Comisia Europeană a propus alocarea a 14,3 milioane de euro pentru România din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în urma inundațiilor severe produse în 2025 și a pagubelor provocate la Salina Praid.
Sprijinul financiar face parte dintr-un pachet total de 144 de milioane de euro destinat României, Spaniei și Ciprului pentru refacerea după dezastre climatice majore.

Potrivit Executivului european, România a fost afectată în lunile mai și iunie 2025 de inundații puternice în regiunile Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est, după mai multe zile de precipitații abundente.
Printre cele mai grave efecte s-au numărat pagubele produse la Salina Praid, unde apele râului Corund au erodat o parte din albie, afectând infrastructura hidrotehnică și provocând întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică.

Fondurile europene ar urma să fie utilizate pentru refacerea infrastructurii afectate și sprijinirea comunităților lovite de inundații.
Cea mai mare parte a sprijinului financiar, respectiv 120,4 milioane de euro, este destinată Spaniei, afectată de incendii forestiere și fenomene meteorologice extreme, în timp ce Ciprul ar urma să primească 9,2 milioane de euro pentru reconstrucția zonelor afectate de incendii de vegetație.

Reprezentantul PSD Marius Constantin Budăi a lansat un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzând Guvernul de majorări de taxe și măsuri fiscale care afectează populația și mediul de afaceri.

Într-un mesaj public, social-democratul a catalogat tema „grelei moșteniri” drept „cel mai scump basm din România”, susținând că actuala conducere își asumă decizii care au dus la creșterea TVA, majorarea accizelor la carburanți, taxe mai mari pentru IMM-uri și scumpirea chiriilor prin taxarea proprietăților.

„TVA majorat – semnătura domnului Bolojan. Accize pe carburanți – semnătura domnului Bolojan. Taxe crescute pentru IMM-uri – semnătura domnului Bolojan. Chirii scumpite prin taxe pe proprietate – semnătura domnului Bolojan”, a transmis Marius Constantin Budăi.

Liderul PSD a respins argumentul potrivit căruia actualele măsuri fiscale ar fi fost necesare din cauza situației economice moștenite de la fostele guvernări.

„Domnule Bolojan, nu ați stins niciun incendiu. Ați dat foc la economie și acum arătați spre cenușă și spuneți că așa ați găsit-o”, a afirmat reprezentantul social-democrat.

Declarațiile vin în contextul disputelor politice privind politicile fiscale și măsurile de reducere a deficitului bugetar asumate de Guvern.

Reprezentanții a 30 de primării din județul Galați au primit joi cheile a 30 de microbuze hibride destinate transportului școlar, achiziționate în cadrul unui proiect finanțat printr-un grant în valoare de 25 de milioane de lei acordat de Administrația Fondului pentru Mediu. Cofinanțarea TVA a fost asigurată de Consiliul Județean Galați.

Noile vehicule completează flota formată din 29 de microbuze electrice achiziționate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte trei microbuze cumpărate prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, aflate deja în serviciu în localitățile gălățene din anul 2025.

„Mă bucur că am reușit să ducem la bun sfârșit și acest proiect esențial pentru asigurarea accesului la educație pentru toți copiii din județul Galați. Indiferent unde locuiesc, chiar și în comunitățile mai izolate, distanța sau lipsa unui mijloc de transport nu trebuie să reprezinte un obstacol în calea educației. Fiecare elev trebuie să aibă șansa de a ajunge la școală, de a învăța și de a-și construi un viitor mai bun”, a declarat Costel Fotea.
Câte un microbuz hibrid pentru transportul școlar va ajunge în comunele Bălășești, Băleni, Brăhășești, Cosmești, Cuca, Cudalbi, Drăgușeni, Frumușița, Grivița, Ivești, Jorăști, Liești, Matca, Movileni, Munteni, Nicorești, Pechea, Piscu, Poiana, Rădești, Scânteiești, Șendreni, Slobozia Conachi, Suceveni, Suhurlui, Țepu, Tulucești, Valea Mărului, Vânători și Vlădești.

