Comisia Europeană a majorat obiectivul de finanțare pentru primul semestru al anului 2026, ridicând suma destinată emisiunilor de obligațiuni de la 90 de miliarde de euro la 100 de miliarde de euro, potrivit unui comunicat al instituției.
Decizia intervine după adoptarea procedurilor legislative necesare pentru noul împrumut de sprijin destinat Ucrainei în perioada 2026–2027.

Totodată, Comisia a crescut volumul indicativ anual al emisiunilor de obligațiuni ale Uniunii Europene pentru 2026 cu 20 de miliarde de euro, până la un total de 180 de miliarde de euro.
Fondurile atrase vor fi utilizate pentru acordarea de împrumuturi statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul programului NextGenerationEU. O parte dintre resurse vor fi direcționate și către finanțarea achiziției de capabilități de apărare prin instrumentul Acțiune pentru securitatea Europei (SAFE).

Potrivit Comisiei, finanțarea prin împrumuturi ale UE va susține și alte programe de politică, inclusiv Facilitatea pentru Ucraina, Facilitatea pentru reformă și creștere economică pentru Balcanii de Vest, precum și împrumuturile de asistență macrofinanciară acordate țărilor vecine.

Decizia anuală privind împrumuturile stabilește plafonul maxim al sumelor pe care Comisia le poate contracta într-un anumit an. Planul semestrial de finanțare include calendarul orientativ al emisiunilor și volumele totale estimate pentru următoarele șase luni.

Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Vidra, singurul depozit conform care deservește București și Ilfov, se apropie de limita legală de capacitate, iar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cere autorităților locale să înceapă procedurile pentru dezvoltarea unor noi capacități de depozitare.

Ministerul a transmis joi că situația de la depozitul din Vidra este critică. Potrivit datelor oficiale ale Garda Națională de Mediu, gradul de ocupare este de 72,41% din capacitatea totală autorizată de 11,5 milioane de metri cubi. La Vidra ajung zilnic aproximativ 3.000 de tone de deșeuri municipale provenite din București și Ilfov.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că legea obligă autoritățile locale să înceapă demersurile pentru deschiderea unui nou depozit atunci când capacitatea unui amplasament existent ajunge la 75% din nivelul proiectat.

„Există o serie de neconcordanțe între datele și rapoartele puse la dispoziție de operator. Tocmai de aceea am solicitat Gărzii Naționale de Mediu realizarea unei expertize externe, independente, pentru a avea o imagine obiectivă și completă asupra gradului real de umplere al depozitului”, a afirmat Diana Buzoianu.

Potrivit analizelor tehnice ale ministerului, situația operațională este mai complicată decât cea indicată în raportările oficiale. Din cele opt celule ale depozitului, doar două mai pot primi deșeuri în 2026: celula C8, aflată în exploatare din 2025, și celula C6, aflată încă în pregătire. Celulele C1–C5 sunt închise sau în curs de închidere, iar pe celula C7 activitatea de depozitare a fost sistată.
Ministerul avertizează că lipsa unor decizii rapide poate produce blocaje în gestionarea deșeurilor municipale, costuri suplimentare pentru populație și autorități, presiuni asupra infrastructurii existente și riscuri suplimentare în relația cu Comisia Europeană, în contextul procedurilor de infringement deja deschise pe tema gestionării deșeurilor.
În acest context, ministerul a solicitat o analiză suplimentară și o expertiză externă independentă privind gradul real de ocupare al depozitului de la Vidra. În funcție de concluzii, vor fi clarificate obligațiile autorităților locale.

Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a anunțat că Ministerul Transporturilor va propune în termen de șapte zile un act adițional pentru deblocarea punerii în circulație a 21 de trenuri noi aflate în Gara Obor.

Potrivit acestuia, măsura vizează suspendarea plăților aferente obligațiilor de mentenanță care nu au fost îndeplinite de producător, astfel încât garniturile să poată intra în exploatare. Ulterior, compania producătoare din Polonia va avea la dispoziție patru zile pentru a comunica dacă acceptă soluția propusă.

Decizia a fost discutată luni în cadrul unei întâlniri la care au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), ai CFR, ai companiei producătoare și ai echipei de management a proiectului.
„Trebuie să mișcăm lucrurile, să penalizăm nerespectările de contract, să sancționăm, dar nu să ținem 21 de trenuri noi în soare, în timp ce oamenii circulă în trenuri vechi”, a declarat ministrul.
Radu Miruță a precizat că cele 21 de trenuri au fost identificate săptămâna trecută în Gara Obor, unde erau neutilizate. El a subliniat că obiectivul este ca noile garnituri să intre cât mai rapid în circulație, în condițiile în care călătorii așteaptă îmbunătățirea serviciilor feroviare și utilizarea efectivă a materialului rulant nou.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că o eventuală desemnare a candidatului pentru funcția de prim-ministru va depinde exclusiv de negocierile politice pentru formarea unei majorități parlamentare, subliniind că partidul nu va intra într-un guvern minoritar.

