Statul român va achiziționa 1.200 de ambulanțe noi, în valoare de 1,13 miliarde lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Beneficiar este Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Contractul de finanțare a fost semnat pe 24 decembrie 2025 de Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție, și va fi implementat până la 31 august 2026. Din suma totală, 933,65 milioane lei reprezintă valoarea eligibilă din PNRR.

Investiția vizează 1.000 de ambulanțe tip B (4x4) și 200 de ambulanțe tip C (4x4), destinate echipajelor SMURD și Serviciilor de Ambulanță Județene, pentru modernizarea și extinderea parcului auto de intervenție.
Până în prezent, au fost deja livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C. Proiectul reprezintă extinderea unei inițiative începute în 2022, când se planificaseră doar 591 de ambulanțe, finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei și va continua să susțină parcursul european al acesteia, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a subliniat că Federația Rusă trebuie să renunțe la „abordarea contraproductivă” și să nu mai submineze eforturile de pace, arătând că, în lipsa unor semnale reale privind disponibilitatea Moscovei pentru negocieri, creșterea presiunilor internaționale, inclusiv prin sancțiuni, rămâne necesară.

„România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a reiterat, totodată, importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României, arătând că agresiunea rusă afectează în mod direct acest stat. El a precizat că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru România și un instrument de dezvoltare economică și modernizare.

Potrivit șefului statului, eforturile interinstituționale pentru finalizarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2026 vor fi menținute, acest demers urmând să contribuie și la promovarea economiei românești, prin creșterea credibilității în fața investitorilor și creditorilor externi.
În final, Nicușor Dan a anunțat că România va adopta o abordare mai activă în domeniul diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici și cu statele membre ale Uniunii Europene. El a salutat negocierile UE privind extinderea acordurilor de liber schimb cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, subliniind că România va valorifica aceste oportunități în beneficiul cetățenilor.

Autoritatea Vamală Română (AVR) a lansat pe platforma SEAP licitația pentru achiziția unei șalupe de patrulare destinată Direcției Regionale Vamale (DRV) Galați.

Valoarea totală estimată a contractului este de 1,49 milioane de lei, fără TVA, iar ambarcațiunea ar urma să intre în dotarea DRV Galați în a doua jumătate a acestui an, potrivit documentației de atribuire.
Conform caietului de sarcini, șalupa va avea o lungime minimă de 9 metri, o lățime de cel puțin 3,40 metri și un pescaj cuprins între 0,6 și 0,8 metri, cu o capacitate de transport de șapte persoane.

Ambarcațiunea va fi echipată cu două motoare outboard pe benzină, fiecare cu o putere cuprinsă între 350 și 450 CP, și va trebui să atingă o viteză de croazieră de minimum 70 km/h.
Șalupa va dispune de două cabine – timonerie și cabină inferioară – și de un rezervor de combustibil de minimum 1.000 de litri, care să asigure o autonomie de cel puțin 10 ore de funcționare fără realimentare.
Dotările tehnice includ, printre altele, sistem autopilot și anticoliziune integrat, antena radar, receptor GPS cu 66 de canale, scrambler de voce, megafon maritim, girofar, precum și cameră termică și optică.
Ambarcațiunea va fi vopsită în culoarea argintiu (RAL 9006) și va fi inscripționată pe ambele borduri cu textul „Autoritatea Vamală Română”, iar la pupa va avea aplicată sigla AVR.

Primarul suspendat al municipiului Mangalia, Cristian Radu, va rămâne în arest preventiv, după ce judecătorii Tribunalului Constanța au decis menținerea măsurii privative de libertate. Instanța a apreciat că arestarea este legală și temeinică, respingând solicitarea apărării de înlocuire cu o măsură preventivă mai blândă. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

Măsura arestului preventiv a fost prelungită pentru încă 30 de zile, urmând să fie verificată cel mai târziu la jumătatea lunii februarie 2026. Cristian Radu se află în arest după ce, în decembrie 2025, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, într-un dosar amplu de corupție.

Anchetatorii susțin că, în perioada 2022–2025, edilul ar fi transformat funcția publică într-o sursă constantă de câștiguri ilegale, pretinzând și primind peste 620.000 de euro, direct sau prin intermediari. Sumele ar fi fost obținute în schimbul unor documente urbanistice, al inițierii unor hotărâri de Consiliu Local și al altor intervenții ce țineau de atribuțiile sale de primar.

