar aştepta ca toţi profesorii să câştige procesele, moment în care ar trebui să le plătească acestora şi dobânzi penalizatoare.
"Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se propune acordarea acestor drepturi tuturor categoriilor de personal didactic îndreptăţit, sume care se actualizează doar în funcţie de coeficientul de inflaţie, ceea ce va diminua impactul financiar asupra bugetului general consolidat", potrivit notei de fundamentare.
Pentru acest an, statul ar urma să plătească 5% din sumele cuvenite profesorilor, plata fiind făcută la 90 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, adică în luna iunie, dacă actul normativ este aprobat luna aceasta.
Academicianul Eugen Rusu, directorul Consiliului pentru Studiile Universitare de Doctorat din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi a fost numit director al Revistei Columna, publicaţie aparţinând Academiei Române, fondată de acad. Gleb Drăgan. Prestigioasa publicaţie, intrată în cel de-al 10-lea an de existenţă, aparţine Asociaţiei Cultural-Ştiinţifice „DIMITRIE GHIKA – COMĂNEŞTI” şi este un supliment cultural ştiinţific al revistei Studii şi comunicări a Diviziei de Istoria Ştiinţei din cadrul Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
„Este o revistă importantă a Academiei Române, eu sunt al treilea director, singurul membru corespondent de până acum. Este îmbucurător că cei de la Academia Română s-au gândit la mine, acest lucru înseamnă o creştere a prestigiului Universităţii noastre, o recunoaştere a activităţii de cercetare şi inovare. Pe viitor, ne gândim să înfiinţăm o subredacţie a acestei publicaţii şi la Galaţi, aşa cum există subredacţii la Cluj, Chişinău, Arad“, a declarat prof. univ. dr. ing. Eugen Rusu, membru corespondent al Academiei Române. Primul număr al acestei reviste a apărut pe 4 iulie 2012, ca o nevoie a intelectualilor din Asociaţia cultural-ştiinţifica „Dimitrie Ghika Comăneşti” de a avea un loc în care să-şi exprime gândurile, cunoştinţele de larg interes, ideile inovatoare, îndemnurile spre mai bine, în relaţie cu cocitadinii şi cu toată lumea.
Ministerul Educaţiei nu a propus niciun proiect legislativ în Planul Anual de Lucru al Guvernului, document publicat sub formă de raport de implementare şi realizare a priorităţilor propuse de instituţiile centrale de către Secretariatul General al Guvernului. Raportul în care apare „0” (zero) în dreptul Ministerului Educaţiei la capitolul „Legi” a fost adoptat în şedinţa de Guvern de miercuri, potrivit site-ului instituţiei. Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG) este un instrument de planificare a procesului de reglementare la nivelul administraţiei publice centrale, care cuprinde proiectele de documente de politici publice şi proiectele de acte normative cu impact semnificativ asupra economiei, societăţii, mediului şi bugetului general consolidat, pe care instituţiile administraţiei publice centrale cu rol de iniţiator îşi propun să le înainteze, în cursul unui an calendaristic, spre aprobare Guvernului, pe baza priorităţilor din Programul de Guvernare, potrivit notei aprobate de Executiv.
Procesul de elaborare a PALG pentru anul curent s-a desfăşurat în intervalul 10 ianuarie-18 februarie 2022. Pe 10 septembrie 2021, în ziua în care ar fi trebuit să aibă loc, potrivit Memorandumului asumat, prezentarea în Guvern a unei hotărâri pentru stabilirea „planului de acţiune cu termene şi responsabilităţi”, de aplicare a Proiectului România Educată, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că noua lege a Educaţiei, bazată pe proiectul prezidenţial „România Educată”, va fi adoptată de Guvern până pe 31 decembrie 2021, iar până pe 31 mai 2022 vor fi consultări. Acum a anunţat că vor începe consultările în martie, dar termenul de prezentare în Guvern este iunie, iar în PALG nu apare deloc.
