Ziua Mondială a Mediului sau Ziua Mediului Înconjurător este aniversată anual pe 5 iunie. Ea a fost instituită în 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite şi reprezintă elementul cel mai important al „Programului pentru Mediu" al Naţiunilor Unite (UNEP). Prin acest program, ONU încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător şi în acelaşi timp să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens.
Tema Zilei Mondiale a Mediului Înconjurător pe 2022 este #OnlyOneEarth/„Avem un singur Pământ!” Schimbările climatice, pierderea unor ecosisteme importante şi poluarea reprezintă dovezi că planeta este vulnerabilă. Criza energetică, dar şi cea alimentară, ce urmează pandemiei COVID-19, precum şi creşterea conflictelor din întreaga lume sunt motive suplimentare de îngrijorare. Calea de ieşire ar fi o acţiune colectivă pentru a restabili echilibrul dintre oameni şi mediul natural şi pentru a crea un viitor mai bun.
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, prin Facultatea de Ştiinţe şi Mediu, a derulat şi este în curs de implementare a unor proiecte importante de protejare şi monitorizare a mediului înconjurător. Unul dintre acestea este Monitox - BSB27, realizat în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării” din Tulcea, Institutul de Zoologie, Chişinău, Republica Moldova, Institutul Tehnologic al Macedoniei de Est şi Traciei, Kavala, Grecia şi Institutul de Geologie şi Seismologie, Chişinău, Republica Moldova. Un alt proiect în curs de implementare la U.D.J.G. este REXDAN -„Sistem integrat pentru cercetarea monitorizarea complexă a mediului în aria fluviului Dunărea”, în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, în urma căruia Galaţiul va avea cel mai mare centru de cercetare din sud-estul Europei şi cea mai mare navă de cercetare de pe apele interioare ale UE.

„Nu suntem de acord nici cu ideea de a interzice meditaţiile total. Pregătirea suplimentară, pregătirea în privat sunt lucruri care au existat şi vor exista întotdeauna. Nu vrem să eliminăm o cerinţă a pieţei”, a declarat aseară Radu Szekely, consilierul ministrului Educaţiei, într-o intervenţie la TVR.
Amintim că Edupedu.ro a scris că Sorin Cîmpeanu a anunţat luna aceasta că propune introducerea în Legea Educaţiei a interdicţiei ca profesorii de la clasă să facă meditaţii cu elevii lor. Ministrul Educaţiei a mai spus că o comisie naţională de inspecţie şcolară va ancheta profesorii care fac meditaţii cu elevii de la clasele la care predau şi îi va sancţiona.
Radu Szekely a spus că există o recomandare în codul de etică ca profesorii să nu facă meditaţii cu elevii de la clasă, dar „nu a fost ridicată la rang de lege”: „Aceasta interdicţie este prevăzută deja în codul de etică profesională pentru cadrele didactice, însă nu a fost ridicată la rang de lege. Era doar o recomandare. În acest moment, am luat în considerare interzicerea prin lege a meditaţiilor cu propriii elevi. Este adevărat ce spune doamna profesoară că nu putem interzice nimănui dreptul la libera iniţiativa, dar atât timp cât eşti angajat al sistemului de învăţământ, prin contractul de muncă se pot impune anumite condiţii. Şi una dintre ele ar fi aceea de a nu face meditaţii cu elevii de la clasă”.

