Timp de 2 ani, pe timpul pandemiei, milioane de elevi din întreaga lume au folosit aplicaţii online pentru a participa la cursuri, scrie Europa Liberă. Un studiu Human Rights Watch arată că firmele care gestionau aplicaţiile au folosit datele pentru marketing comercial: identificarea „ţintelor” pentru anumite reclame. Raportul arată că guvernele a 49 dintre cele mai populate ţări din lume au încălcat drepturile copiilor prin susţinerea produselor de învăţare online fără a proteja în mod adecvat confidenţialitatea datelor personale ale utilizatorilor. Cercetarea se bazează pe analiza tehnică a 164 de produse de tehnologie educaţională (EdTech) aprobate de 49 de ţări în timpul pandemiei de Covid. Studiul include o examinare a 290 de companii şi platforme ale acestora despre care s-a dovedit că au colectat, procesat sau primit date despre copii din martie 2021.
Analiza, făcută în perioada martie – august 2021, arată că majoritatea platformelor de învăţare online au trimis sau au acordat acces la datele copiilor către companii de tehnologie de publicitate (AdTech). Făcând acest lucru, unele produse din categoria „EdTech” au vizat ulterior copiii cu publicitate comportamentală.
Folosind datele copiilor pentru a-i viza cu conţinut personalizat şi reclame care îi urmăresc pe internet, aceste companii nu numai că au denaturat experienţele online ale copiilor, ci au deschis calea pentru influenţarea opiniilor şi convingerilor lor într-un moment al vieţii în care aceştia pot fi manipulaţi uşor, arată studiul.

Guvernul a aprobat azi o ordonanţă de urgenţă care legalizează cursurile online în universităţi, începând cu acest an universitar 2022-2023. Recent, ministrul Cîmpeanu a spus că "universităţile nu vor fi verificate cum vor preda online în toamnă".
Din toamna acestui an, universităţile pot preda online legal, după ce agenţia responsabilă cu standardele în învăţământul superior, ARACIS, va elabora standardele necesare. Iată declaraţia ministrului Cîmpeanu, după şedinţa de Guvern: “Până acum legea Educaţiei definea spaţiul universitar prin prezenţa nemijlocită simultană a studenţilor şi a cadrelor didactice. Prin această schimbare de paradigmă aprobată astăzi de Guvernul României, universităţile, pe baza respectării unor standarde de calitate care vor fi elaborate imediat după publicarea acestei ordonanţe în Monitorul Oficial de către ARACIS, să organizeze astfel încât încă din toamna acestui an în funcţie de domeniu, având câte un specific pronunţat pe fiecare domeniu, diferenţe între socio-umane învăţământ de arte sau învăţământ superior medical vor putea să organizeze aceste activităţi online. Este o schimbare importantă,” a spus ministrul Educaţiei. Este o "chestie bună", mai ales pentru studenţii care nu mai trebuie să îşi ia o cameră la un cămin, sau o gazdă undeva în oraşul unde este facultatea, ca să nu mai vorbim de mâncare, de chestii d-alea de înfrumuseţare pentru fete şi, eventual, de o ieşire la un club la sfârşit de săptămână. NU?

În data de 27 mai 2022, începând cu ora 13.00, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor vă invită să participaţi la CONCURSUL PROFESIONAL organizat în cadrul proiectului POCU, cod SMIS 133256 „Stagii de practică inovative în domenii de specializare inteligentă”, care se va desfăşura on-site (sala F103 a facultăţii) şi on-line, prin intermediul Platformei Microsoft Teams. Evenimentul ştiinţific cuprinde 6 secţiuni şi se adresează studenţilor din cadrul programelor de studii de licenţă şi masterat.
Acest proiect este unul din principalele proiecte derulate în universitate, care au ca obiectiv major formarea profesională a studenţilor şi pregătirea lor ca specialişti în domeniile de interes pentru piaţa muncii. Secţiunile concursului profesional sunt următoarele:
Turism şi alimentaţie
Gastronomie tradiţională
Alimentaţia şi sănătatea
Produse noi pe piaţa românească
Culinary Art competition Main course
Culinary Art competition Dessert

Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, alături de Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi, Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” şi Casa Corpului Didactic Galaţi a organizat, în perioada 17-20 mai 2022, Concursul de creativitate în IT „Severin Bumbaru”, concurs destinat pasionaţilor de IT de toate vârstele. Competiţia a atras aproximativ 400 de participanţi: 88 de studenţi şi 305 elevi din învăţământul preuniversitar, la cele 6 secţiuni organizate. Concursul în format Hackathon s-a desfăşurat pe parcursul a 48 de ore şi a avut provocări pentru studenţi şi liceeni, precum: Programare Web şi Baze de Date, Programare Roboţi şi Sisteme Embedded, Programare Obiectuală, dar şi Programare în C++ / C# sau Web Design. Nu în ultimul rând, elevii din gimnaziu au fost provocaţi să realizeze o animaţie folosind platforma Scratch.
Sponsorii acestei ediţii a Concursului de creativitate în IT „Severin Bumbaru” au fost Thecon, Cleşte.ro, Logiscool Galaţi, Centrico Selir, Crystal System, Intel, IV Future, RSystems, firme partenere ale Facultăţii de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.
Premiile de peste 7.000 euro vor fi oferite de către aceştia la Festivitatea de Premiere de vineri 3 iunie 2022.