Întrebat dacă își dorește să devină premier, Grindeanu a evitat un răspuns tranșant și a precizat că decizia va fi luată la nivelul formațiunii, în funcție de configurația politică rezultată după negocieri.

„Nu așa se pune problema. Dincolo de persoane, eu vă spun că în acest moment Partidul Social-Democrat, dacă merge la guvernare, nu merge într-un guvern minoritar”, a afirmat liderul PSD.

Acesta a adăugat că numele candidatului de prim-ministru va fi stabilit doar în situația în care se va contura o majoritate parlamentară viabilă.

„După care, dacă se găsește o formulă majoritară, Partidul Social-Democrat își va decide candidatul pentru funcția de prim-ministru”, a explicat Grindeanu.

În ceea ce privește o posibilă nominalizare personală, liderul social-democrat a lăsat toate opțiunile deschise, fără a se poziționa ferm.

„Și da, poate să fie Sorin Grindeanu, dar pot să fie și alți colegi de-ai mei”, a precizat acesta.

Recepția oficială programată pentru sâmbătă, 9 mai 2026, la Palatul Cotroceni, cu prilejul Ziua Europei, a fost anulată, a anunțat miercuri Administrația Prezidențială.

Potrivit instituției, evenimentul urma să înceapă la ora 18:00, însă decizia anulării a fost luată „în considerarea contextului politic actual și a evoluțiilor recente”, care impun „concentrarea totală a eforturilor instituționale” pentru găsirea unor soluții la criza politică în curs.

Anunțul vine la doar o zi după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Documentul a fost adoptat marți în Parlament, cu 281 de voturi favorabile, marcând căderea executivului și deschiderea unei noi etape de negocieri politice.

În perioada următoare, sunt așteptate consultări între partidele parlamentare și președintele României pentru desemnarea unui nou premier, care să reușească formarea unei majorități stabile în Legislativ.

Ilie Bolojan a publicat miercuri un mesaj de rămas-bun pe rețelele sociale, după încheierea mandatului de prim-ministru, funcție pe care a ocupat-o timp de 10 luni.

Șeful demis al Executivului a afirmat că, în perioada mandatului, a urmărit aducerea de ordine în finanțele publice, corectarea unor nedreptăți și promovarea unor reforme pentru modernizarea României.

„Dragi români, a fost o onoare pentru mine să fiu 10 luni în serviciul țării noastre, în funcția de prim-ministru. Am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a aduce ordine în finanțele României, a corecta nedreptăți și a promova reforme pentru modernizarea României”, a transmis Ilie Bolojan.

În mesajul publicat, acesta le-a mulțumit cetățenilor pentru sprijinul acordat și pentru faptul că au suportat măsurile necesare, despre care a spus că au reprezentat „un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor”.

Ilie Bolojan a transmis mulțumiri și colaboratorilor din administrație, afirmând că experiența celor 10 luni a demonstrat că guvernarea poate fi realizată „cu reguli, fără să risipești banii publici și fără aroganță”.

„După 10 luni, s-a întâmplat inevitabilul. Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură”, a mai scris fostul premier.

Potrivit acestuia, până în ultima zi de mandat interimar va continua să lucreze pentru interesele României și nu va renunța la principiile pe care spune că le-a urmat de-a lungul carierei politice.

La finalul mesajului, Ilie Bolojan a arătat că intenționează să rămână activ în viața publică.
„Se încheie o etapă, începe alta; valorile pentru care lupt rămân aceleași”, a transmis acesta.

Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost adoptată marți de Parlament, iar Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis.
Moțiunea a fost inițiată de 254 de parlamentari.

Din totalul de 464 de parlamentari, la vot au fost prezenți 431.

Au fost exprimate 288 de voturi, dintre care trei au fost anulate. Numărul voturilor valabil exprimate a fost de 285, dintre care 281 pentru adoptarea moțiunii și 4 împotrivă.

Pentru a fi adoptată, moțiunea avea nevoie de minimum 233 de voturi. Au fost înregistrate însă 281 de voturi favorabile.

„Moțiunea a fost adoptată cu cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului României”, a fost anunțat de la tribuna Parlamentului.