De la Paper Boat (un concurs de bărcuţe confecţionate exclusiv din hârtie, ce trebuia să rămână în plutire, având la bord greutăţi mici din oţel) au trecut la construcţia primei ambarcaţiuni în mărime naturală, din pet-uri, care să plutească pe lacul Brateş, plină cu … pasageri. Este vorba de studenţii de anul I de la Facultatea de Arhitectură Navală, a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, care au realizat, în cinci săptămâni, o barcă din pet-uri de 2,5 metri lungime, 1,7 metri lăţime, 0,7 metri înălţime şi greutatea de 36 de kilograme, ce permite urcarea a doi oameni la bord.
Echipa care a realizat designul, calculul şi construcţia efectivă a bărcii este formată din: Adelin Tănase, Ştefan-Iulian Raţă (câştigătorii locului I şi II de la Paper Boat), cărora li s-au alăturat Robert Lupu, Aurelian Agache şi Daniel Grigori, toţi boboci ai Facultăţii. Ambarcaţiunea a fost asamblată într-o sală în clădirea Bazinului de carene din Campusul Ştiinţei. La colectarea materialelor reciclabile au contribuit toţi studenţii din anul I, care au strâns nici mai mult, nici mai puţin de 1500 de pet-uri, jumătate fiind folosite la execuţia bărcii. Lansarea la apă s-a făcut pe lacul Brateş, în prezenţa tuturor bobocilor, cei mai temerari probând, personal, calităţile de plutire.
„Pe lângă partea de ecologizare, acţiunea le-a permis studenţilor să înveţe să planifice temeinic activităţile, să soluţioneze problemele ivite pe parcurs, să îşi asume fiecare decizie şi să muncească până la realizarea produsului final. Fiind abia în anul I, neavând cunoştinţe despre proiectarea formelor navei, despre calcule de carene şi de stabilitate, tehnologii de asamblare şi/sau execuţie, tinerii au fost nevoiţi să se documenteze la fiecare pas. În cele cinci săptămâni, ei au experimentat proiectarea formelor carenei, au înţeles importanţa planului de forme şi a diagramelor de carene, au efectuat calcule privind flotabilitatea, bordul liber, pescajul la plină încărcare. Practic, au dat dovada de curiozitate, perseverenţă, curaj, aşa că suntem mândri de ei şi îi felicităm”, a declarat şef lucrări Alina Modiga, tutorele studenţilor de anul I de la Facultatea de Arhitectură Navală şi iniţiatorul proiectului.
„Competiţia ar putea deveni o tradiţie la Facultatea noastră, pe viitor antrenând şi liceenii pasionaţi de arhitectura navală. Suntem la prima ediţie a acestui concurs, barca o vom păstra în curtea bazinului, ba chiar ne gândim la un sistem de propulsie, cu rame sau cu vele. Vom încerca, de la o generaţie la alta, să ridicăm ştacheta şi să creştem cerinţele concursului. Construcţia unei ambarcaţiuni reprezintă un bun prilej de a învăţa lucruri noi, de a proba şi consolida noţiuni teoretice, de a lucra în echipă”, a explicat conf. dr. ing. Gabriel Popescu, Decanul Facultăţii de Arhitectură Navală.

Un miliard de euro ar urma să fie investiţi de guvern într-un program ce va fi propus de Ministerul Educaţiei, “Masă sănătoasă în şcoli”, program ce ar urma să se desfăşoare în perioada 2022-2027, a anunţat, luni, ministrul Sorin Cîmpeanu, care a anunţat că a luat “decizia de a propune” o astfel de măsură.
Potrivit acestuia, programul va fi gestionat împreună cu Ministerul Agriculturii. Programul ar urma să “cupleze surse de la bugetul naţional şi fonduri externe, nerambursabile şi rambursabile”. Scopul măsurii este acela de reducere a abandonului şcolar, care vor fi luate în considerare de către Ministerul Educaţiei când acesta va stabili criteriile de desfăşurare. Pentru Programul Naţional integrat „Masă sănătoasă în şcoli 2022-2027” se constituie un grup de lucru la nivelul guvernului (Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene). Se doreşte ca masa să fie asigurată folosind produse agroalimentare româneşti în colaborare cu Ministerul Agriculturii (inclusiv batoane nutritive BIO).

În perioada 26-28 mai 2022, Consorţiul Universitaria s-a întâlnit în formula sa extinsă la Bucureşti, Universitatea din Bucureşti fiind gazda reprezentanţilor celor nouă instituţii de învăţământ superior din România.
În contextul elaborării noii legi a educaţiei, precum şi al nevoii realizării unui cadru legislativ modern, care să răspundă atât provocărilor cu care se confruntă sistemul naţional de educaţie, cât şi tendinţelor europene şi globale, Consorţiul Universitaria face apel la dialog şi la cooptarea experţilor săi în definirea noului cadru legislativ. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria consideră că experienţa şi expertiza specialiştilor din cele nouă universităţi partenere sunt cruciale pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru învăţământul românesc, atât universitar, cât şi preuniversitar.
Necesitatea implicarii Consorţiului Universitaria în definirea noului cadru legislativ a fost discutata cu Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii care a avut loc în data de 26 mai 2022. Printre temele abordate în cadrul discuţiilor s-au numărat şi sprijinirea diversificării misiunilor universităţilor româneşti, pentru a răspunde nevoilor societăţii şi pentru stimularea excelenţei academice, precum şi necesitatea stimulării internaţionalizării învăţământului superior, prin prisma sprijinului acordat universităţilor angrenate în proiecte europene şi cu caracter internaţional. Reprezentanţii Consorţiului Universitaria au subliniat şi necesitatea identificării variantelor de consolidare a cooperării între universităţile româneşti şi instituţiile de cercetare-dezvoltare-inovare din ţară şi din afara graniţelor.
La finalul întâlnirii de la Palatul Cotroceni, participanţii au agreat ca Rezoluţia Consorţiului Universitaria, adoptată în cadrul reuniunii care s-a desfăşurat la Universitatea din Bucureşti în perioada 26-29 mai 2022, să fie transmisă către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.
Consorţiul Universitaria intenţionează să organizeze în perioada imediat următoare întâlniri similare cu Ministrul Educaţiei, Ministrul Cercetării şi reprezentanţi ai Comisiilor de Educaţie din Parlamentul României.