Cele 30 de microbuze hibride combină eficiența unui motor electric cu fiabilitatea unui motor cu combustie internă, oferind costuri reduse de exploatare, autonomie crescută și reducerea emisiilor poluante, fiind conforme cu standardul Euro 6.

Fiecare vehicul are o capacitate de 16 locuri pentru elevi și este adaptat pentru transportul persoanelor cu dizabilități locomotorii, fiind dotat inclusiv cu platformă elevatoare pentru scaun rulant. De asemenea, microbuzele sunt echipate cu sisteme suplimentare de siguranță destinate transportului copiilor.

Președintele României, Nicușor Dan, a avut miercuri consultări bilaterale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în marja Summitului B9 desfășurat la Palatul Cotroceni, discuțiile vizând consolidarea cooperării în domeniul apărării, securității energetice și relațiilor comerciale.

Ulterior, șeful statului român a anunțat, într-o postare publicată pe Facebook, că întâlnirea a continuat dialogul început în urmă cu două luni, cu ocazia vizitei oficiale efectuate de liderul ucrainean în România.
„Președintele Volodîmîr Zelenski a fost invitatul special al Summitului B9 de la Palatul Cotroceni. Cu această ocazie, am avut și consultări bilaterale excelente, continuând dialogul început în urmă cu două luni, în timpul vizitei oficiale a Președintelui Zelenski în România”, a transmis Nicușor Dan.

Potrivit președintelui României, cele două state vor continua implementarea noului Parteneriat Strategic, cu accent pe dezvoltarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, industria de apărare și educație.
„Suntem hotărâți să facem pași concreți pentru implementarea noului nostru Parteneriat Strategic, cu accent pe consolidarea relațiilor comerciale, cooperarea transfrontalieră, securitatea energetică, inovația în apărare și educație”, a precizat șeful statului.

Nicușor Dan a subliniat că Ucraina a acumulat experiență importantă în domeniul noilor tehnologii utilizate pe câmpul de luptă, în special în ceea ce privește dronele și sistemele anti-dronă, iar România intenționează să valorifice această expertiză în dezvoltarea industriei naționale de apărare.

„Ucraina a făcut progrese decisive pentru a deveni un furnizor de securitate, valorificând experiența acumulată în utilizarea noilor tehnologii pe câmpul de luptă, în special în domeniul dronelor și al măsurilor anti-dronă. Ne dorim ca industria noastră să beneficieze de expertiza ucraineană în dezvoltarea și producerea de noi tehnologii de apărare”, a adăugat președintele României.
Totodată, Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) solicită demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, invocând existența unor întâlniri și schimburi de corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, despre care susține că nu au fost suficient transparentizate public.

Potrivit unui comunicat transmis joi, sindicaliștii acuză că cei doi membri ai Guvernului ar fi folosit autoritatea funcției pentru a facilita „culoare instituționale” în beneficiul unui operator privat.
SAALG afirmă că discuțiile cu grupul Schwarz și divizia sa tehnologică, Schwarz Digits, ar fi vizat mai multe instituții ale statului român, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Explicațiile oficiale potrivit cărora demersurile ar fi avut un caracter „exploratoriu” sunt considerate insuficiente de sindicat.

„Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG.
Sindicatul invocă prevederile Legii nr. 49/2025, conform cărora membrii Guvernului au obligația de a înregistra în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile programate trebuie publicate cu minimum două zile înainte, iar cele neplanificate, în termen de două zile după desfășurare.

Reprezentanții SAALG solicită clarificări publice privind respectarea acestor obligații și cer indicarea înregistrărilor existente în RUTI.
Sindicatul semnalează și o posibilă problemă de natură administrativă și instituțională. Actualul președinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a ocupat anterior funcția de consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Potrivit SAALG, numirea acestuia la conducerea ADR ar fi fost susținută atât de ministrul Economiei, cât și de vicepremier.

„Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține sindicatul.
În același comunicat este menționat și programul SAFE, prin care România ar urma să acceseze peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. SAALG face referire la informații apărute în presă potrivit cărora șase dintre cele 15 contracte aferente programului ar putea reveni grupului german Rheinmetall.

Sindicatul cere clarificări suplimentare privind relațiile dintre oficiali guvernamentali și grupuri private germane, inclusiv în ceea ce privește schimburile de e-mailuri și eventualele conexiuni cu proiecte de digitalizare și achiziții publice.
SAALG solicită publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor referitoare la contactele cu grupul Schwarz, verificarea situației de către Corpul de Control al Prim-ministrului și publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de proiecte de digitalizare, cloud și achiziții publice.
„Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat președintele SAALG, Noni-Emil Iordache.

Premierul Ilie Bolojan a participat miercuri, la ceremonia de semnare a contractului de execuție pentru etapa a II-a a proiectului Spitalului Regional de Urgență Cluj, una dintre cele mai importante investiții din sistemul sanitar românesc.
Contractul a fost semnat de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, și consorțiul format din companiile turcești CCN și parteneri români.

La eveniment au participat ministrul interimar al sănătății, Attila Cseke, președintele Senatului, Mircea Abrudean, precum și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că semnarea contractului reprezintă o etapă importantă pentru modernizarea sistemului medical din România și pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din regiunea de nord-vest a țării.

„Sunt bucuros că am ajuns în situația în care, după mulți ani, să putem semna acest important contract în domeniul sănătății pentru Regiunea de Nord-Vest și pentru România. Echipa de medici clujeni va beneficia de condiții moderne de lucru și de aparatură la nivelul performanțelor pe care le-a demonstrat în serviciul pacienților”, a afirmat premierul.

La rândul său, Attila Cseke a subliniat că proiectul va contribui la aducerea serviciilor medicale la standarde europene și la crearea unor condiții moderne pentru personalul medical.
„Spitalul Regional de Urgență Cluj nu este doar o clădire. Este cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei din ultimele decenii”, a spus ministrul interimar al sănătății.
Primarul Emil Boc a declarat că administrația locală a pregătit infrastructura necesară pentru conectarea noului spital la rețeaua de transport a orașului, inclusiv prin extinderea drumului Cluj–Florești și dezvoltarea legăturilor de transport public.

Contractul de lucrări are o valoare de aproximativ 1,8 miliarde lei, fără TVA, și face parte din proiectul „Construire Spital Regional de Urgență Cluj”, finanțat prin Programul Sănătate – Prioritatea 4, dedicată investițiilor în infrastructuri spitalicești.
Lucrările includ construirea clădirii principale a spitalului, a clădirilor tehnice și infrastructurii suport, realizarea unui heliport și a unui parc fotovoltaic, precum și instalarea echipamentelor medicale grele și a celor pentru zone speciale.

Proiectul mai prevede amenajări exterioare, racorduri la utilități și conectarea la infrastructura rutieră DN1/E60.
Durata de execuție a lucrărilor este estimată la 40 de luni, iar perioada de garanție va fi de 120 de luni.

Viitorul spital regional va avea 849 de paturi, dintre care 106 pentru terapie intensivă, inclusiv secții dedicate pediatriei, neonatologiei și tratamentului marilor arși. De asemenea, unitatea va dispune de 34 de paturi pentru spitalizare de zi, 71 de cabinete ambulatorii și 22 de săli de operație.