Miercuri, 500 de membri ai Sindicatelor Spiru Haret, FSLI şi Alma Mater vor protesta în faţa Palatului Victoria, între orele 11-13 pentru că executivul nu a pus în aplicare legea salarizării şi nu a stabilit nici măcar un calendar de plată. Între timp, aseară, Coaliţia de Guvernare a decis „acordarea unui sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu legea salarizării unitare, cuvenită salariaţilor din sistemul public”, dar nu a precizat specific dacă este vorba şi despre cadrele didactice şi personalul din învăţământul public.
Din comunicatul primit de la Federaţia Spiru Haret reiese că protestul “urmăreşte să atragă atenţia asupra obligativităţii soluţionării problemelor salariale cu care se confruntă personalul didactic şi nedidactic din învăţământul preuniversitar şi superior.”
Federaţia nu propune un calendar propriu sau un procent de creştere a salariilor, ci doar subliniază: “reamintim reprezentanţilor Guvernului României şi partidelor politice că personalul didactic trebuia să beneficieze de salariile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 începând cu luna septembrie 2020.”
Sindicatul aminteşte şi că “personalul din învăţământ este singura categorie de bugetari care nu beneficiază de sporuri pentru condiţii de muncă deoarece în ultimii ani politica guvernamentală în domeniul salarizării a fost aceea a plafonării cuantumului sporurilor la nivelul anterior intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, ceea ce a făcut inaplicabile H.G. nr. 34/2018 ?i H.G. nr. 569/2017.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi organizează, în cadrul Proiectului „Competenţe şi aptitudini sporite în domenii inteligente de activitate” POCU /464/3/12/128219, un Curs de perfecţionare în ocupaţia Somelier, Cod COR 513103, autorizat ANC. Durata cursului este de 40 ore, lectori la curs fiind cadre didactice din cadrul Facultăţii Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor.
Pot participa gratuit la curs angajaţi în cadrul firmelor din Domeniile HORECA, Procesarea alimentelor şi a băuturilor, Bioeconomie şi Biotehnologie, cu sediul social în Regiunea de dezvoltare Sud - Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, Regiunea de dezvoltare Centru.
Relaţii suplimentare şi înscrieri la Departamentul de Formare Continuă şi Transfer Tehnologic, telefon 0336130142, adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Problemele de mediu şi schimbările climatice sunt teme predilecte pentru generaţiile de tineri care acum se află în sistemul de învăţământ. O serie de rapoarte internaţionale printre care şi cele ale Comisiei Europene arată clar apetenţa tinerilor pentru subiecte precum schimbările climatice sau încălzirea globală. De exemplu, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că din testarea PISA care a avut loc în 2018, cea mai recentă, 79% dintre studenţii din cele 37 de ţări OCDE ştiau despre subiectul schimbărilor climatice şi încălzirii globale. Nivelul ridicat de conştientizare în rândul elevilor ar trebui remarcat şi în contextul în care o medie de 78% dintre elevii de 15 ani din ţările OCDE au fost de acord sau profund de acord cu afirmaţia că „a avea grijă de mediul global este important pentru mine”. În nicio ţară acest procent nu a scăzut sub 64%. Datele au fost colectate în 2018, cea mai recentă testare PISA având loc luna trecută, rezultatele fiind aşteptate în toamna 2022. În România, rezultatele PISA 2018 arată proporţii mai mari – peste 82% dintre elevii de 15 ani spun că a avea grijă de mediu este important pentru ei. Cu toate acestea, doar 43% dintre adolescenţi, faţă de 80% maximum, au încredere că pot face ceva pentru lumea aceasta şi că schimbarea se poate produce.