Programul "Masa caldă în şcoli" ar putea fi extins până la sfârşitul lui 2022. Suma alocată, majorată la 12 lei pe zi. Programul-pilot pentru acordarea unui suport alimentar preşcolarilor şi elevilor, cunoscut şi sub denumirea de Programul "Masa caldă în şcoli", ar putea fi prelungit până la finalul anului 2022, potrivit unui proiect de lege depus la Senat. Potrivit iniţiatorilor proiectului de lege, programul-pilot, care prevede acordarea suportului alimentar constând într-o masă caldă sau un pachet alimentar, în anul şcolar 2021-2022, în limita a 10 lei/zi/beneficiar, va ajunge la final odată cu încheierea acestui an şcolar şi necesită o nouă reglementare în vederea prelungirii care să asigure cadrul legal pentru alocarea surselor financiare şi pentru finalizarea procedurilor de achiziţii până la începerea anului şcolar 2022-2023.
"În prezent, 68.800 preşcolari şi elevi beneficiază de Programul-pilot Masa caldă. Ministerul Educaţiei derulează acest program pentru asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la o educaţie de calitate a tuturor copiilor şi tinerilor din România, ceea ce presupune luarea unor măsuri de intervenţie pentru diminuarea riscului de excluziune şi de abandon şcolar care afectează populaţia şcolară din medii dezavantajate geografic, economic sau social. Continuarea acestui program reprezintă o urgenţă pentru creşterea calităţii învăţării şi a participării la procesul educaţional, mai ales pentru copiii din medii defavorizate. Copii dezavantajaţi au performanţe şcolare de trei ori mai scăzute decât colegii lor cu situaţii economice stabile", se arată în expunerea de motive. Iniţiativa legislativă prevede, în primul rând, prelungirea programului-pilot pe întreaga durată a anului 2022, cu aplicarea normelor metodologice existente. În al doilea rând, propunerea legislativă vizează actualizarea cuantumului alocat pentru fiecare beneficiar, de la 10 lei la 12 lei.

Sumele pe care cadrele didactice şi auxiliare le primesc pentru participarea în comisiile de examene din acest an au fost aprobate prin Ordinul de ministru nr. 3.887 din 23 mai, potrivit documentului obţinut de Edupedu.ro. La toate sumele sunt diferenţe faţă de anul trecut, creşterile variind între 10 şi 160 de lei. Pentru profesorii supraveghetori/asistenţi, apare cea mai mică majorare, de doar 10 lei pe zi, astfel că revin 110 de lei pe zi pentru asistenţii care participă la Evaluarea Naţională şi 120 de lei pe zi pentru cei de la Bacalaureat. Indemnizaţia pentru preşedinţii de comisii poate ajunge până la 2.200 de lei pentru un preşedinte de comisie de evaluare la Bacalaureat, de exemplu, în centre de evaluare cu peste 750 de absolvenţi. Pentru profesorii evaluatori, creşterea este de 0,7 lei la Evaluarea Naţională şi 1,25 lei la Bacalaureat, pentru fiecare lucrare corectată.
Sumele pentru celelalte concursuri/examene sunt în anexele pe care le-am publicat deja.