Potrivit DNA, Cristian Radu ar fi închis ochii la activități comerciale desfășurate ilegal pe plajă și în Portul Turistic Mangalia, ar fi facilitat cesionarea unor contracte de închiriere pentru terenuri din port și ar fi protejat anumite investiții imobiliare de controale ale funcționarilor publici. Într-un caz, procurorii arată că edilul ar fi primit zeci de mii de euro pentru eliberarea unui certificat de atestare a unei construcții realizate fără autorizație, într-o stațiune de pe litoral.

O parte din banii obținuți ar fi fost disimulați prin achiziția unui hotel în stațiunea Cap Aurora, iar ancheta mai indică faptul că primarul ar fi beneficiat de autoturisme de lux cumpărate din fondurile unor societăți comerciale, folosite exclusiv în interes personal.

Dosarul se află acum pe rolul Tribunalului Constanța, iar Cristian Radu își va petrece următoarea perioadă în arest, în așteptarea deciziilor instanței.

Grupul parlamentar PACE Întâi România anunță că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, pe care îl acuză că, prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică, compromite credibilitatea politicii de apărare a României.

Inițiatorii susțin că moțiunea a fost redactată în conformitate cu prevederile articolului 170 din Regulamentul Senatului și este semnată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor.

„În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată -Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică- inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, scrie în documentul semnat de Dorin-Silviu Petrea, senator și membru al Grupului PACE - Întâi România.

Patriarhia Română a reacționat marți față de proiectul de lege privind legalizarea prostituției, inițiat de un parlamentar PNL, apreciind că un asemenea demers este incompatibil cu respectarea demnității persoanei umane și cu învățătura de credință ortodoxă.

Într-un comunicat citat de agenția de știri Basilica, Patriarhia își exprimă îngrijorarea și dezaprobarea față de inițiativa legislativă, arătând că prostituția reprezintă o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc în scop financiar, cu efecte negative profunde asupra persoanei și societății.

Potrivit reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române, legalizarea prostituției nu ar conduce la eradicarea traficului de persoane, nici la eliminarea exploatării sexuale sau a prostituției ilegale, ci ar putea crea un cadru favorabil extinderii unor practici incompatibile cu libertatea și demnitatea umană.

„Patriarhia Română consideră necesară exprimarea unei poziții publice ferme ori de câte ori inițiativele legislative contravin valorilor morale și mărturisirii de credință a Bisericii Ortodoxe Române”, se mai arată în comunicat.
Proiectul de lege a fost anunțat luni de parlamentarul PNL Ion Iordache, care susține că reglementarea activităților de natură sexuală ar scoate fenomenul din zona ilegală, ar permite controale medicale periodice, ar oferi protecție juridică și ar crea instrumente mai eficiente pentru combaterea traficului de persoane.
Inițiatorul invocă exemple din mai multe state europene, precum Germania, Olanda sau Austria, afirmând că lipsa unei legislații clare menține exploatarea și abuzurile în afara controlului statului.

Anul 2025 a adus cele mai mari câștiguri din istoria Pilonului II de pensii private obligatorii. Fondurile au înregistrat un randament mediu de 19,2%, susținute de evoluția foarte bună a Bursei de Valori București, iar acest lucru s-a văzut direct în conturile românilor care contribuie lunar.

Un exemplu relevant este cel al unui român care cotizează la Pilonul II încă din 2008 și care are un salariu mediu. La finalul anului 2025, contul său a depășit 55.000 de lei, iar câștigul obținut doar în acest an este de peste 6.000 de lei – cel mai mare câștig anual de la introducerea Pilonului II.

Creșterea vine în contextul unui an excepțional pe bursă, unde sunt investiți aproximativ un sfert din banii administrați de fondurile Pilonului II. Restul sumelor sunt plasate preponderent în titluri de stat, considerate investiții mai sigure, dar cu randamente mai moderate.

Deși 2025 a fost un an record, specialiștii atrag atenția că evoluțiile nu sunt constante de la un an la altul. Au existat și perioade dificile, cum a fost anul 2022, când fondurile au înregistrat scăderi pe fondul războiului din Ucraina și al crizei energetice.

Pe termen lung însă, randamentele Pilonului II au depășit inflația, iar economiile românilor care contribuie constant au crescut semnificativ, confirmând rolul important al acestui sistem în completarea pensiei de stat.