Lacrimi de bucurie şi o rază de speranţă, în Campusul „Al. I. Cuza”! Rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, prof. univ. dr. Puiu Lucian Georgescu, alături de alţi reprezentanţi din conducerea U.D.J.G., a împărţit flori şi mărţişoare tuturor femeilor din Ucraina cazate în Caminele C şi B.
„Am dorit să le înseninăm acestor doamne şi domnişoare începutul de primăvară şi ne exprimăm speranţa că se vor întoarce cu bine acasă, în pace şi linişte”, a declarat prof. univ. dr. Puiu Lucian Georgescu, Rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.
Mărţişoarele - simbol al primăverii - au fost confecţionate de studenţii străini care învaţă limba română la anul pregătitor, la iniţiativa cadrelor didactice de la Facultatea Transfrontalieră, în cadrul Centrului Limba noastră.
Gestul a fost primit cu lacrimi în ochi de femeile refugiate cazate în cele două cămine din Campusul „Al. I. Cuza”, mai ales că obiceiul Mărţişorului este cunoscut şi practicat şi în Ucraina. La acest moment, Caminele C şi B oferă un acoperiş sigur pentru mai bine de 500 de refugiaţi.
“Pentru a stopa acest măcel, occidentul trebuie să deschidă un canal de comunicare alternativ cu Moscova, unul care să-l excludă pe Putin. În Moscova sunt oameni cu care se poate discuta”, apreciază, într-un comentariu publicat miercuri pe site-ul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), rectorul acestei instituţii, Remus Pricopie. Acesta afirmă, într-un “apel către cetăţenii ruşi”, că “ruşii care sunt în conducerea ţării (zeci de mii, la nivel central, regional şi local) şi au simţul responsabilităţii trebuie să înţeleagă că fiecare bombă care explodează în Ucraina şi fiecare viaţă pierdută îngroapă Rusia, nu Ucraina”. Şi continuă: “Putin a angrenat ţara pe care o conduce de 23 de ani într-o misiune sinucigaşă, o aventură criminală care nu are nimic de-a face cu interesul Rusiei şi al cetăţenilor săi. Diplomaţii ruşi, aflaţi peste tot în lume, inclusiv ambasadorul Rusiei la Bucureşti, pot bloca acţiunile paranoice ale lui Putin, care au potenţialul de a genera un război global, cu consecinţe inimaginabile.”
15 organizaţii din învăţământ solicită printr-o scrisoare deschisă comisiilor raportoare şi grupurilor parlamentare respingerea Ordonanţei de Urgenţă nr. 50/2021 şi „gestionarea în mod optim a transportului gratuit al elevilor”, se arată într-un comunicat primit de Edupedu.ro. „Prin această ordonanţă, a fost introdusă (pe lângă procedura de gratuitate deja existentă, dar niciodată aplicată, pentru că Guvernul României nu a asigurat şi bugetul necesar), o procedură paralelă, contradictorie cu aceasta”, potrivit sursei citate.
„Solicităm introducerea de urgenţă pe ordinea de zi a comisiilor raportoare, a proiectului L401/2021, precum şi respingerea OUG 50/2021 în vederea revenirii la Legea 226/2020, care asigura în mod optim, legal şi constituţional, gratuitatea elevilor la transport – respectiv, dreptul fundamental la educaţie a tuturor copiilor şi tinerilor”, conform comunicatului. În scrisoarea deschisă se precizează că „având în vedere faptul că majoritatea elevilor ce nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu folosesc transportul judeţean gratuit, şi că nu este nicăieri prevăzut că prevederile OUG 50/2021 nu s-ar aplica transportului judeţean, se creează o confuzie care a dus la blocarea transportului gratuit al elevilor. Astfel, multiple Consilii Judeţene din ţară au invocat prevederile ordonanţei pentru a justifica încălcarea legii. Inclusiv Municipiul Paşcani a afirmat faptul că acesta nu mai are obligaţia de a asigura gratuitatea la transportului elevilor, dat fiind că aceasta ţine strict de atribuţiile Ministerului Educaţiei, respectiv, unităţilor de învăţământ”, se arată în scrisoarea deschisă.
Error: No articles to display