În data de 1 martie 2021 se deschid pre-înscrierile la Extensia de la Roma a Facultăţii de Teologie „Justinian Patriarhul” din Bucureşti. Perioada de trimitere a dosarelor electronice se va încheia în data de 22 mai 2022, scrie basilica.ro. „Se pot înscrie absolvenţii de liceu sau ai unei alte facultăţi, indiferent de vârstă. Încurajăm şi în acest an înscrierea preoteselor şi a diaconiţelor, dar şi a altor persoane care doresc să urmeze studii de teologie. Facultatea are o secţie unică: Teologie Pastorală, destinată formării viitorilor slujitori ai altarelor din diaspora (şi nu numai) precum şi viitorilor profesori de religie (valabil acolo unde se predă credinţa ortodoxă) sau cateheţi şi catehete, în parohii, fiind deschisă atât bărbaţilor cât şi femeilor, indiferent de vârstă. Studiile sunt împărţite în două cicluri de câte doi ani: primul dedicat disciplinelor istorice şi al doilea disciplinelor sistematice”, se precizează pe site-ul Episcopiei Italiei. Candidaţii se pot scrie pe email sau telefonic la +39 339 665 30 92 (Pr. Horia Grădinaru). Informaţii cu privire la Admitere, care va avea loc la începutul lunii iulie, vor fi afişate din timp pe site-ul Eparhiei Italiei. Extensia de la Roma a Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti a fost înfiinţată în anul 2017.
Fondul bugetar pentru finanţarea cercetării ştiinţifice în universităţi, în 2022, este de 100.000.000 de lei, potrivit Metodologiei privind finanţarea cercetării în instituţiile de învăţământ superior de stat, publicată miercuri. 45% din fondurile alocate în acest sens – în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de cât era prevazut iniţial – sunt repartizate în funcţie de poziţia universităţii în metarankingul universităţilor din România pentru anul 2021, care, potrivit unui ordin publicat marţi în Monitorul Oficial, urmează să fie stabilit până la finele lunii decembrie, în baza unei metodologii incluse în acel ordin. Metodologia privind finanţarea cercetării ştiinţifice universitare din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat în 2022, publicată miercuri, prevede ca Ministerul Educaţiei să constituie un fond în acest sens, cu următoarele obiective: creşterea resursei umane specializate în cercetarea ştiinţifică din universităţi, inclusiv implicarea studenţilor în cercetare; dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare şi inovare şi finanţarea activităţii de profil în universităţi; creşterea performanţei şi vizibilităţii cercetării româneşti în plan internaţional. Fondul bugetar alocat este de 100.000.000 de lei, sumă similară celei de anul trecut. Toate universităţile de stat sunt eligibile, iar aceste fonduri sunt considerate venituri proprii ale universităţii şi sunt utilizate conform autonomiei universitare.
O echipă a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, formată din Mihaela Cristescu, Adina Popescu, Aurelia Nica şi Daniela Cristina Ibănescu, împreună cu un angajat al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării – Tulcea (Gheorghe Bucur) au capturat o nurcă europeană la vest de Isaccea, ceea ce reprezintă cea mai vestică înregistrare recentă a nurcii europene din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi, în acelaşi timp, din România!
La planificarea expediţiilor pentru anul 2022, pentru zona Cotu-Pisicii – Tulcea (în cadrul proiectului „Revizuirea planului de management şi a regulamentului RBDD” Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi este responsabilă pentru investigaţiile dintre Cotul Pisicii şi Tulcea - Dunărea şi Complexul Acvatic Somova – Parcheş) s-a luat decizia de a fi repetate investigaţiile în aceleaşi zone din anul 2021, considerând de o maximă importanţă dovedirea prezenţei actuale a nurcii europene aici.
În cadrul proiectului „Revizuirea planului de management şi a regulamentului RBDD” COD MYSMIS 2014+ 123322, subactivitatea - a7 I a3 Inventarierea şi cartarea speciilor de mamifere, echipa de cercetători şi personal suport (coordonaţi de dr. Marinov Mihai) ai Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării - Tulcea, împreună cu echipa Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, precum şi alţi experţi subcontractaţi realizează monitorizări şi cercetări la mamiferele de interes comunitar din RBDD/ROSCI0065.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative – Centrul de Cercetări, în parteneriat cu Editura Universul Juridic organizează joi, 24.02.2022, orele 11.30 – 15.30 (11:00-11:30 – Primirea invitaţilor), sub egida «Zilele Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi», Conferinţa naţională „Oratorie şi procese celebre”, pe baza cărţii cu acelaşi titlu a prestigiosului prof. univ. dr. Alexandru Ţiclea. Evenimentul va include lansarea volumului, discuţii pe tema lui şi alte comunicări ştiinţifice.
Preşedinte de onoare al evenimentului este Prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu, Rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. Invitaţii de onoare ai conferinţei sunt Prof. univ. dr. Alexandru Ţiclea, de la Universitatea Ecologică din Bucureşti, care este şi Preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale a Experţilor în Legislaţia Muncii şi Nicolae Cîrstea, Preşedintele Grupului editorial „Universul Juridic”. Conferinţa se va desfăşura la sediul Institutului Transfrontalier de Studii Internaţionale şi Justiţie Penală al Universităţii „Dunărea de Jos" din Galaţi" (strada Traian, nr. 393B).