Stai şi te uiţi, pe la ora prânzului, când ies copiii de la şcoală, şi te minunezi: unii, cocârjaţi, îşi cară ghiozdanul în spate, cu cheia de gât, ştiind că nu îi aşteaptă nimeni acasă. Alţii, cei mai norocoşi, sunt aşteptaţi de bunici care le cară ghiozdanul sau mai nou trolerul până acasă. Eu unul, având şi un nepoţel căruia îi car trolerul acasă în fiecare zi sau aproape, vă întreb pe dumneavoastră, domnilor din educaţie, de prin şcoli, de pe unde mai vreţi voi: aţi cărat vreodată ghiozdanul sau trolerul unui copil de clasa a treia, măcar vreo 10 metri cât are latura paralelipipedului din problemele lor din caietul de matematică? Bănuiesc că nu! Şi de aceea stau şi eu ca prostul, care am făcut şi destulă şcoală fără prea mari greutăţi în cârcă, de trebuie piticii ăştia să fie cocârjaţi de mici? Şi dacă nu ei, de ce bunicii lor, ăia nu au muncit destul la viaţa lor? De ce trebuie să care un copil de zece ani un ghiozdan sau un troler care atârnă aproape 15 kg, pentru a merge la o oră de mate, una de română, una de nu mai ştiu eu ce şi una de educţie fizică şi sport (că la aia trebuie alt echipament decât la mate, cu toate că se face în aer liber cu aceleaşi haine de la ore)? Doar pentru că trebuie să aibă la el două penare, zeci de carioci, vreo nu ştiu câte caiete de tot felul şi nu mai ştiu eu ce fel de aiureli. Prin alte ţări, copiii lasă cărţile la şcoală, nu le mai cară după ei, învaţă tot ce trebuie să înveţe de la şcoală, atunci când ajung acasă nu îşi mai chinuie bunicii să facă temele pentru a doua zi, nu de alta dar unii bunici au terminat şcoala poate acum 40-50-60 de ani în urmă şi de cele mai multe ori sunt chiar depăşiţi de nivelul actual al educaţiei. Oare nu vede nimeni copiii ăştia cărora le creşte sub ghiozdan cocoaşa?

Conserve de melci şi cremă de trufe din Bulgaria, prune cu nucă, fierte în vin din Republica Moldova, paste bio din Grecia, zacuscă de peşte şi produse apicole de la Brăila, bragă boierească şi bragă GIZANTUL de Galaţi, brânză de Gulianca şi vinuri inedite (cum ar fi vinul “Trei braţe” de la Măcin). Sunt doar câteva din produsele tradiţionale care au făcut deliciul degustătorilor, vineri, în Campusul Ştiinţei din Domnească 111.
Universitatea „Dunărea de Jos" din Galaţi a găzduit Festivalul Internaţional pentru produse locale/tradiţionale din zona de SE a Mării Negre, organizat în cadrul proiectului LOC FOOD ("Local development and cross border cooperation in the area of agricultural products and traditional food") – BSB 1101 (www.locfood.eu).
Din partea gazdelor, au vorbit în deschidere: conf. dr. Cezar Bichescu, City managerul municipiului Galaţi şi fost absolvent al SIA, prof. univ. dr. ing. Silvius Stanciu, Prorectorul UDJG şi conf. dr. ing. Gabriela Iordăchescu, coordonatorul Proiectului din partea UDJG. Oaspeţii au adresat cuvinte de mulţumire prin: Anastasios Zafiridis, lider partener al Proiectului din Grecia şi reprezentanţi ai producătorilor din Republica Moldova şi Bulgaria.
„Noi urmărim înregistrarea acestor produse pentru certificare europeană, un expert a făcut o primă evaluare şi a selecţionat câteva pe care dorim să le facem cunoscute în toată Europa. Deja brânza cu negrilică, de la Gulianca, de exemplu, este în curs de certificare europeană”, a declarat conf. dr. Gabriela Iordăchescu, coordonatorul Proiectului din partea UDJG. Un Festival similar va avea loc pe 2 iunie la Dobrici, lângă Varna, în Bulgaria.

Facultatea de Arhitectură Navală din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, Asociaţia ANCONAV, Asociaţia Arhitecţilor Navali şi AGIR Sucursala Galaţi organizează vineri, 20 mai 2022 Colocviile Constructorilor de Nave – CCN nr. 91. La eveniment va fi prezent vicepreşedintele (director) de producţie al Companiei VARD Brăila, domnul ing. Daniel-Ciprian Popescu, un constant colaborator al proiectului CCN. Vom afla astfel despre noutăţile din companie: proiecte şi investiţii deosebite pentru construirea de nave foarte specializate, dar şi contribuţia la construirea podului de peste Dunare, de la Brăila. În prima parte a colocviului, dl. director Daniel Popescu ne va explica cum este organizată şi cum funcţionează compania, cum este pregatită pentru a întâmpina nenumăratele provocări ale viitorului, care nu sunt puţine. A doua parte este rezervată pentru prezentarea strategiilor pe care le are compania pentru a avea resurse umane/ angajaţi bine pregătiţi profesional, capabili să lucreze în echipă. Sunt informaţii de mare interes pentru studenţi, care vor fi invitaţi să intre în dialog cu domnul director Popescu, absolvent în 2001 al Facultăţii de Arhitectură Navală din Galaţi. Alte informaţii despre CCN se găsesc pe site-ul www.anconav.ro.