Ministerul Educaţiei propune introducerea catalogului electronic, potrivit unui document obţinut de Edupedu.ro privind modificarile aduse Regulamentului de funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar. Documentul care aduce şi alte modificări după ce structura anului şcolar a fost modificată în Monitorul Oficial din toamnă, va fi discutat în Consilului de Dialog Social, luni. Licitaţia pentru catalogul electronic ar trebui să fie organizată în prima parte a acestui an, spunea în martie, Maria Manea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei într-un răspuns pentru Edupedu.ro.
Procesul de digitalizare este doar pe jumătate realizat deoarece deşi ministerul va permite introducerea catalogului electronic, şcolile sunt obligate să îl tipărească şi să îl arhiveze la sfârşitul anului şcolar prin compartimentul secretariat. În urma schimbării structurii anului şcolar din toamna anului şcolar 2022, în 5 module de învăţare în loc de semestre, ministerul Educaţiei a venit cu mai multe propuneri. Una dintre ele este legată de introducerea catalogului electronic. Astfel, la art 106, se introduce la lit b: “Rezultatele evaluării se consemnează în catalogul electronic, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării şi arhivării acestuia la sfârşitul anului şcolar prin compartimentul secretariat.”
De precizat, licitaţia pentru Catalogul electronic, proiect în valoare de 42 de milioane de euro, semnat în 2018 şi blocat până acum, urma să fie lansată în „prima jumătate a anului în curs”, potrivit unui răspuns trimis la solicitarea Edupedu.ro de secretarul de stat Maria Manea, din Ministerul Educaţiei, în martie.

O delegaţie a conducerii Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, în frunte cu Prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu, Rectorul UDJG participă, în intervalul 26-29 mai 2022, la reuniunea Consorţiului Universitaria, găzduită de Universitatea Bucureşti.
Consorţiul este alcătuit din rectorii, prorectorii şi preşedinţii de Senat din nouă instituţii de învăţământ superior din România (primele cinci fiind membri fondatori): Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi Universitatea „Ovidius” din Constanţa. În această formulă, bazata pe valori comune ale comunităţii academice, cele nouă universităţi membre ale Consorţiului Universitaria reunesc 42,43% din numărul de studenţi şi, respectiv, 32,38% din cadrele didactice titulare la nivel naţional.
Agenda reuniunii cuprinde discuţii pe paneluri cu privire la: Proiectul de Lege a Educaţiei (Panel Rectori) schimbări în reglementările învăţământului superior şi rolul Senatelor Universitare (Panel Preşedinţi de Senat), cooperare universitară în domeniul digitalizării; programe de studii şi relaţia cu mediul universitar (formarea profesorilor, echipe de elaborare a manualelor); resurse umane din universităţi; internaţionalizare şi alianţe europene; Cercetare, cooperare interuniversitară, rankinguri şi principii de finanţare a cercetării (Panel Prorectori). UDJG este membră a Consorţiului Universitaria din 2021.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, joi, că pachetul legislativ privind educaţia trebuie să fie pus în consultare publică cât mai curând, apoi să fie dezbătut în Parlament, astfel încât sistemul de învăţământ să înceapa în septembrie 2023 "pe cu totul alte baze". Cîmpeanu vrea ca şcoala "să conecteze mult mai bine elevii şi studenţii la realităţile societăţii, la schimbările tehnologice extrem de rapide şi de accentuate". Potrivit ministrului Educaţiei, pe lângă pachetul legislativ vor fi emise peste 100 de acte normative, hotărâri de Guvern şi ordine de ministru, ca legislaţie secundară.
"Este vorba despre pachetul legislativ care va trebui să fie disponibil în consultare publică cât mai curând. Este vorba despre legile educaţiei. Aceste legi, proiecte, propuneri ne dorim să fie prezentate cât mai rapid, foarte rapid, în primă lectură în Guvern. Lăsate un termen suficient în consultare pentru ca mai apoi să le putem înainta Parlamentului spre dezbatere. Din acest pachet legislativ, vorbesc doar de legislaţia primară, am căutat să vedem cam ce ar însemna legislaţia secundară şi înseamnă peste 100 de acte normative, hotărâri de Guvern şi ordine de ministru care ar trebui să pregatească sistemul de educaţie, arhitectura de sistem, să clarifice multe lucruri, să elimine suprapunerile, să consolideze legătura dintre şcoală, universitate şi mediul socio-economic, să conecteze mult mai bine elevii şi studenţii la realităţile societăţii, la schimbările tehnologice extrem de rapide şi de accentuate. În septembrie 2023 îmi doresc şi ne dorim cu toţii şi sunt convins - sistemul de educaţie să poată să înceapă pe cu totul alte baze", a susţinut Cîmpeanu, citat de Agerpres.