Bilele din urnă au fost numărate de două ori înainte de anunțarea rezultatului final.

Este cea mai clară majoritate consemnată la votul asupra unei moțiuni de cenzură, iar prin acest rezultat Guvernul Ilie Bolojan a picat la vot.

Lucrările la Autostrada Sibiu–Pitești au atins un nou reper important prin străpungerea tunelului de la Robești, pe sensul Pitești–Sibiu, în cadrul secțiunii montane Boița–Cornetu, una dintre cele mai complexe zone de infrastructură rutieră din România.
Tunelul are o lungime de aproximativ 900 de metri și a fost realizat în șapte luni de la începerea lucrărilor.
Tunelul de la Robești face parte din cele șapte tuneluri prevăzute pe acest tronson montan al autostrăzii, proiect esențial pentru asigurarea unei legături moderne și sigure prin Valea Oltului.
Potrivit DRDP Craiova, străpungerea tunelului confirmă ritmul de execuție și progresul lucrărilor într-una dintre cele mai dificile zone de infrastructură din țară, reprezentând un pas important pentru avansarea proiectului Autostrăzii Sibiu–Pitești.

Ministerul Finanțelor anunță că economia României a intrat într-o etapă de stabilizare și reechilibrare macroeconomică, pe fondul reducerii deficitului bugetar, temperării dezechilibrelor externe și revenirii investițiilor străine.
Potrivit datelor aferente primului trimestru din 2026, deficitul bugetar s-a redus la 21 de miliarde de lei, față de 43,6 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în economie, deficitul a coborât la 1,03% din PIB, de la 2,28% în martie 2025.

Veniturile bugetare au crescut cu 12,3%, până la 158,76 miliarde de lei, susținute în principal de încasările din TVA, impozitul pe venit și taxele pe proprietate. În același timp, cheltuielile totale au scăzut nominal cu 2,8%, pe fondul unui control mai strict al utilizării resurselor publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România se află pe o „traiectorie de stabilizare”, subliniind însă că menținerea acestor progrese depinde de un cadru economic și politic predictibil.

Pe partea externă, deficitul de cont curent a continuat să crească în 2025, dar într-un ritm mult mai redus, de 3,4%, față de 34,4% în 2024. În același timp, deficitul comercial s-a diminuat ușor, cu 1,4%, evoluții care indică începutul unui proces de reechilibrare.

Un alt semnal pozitiv vine din zona investițiilor străine directe, care au crescut cu peste 45% în 2025, până la aproximativ 8,1 miliarde de euro, după doi ani de scăderi consecutive. Tendința s-a menținut și în primele luni ale anului 2026.
În privința investițiilor publice, datele arată o creștere a finanțărilor din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență, în timp ce investițiile din surse naționale au scăzut, pe fondul plăților excepționale efectuate anul trecut și al întârzierilor bugetare de la începutul anului.
Per ansamblu, autoritățile apreciază că modelul economic începe să se reorienteze de la consum alimentat de deficit către investiții, producție și utilizarea fondurilor europene, evoluție considerată esențială pentru o creștere sustenabilă. Ministerul Finanțelor avertizează însă că aceste progrese rămân sensibile la evoluțiile interne și externe și subliniază necesitatea continuării reformelor și a menținerii stabilității economice.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat joi declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției postcomuniste, aflate în arhivele MAE, care vizează evenimente majore precum alegerile din mai 1990, mineriadele sau relațiile externe ale României din acea perioadă.

Potrivit oficialului, este vorba despre 5.376 de dosare, grupate în 768 de mape de arhivă și însumând aproximativ 100 de metri liniari de documente, reprezentând „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare” pentru perioada de după Revoluția Română din 1989.
„Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, iar în lipsa informațiilor cresc conspirațiile și neîncrederea”, a transmis ministra, într-un mesaj publicat pe platforma X.
Documentele care urmează să fie făcute publice includ teme precum reacțiile din Uniunea Sovietică la evenimentele din decembrie 1989, Reunificarea Germaniei, relațiile bilaterale privind statutul Regele Mihai I al României, precum și negocieri privind tratate de colaborare și bună vecinătate.
Oficialul a precizat că aceste documente nu mai aveau statut de secret de stat de peste un deceniu, iar procesul de declasificare va continua, fiind urmat de digitalizarea și publicarea lor pentru accesul publicului larg.
„O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică și o pune la dispoziția cetățenilor”, a mai afirmat Țoiu.
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind declasificarea documentelor a fost publicat săptămâna trecută în transparență decizională pe site-ul MAE.