În anul universitar 2020/2021 erau înregistraţi 12.860 de studenţi din România în universităţile din Regatul Unit faţă de 8.250 în 2016/2017, o creştere cu 55,8%, potrivit datelor publicate de Higher Education Student Statistics, organism public independent, scrie G4Media.ro. Faţă de anul 2019/2020, numărul lor a crescut cu circa 2.000. Pe primul loc între studenţii din UE s-au situat italienii cu 14.605, urmaţi de francezi cu 14.090 şi de români, care se situează pe locul 2 înaintea francezilor la universităţile din Anglia, unde studiază cei mai mulţi studenţi din Marea Britanie.
În total în 2020/2021 au fost 152.905 studenţi din UE, de trei ori mai puţini decât cei din afara UE, 452.225. Cei mai numeroşi studenţi au fost cei din China, 143.820, urmaţi de cei din India, 84.555. Acum un an, British Council arăta că, în anul academic 2019-2020, numărul studenţilor români din Marea Britanie a crescut cu 9,7%, până la 10.830, total ce plasa România pe locul 5 la nivel UE.
Au mai rămas doar câteva zile în care puteţi completa Chestionarul Naţional privind Angajabilitatea Absolvenţilor de Învăţământ Superior (CNAAIS). CNAAIS este parte a unui studiu naţional, prin care se doreşte creşterea gradului de conectivitate a sistemului universitar cu dinamica pieţei forţei de muncă prin cercetarea traseului absolvenţilor din România. Pentru a accesa chestionarul, vă rugăm să selectaţi secţiunea „Chestionarul” de cadrul site-ului http://www.chestionar-absolventi.ro/.
Durata completării este de maximum 7-8 minute. Termenul limită: 28 februarie.
Ziua Internaţională a Limbii Materne este o sărbătoare marcată anual la 21 februarie în întreaga lume, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică şi culturală, precum şi multilingvismul, potrivit Agerpres. Tema Zilei Internaţionale a Limbii Materne din acest an este, conform UNESCO, “Folosirea tehnologiei pentru învăţarea multilingvă: Provocări şi oportunităţi” şi pune în discuţie rolul potenţial al tehnologiei în progresul educaţiei multilingve şi în sprijinul dezvoltării învăţământului de calitate pentru toţi.
Potrivit britishcouncil.org, există aproximativ 6.500 de limbi în lume, dar o limbă „moare” la fiecare două săptămâni. Ziua Internaţională a Limbii Materne este o zi în care sunt celebrate şi protejate toate limbile din lume.
Conform UNESCO, diversitatea lingvistică este în pericol pe măsură ce din ce în ce mai multe limbi şi dialecte dispar. La nivel global, 40% din locuitorii planetei nu au acces la educaţie într-o limbă pe care o vorbesc şi o înţeleg. Societăţile multiculturale există prin limbile vorbite în cadrul lor, care păstrează şi transmit tradiţiile şi cultura oamenilor într-un mod sustenabil. Anunţată de UNESCO în 1999, la iniţiativa Bangladeshului, Ziua Internaţionala a Limbii Materne (#InternationalMotherLanguage) sărbătoreşte diversitatea culturală şi comemorează studenţii “martiri ai limbii” din Bangladesh.
Copiii care au dormit în jur de 7 ore sau mai puţin când aveau aproximativ 9 ani aveau o predispoziţie de peste două ori şi jumătate mai mare de a suferi de insomnie la vârsta adultă, în comparaţie cu participanţii care au avut un somn normal în copilărie, potrivit unui studiu publicat în revista Pediatrics, citat de CNN şi Biziday. Cei care au suferit de insomnie în timpul adolescenţei (în medie la vârsta de 16 ani) au avut un risc de cinci ori şi jumătate mai mare ca simptomele lor să se agraveze la maturitate, în comparaţie cu adolescenţii care au avut o experienţă a somnului normală.
“Pe baza studiilor noastre, simptomele de insomnie au persistat la aproximativ 40% dintre aceşti copii de aproximativ 9 ani până la atingerea vârstei de 24 de ani”, a spus autorul principal al cercetării, Julio Fernandez-Mendoza, psiholog certificat în medicina comportamentală a somnului la Penn State College of Medicine. Astfel, din 2000 şi până în 2021, cercetătorii au monitorizat somnul pacienţilor de la ora stingerii, între 21:00 şi 23:00, până la 6-8 dimineaţa, cu ajutorul polisomnografiei, un test care înregistrează undele cerebrale, nivelul de oxigen din sânge, ritmul cardiac, respiraţia şi mişcările picioarelor şi ochilor în timpul somnului. Conclizia e că, trebuie să facem copiii să doarmă mai mult, atunci când sunt mici. Spune-i asta unui părinte care are copii cu tablete, telefoane smart şi care se apucă de blogărit de când fac ochi!
Error: No articles to display