Partidul Social Democrat anunță că îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, și condamnă ceea ce numește o tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea șefilor parchetelor de rang înalt.

Potrivit PSD, acuzațiile de plagiat apărute recent la adresa ministrului reprezintă un atac politic, lansat imediat după ce acesta a anunțat că procesul de numire a conducerii parchetelor nu va avea caracter politic. Social-democrații susțin că, dacă demersul ar fi fost unul de bună credință, acuzațiile ar fi fost formulate la momentul numirii lui Radu Marinescu în funcție, nu în contextul declanșării procedurilor de selecție.

În ceea ce privește acuzația de plagiat, PSD afirmă că lucrarea de doctorat a ministrului Justiției a fost validată de Comisia de doctorat și de CNATDCU, care au constatat respectarea normelor academice și a legislației în vigoare la momentul elaborării acesteia. Formațiunea subliniază că nu poate fi imputată încălcarea unor reglementări apărute ulterior și că verdictul aparține exclusiv instituțiilor abilitate ale statului.
PSD mai afirmă că va susține în continuare independența Justiției și se va opune oricăror tentative de influență politică asupra procedurilor legale de numire a șefilor parchetelor.

Aeroportul Internațional Henri Coandă București va produce energie electrică pentru consum propriu, printr-un proiect strategic de investiții derulat de Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), care vizează creșterea autonomiei energetice și reducerea impactului asupra mediului.

Proiectul prevede construirea unei centrale fotovoltaice cu o capacitate totală planificată de 31,5 MWp, integrată cu un sistem de stocare a energiei de 30 MWh, valoarea totală estimată a investiției fiind de 283,8 milioane lei, fără TVA. Implementarea se va face etapizat, în funcție de necesarul energetic al aeroportului și de dezvoltările viitoare ale infrastructurii.

Prima etapă a proiectului presupune realizarea unei centrale fotovoltaice de 12,6 MWp și a unui sistem de stocare a energiei de 17,88 MWh, racordate la uzina electrică de 20 kV a aeroportului. Valoarea acestei etape este de 176,9 milioane lei, fără TVA.
Pentru Etapa 1, CNAB a obținut finanțare nerambursabilă în valoare de 132 milioane lei, prin programul „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsumul aerodromurilor”, finanțat din Fondul pentru

Modernizare și gestionat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Contractul de finanțare a fost deja semnat.

Potrivit reprezentanților companiei, investiția va contribui la reducerea costurilor operaționale, la scăderea emisiilor de carbon și la asigurarea continuității operaționale pentru una dintre cele mai importante infrastructuri critice din România.
„Investițiile în producerea de energie din surse regenerabile sunt esențiale pentru creșterea autonomiei energetice a aeroportului și pentru alinierea la standardele europene de sustenabilitate”, a declarat directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu.
Demersurile CNAB în domeniul protecției mediului sunt recunoscute și la nivel european. Recent, Aeroportul Internațional Henri Coandă București a obținut Nivelul 3 de acreditare în cadrul programului Airport Carbon Accreditation, derulat de ACI Europe, care certifică gestionarea eficientă și reducerea emisiilor de CO₂.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat demersuri pentru eficientizarea activității instanțelor, ca răspuns la creșterea volumului de activitate și insuficiența resurselor umane din sistemul judiciar.

Potrivit unui comunicat al CSM, Secția pentru judecători și membrii reprezentanți ai societății civile consideră necesară asigurarea unui volum optim de activitate pentru judecători, printr-o normare realistă și prin degrevarea activității judiciare.

Până pe 23 ianuarie, instanțele de judecată, reprezentanții Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) și ai altor profesii juridice vor fi consultați cu privire la eventualele dificultăți generate de procesul de normare. Ulterior, până pe 30 ianuarie, grupul de lucru al CSM va finaliza analiza propunerilor de modificare a legislației, menite să eficientizeze activitatea instanțelor.

Propunerile rezultate vor fi transmise entităților cu inițiativă legislativă până pe 2 februarie 2026. Ulterior, până pe 27 februarie, se va definitiva mecanismul de normare și vor fi adaptate legislația secundară relevantă, iar până pe 2 martie se va asigura implementarea măsurilor în instanțele de judecată.
Decizia CSM are la bază contextul actual al sistemului judiciar, caracterizat printr-o creștere exponențială a volumului de activitate și insuficiență cronică a resurselor umane, precum și concluziile consultării judecătorilor din decembrie 2025.