Clădirea principală va avea opt niveluri și o suprafață desfășurată de peste 176.000 de metri pătrați, iar capacitatea estimată a unității medicale este de aproximativ 4.200 de utilizatori simultan.
Organizarea funcțională a spitalului va fi structurată în șase centre multidisciplinare, printre care centre pentru medicină internă, chirurgie toracică, traumă și mama și copilul.
Valoarea totală a proiectului este estimată la aproximativ 3,35 miliarde lei, termenul de implementare fiind stabilit pentru 20 decembrie 2029.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la începutul reuniunii liderilor din formatul București 9 (B9) și al statelor nordice, că statele aliate trebuie să își majoreze investițiile în apărare și să consolideze contribuția europeană în cadrul NATO.

„Întâlnirea se desfășoară într-un format dinamic. Suntem în apropierea Ucrainei, Mării Negre, locului în care teritoriul aliat este amenințat. (…) Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la Alianță”, a afirmat șeful statului.

Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de provocările de securitate de pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice.

La reuniune participă secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, precum și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți, de asemenea, lideri și reprezentanți din Lituania, Estonia, Cehia, Letonia, Slovacia, Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.

Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Formatul București 9 a fost lansat în 2015 la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare între statele NATO de pe Flancul Estic, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. După invazia rusă în Ucraina din 2022, B9 a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul acordat Kievului.

Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat miercuri un atac la adresa politicilor economice promovate de Ilie Bolojan, acuzându-l că a adus economia într-o situație dificilă.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, liderul social-democrat a susținut că România se confruntă cu „trei trimestre consecutive de scădere economică” și cu o creștere accelerată a inflației, „de la 5% la aproape 11%”.

„Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!”, a transmis Sorin Grindeanu.
Acesta a folosit și o comparație ironică pentru a descrie situația economică actuală: „Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort... din punct de vedere economic”.

Declarațiile vin pe fondul disputelor tot mai intense dintre PSD și foștii aliați din coaliția de guvernare pe tema măsurilor economice și a evoluției principalilor indicatori macroeconomici.

Primăria municipiului Galați informează că, în această perioadă, Direcția Impozite, Taxe și Alte Venituri Locale transmite mesaje SMS către persoanele care nu au achitat prima tranșă a taxelor și impozitelor locale până la data de 31 martie, conform prevederilor legale.

Mesajul transmis contribuabililor are următorul conținut:

„Bună ziua. Aveți un debit restant către Primăria Galați. Achitați pentru a evita executarea silită. Info suplimentare: Direcția de Fiscalitate. Vă mulțumim.”
Reprezentanții administrației locale atrag atenția că persoanele care nu își achită obligațiile fiscale restante riscă măsuri de executare silită, inclusiv poprirea conturilor bancare, în aproximativ două săptămâni.

Primăria reamintește că pentru plata integrală a taxelor și impozitelor locale până la 31 martie 2026 a fost acordată o bonificație de 10%.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara noastră respectă calendarul stabilit pentru programul european SAFE, destinat investițiilor în apărare, iar Parlamentul urmează să voteze ultima componentă necesară pentru semnarea contractelor.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Black Sea and Balkans Security Forum, eveniment dedicat securității regionale și cooperării în zona Mării Negre și a Balcanilor.

Potrivit șefului statului, termenul-limită pentru semnarea contractelor este 31 mai, iar România se află „în grafic” cu toate procedurile necesare. Nicușor Dan a precizat că mai este nevoie doar de votul Parlamentului pentru ultima componentă a programului, care vizează inclusiv proiecte de infrastructură duală și mobilitate militară gestionate de Ministerul Transporturilor.

Președintele a afirmat că programul SAFE va aduce investiții importante în România și va susține dezvoltarea industriei de apărare. Aproximativ 60% din contractele semnate pe componenta militară ar urma să genereze producție în țară, ceea ce înseamnă investiții estimate la circa 13 miliarde de euro.

Totodată, Nicușor Dan a subliniat că angajamentele României privind creșterea cheltuielilor pentru apărare vor fi respectate indiferent de contextul politic sau electoral, acestea fiind tratate drept prioritate în construcția bugetului pentru anul 2026.