Senatul a adoptat, săptămâna aceasta în calitate de cameră decizională, inițiativa legislativă depusă de fosta senatoare USR Silvia Dinică, în prezent secretar de stat în Ministerul Muncii, care vizează creșterea accesibilității învățământului superior pentru studenții cu dizabilități.

Potrivit inițiatorilor, legea urmărește eliminarea barierelor fizice, digitale și educaționale din mediul universitar și crearea unor condiții reale de egalitate de șanse pentru tinerii cu dizabilități și cu cerințe educaționale speciale.
„Fiecare tânăr merită șansa de a-și construi viitorul, iar statul trebuie să garanteze această șansă. Dacă un student cu dizabilități nu poate ajunge fizic la facultate, trebuie să poată participa online. Iar pentru studenții surzi, Limba Semnelor Române trebuie tratată ca limbă maternă, așa cum prevede deja legea”, a declarat Silvia Dinică.

În plenul Senatului, președintele Comisiei pentru învățământ, senatorul USR Irineu Darău, a subliniat că noile prevederi creează premisele unui sistem universitar incluziv. „Vrem ca un student cu dizabilități să poată face tot ce face un student fără dizabilități. Nu ne dorim abandon universitar din cauza unor limitări ale infrastructurii. Inițiativa include, pe lângă persoanele cu dizabilități, și pe cele cu nevoi educaționale speciale, așa cum se întâmplă în învățământul preuniversitar”, a afirmat Darău.

Printre prevederile adoptate se numără dreptul studenților cu dizabilități de a participa online la cursuri și seminare atunci când nu se pot deplasa fizic la facultate sau când campusurile nu sunt complet accesibilizate, includerea explicită a limbii semnelor, precum și recunoașterea persoanelor cu cerințe educaționale speciale în învățământul superior.
Inițiativa a fost adoptată cu 113 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și o abținere. Legea urmează să fie trimisă spre promulgare președintelui României, Nicușor Dan.

Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal a decis ca primarul ales al Capitalei, Ciprian Ciucu, să preia coordonarea filialei PNL București, în urma unei propuneri formulate de președintele partidului, Ilie Bolojan. Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de reorganizare a partidului la nivelul Capitalei.

Potrivit unui comunicat transmis după ședința BPN, Ciprian Ciucu va avea ca principală atribuție evaluarea activității organizațiilor liberale din sectoarele 2, 3, 4 și 5. Analiza urmează să fie realizată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar concluziile vor sta la baza unor măsuri menite să îmbunătățească funcționarea filialelor de sector.

În plus, primarul ales al Bucureștiului va coordona grupul consilierilor generali ai PNL din Consiliul General al Municipiului București. Totodată, acesta a primit mandat politic din partea conducerii partidului pentru a negocia, la nivelul Capitalei, cu celelalte formațiuni politice reprezentate în administrația locală.

Deciziile adoptate de Biroul Politic Național vin într-un context în care PNL își propune o consolidare a poziției politice în București și o eficientizare a activității organizațiilor locale, în perspectiva următoarelor cicluri electorale.

Coaliția de guvernare s-a reunit pe 17 decembrie, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, și a ajuns la un acord privind principalele măsuri economice și administrative pentru anul 2026.
Printre deciziile adoptate se numără:

Reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără afectarea salariilor de bază; pentru administrația locală, se menține decizia anterioară a coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației urmează să finalizeze actul normativ pentru angajarea răspunderii Guvernului.
Reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați.
Reducerea cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice.
Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% de la 1 ianuarie 2026, urmând ca acesta să fie eliminat din 2027.
Creșterea salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026.

Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 și incluse în proiecția bugetară a anului viitor.
Potrivit liderilor coaliției, aceste decizii vizează echilibrarea finanțelor publice, creșterea salariilor și stimularea dezvoltării economice, respectând angajamentele asumate prin planul bugetar pentru anul viitor.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că este „destul de pesimist” în privința intenției Rusiei de a ajunge la o înțelegere de pace în perioada următoare, subliniind importanța sprijinirii Ucrainei pentru a avea o poziție solidă în eventualele negocieri.

Declarațiile au fost făcute înaintea participării la Summit-ul Statelor UE de pe Flancul de Est, desfășurat la Helsinki. Șeful statului a precizat că întâlnirea are ca obiectiv operaționalizarea programelor existente la nivelul Uniunii Europene și NATO dedicate flancului estic.

„Ce este important pentru noi este să oferim Ucrainei posibilitățile pentru a avea un spate în negocierile pe care le desfășoară”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a explicat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să includă atât resurse financiare pentru continuarea efortului de război, cât și garanții de securitate pentru perioada imediat următoare unui eventual armistițiu.
„Asta înseamnă posibilitatea financiară de a desfășura războiul mai departe și garanții de securitate pentru perioada imediat după război. Eu personal sunt destul de pesimist privind intenția Rusiei de a avea o pace în perioada imediată următoare”, a spus șeful statului.

Nicușor Dan a mai precizat că România ia în calcul toate scenariile posibile, acestea fiind deja incluse în planificările NATO și în documentele aprobate la nivel național. În același timp, el a subliniat necesitatea consolidării capacităților de apărare.
„Este important, pe de o parte, să sprijinim Ucraina pentru a păstra linia frontului și, în același timp, să ne înarmăm astfel încât să descurajăm orice potențială agresiune viitoare”, a conchis președintele.
Nicușor Dan participă marți, la Helsinki, la Summit-ul Statelor UE de pe Flancul de Est. Ulterior, Dan se va deplasa la Londra, unde va avea întâlniri cu românii din Regatul Unit și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, urmând să participe și la Summit-ul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest de la Bruxelles.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis ordinele de începere pentru proiectarea a încă 47 de kilometri din secțiunea montană a Autostrăzii A8 Târgu Mureș–Târgu Neamț. Documentele vizează loturile 1C Sărățeni–Joseni (32,4 km) și 1D Joseni–Ditrău (14,4 km).

Potrivit CNIR, proiectarea pentru lotul 1D va debuta pe 12 ianuarie 2026, iar pentru lotul 1C pe 30 martie 2026. Contractele de proiectare și execuție, în valoare totală de aproape 6 miliarde de lei, au fost semnate în urmă cu două săptămâni, antreprenorii fiind asocieri conduse de companii românești.

Cu aceste ordine de începere, sunt stabilite termenele de proiectare pentru toate cele patru loturi montane, însumând 116 kilometri între Sărățeni (județul Mureș) și Pipirig (județul Neamț):
Lotul 1C Sărățeni–Joseni (32,4 km): proiectare din 30 martie 2026
Lotul 1D Joseni–Ditrău (14,4 km): proiectare din 12 ianuarie 2026
Lotul 2A Ditrău–Grințieș (37,9 km): proiectare începută la 30 iunie 2025
Lotul 2B Grințieș–Pipirig (31,5 km): proiectare din 30 martie 2026

Anul 2026 va fi dedicat în mare parte proiectării secțiunii montane Sărățeni–Pipirig, care va include 180 de poduri și viaducte, precum și 38 de tuneluri, a precizat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban.

Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a declarat luni că toți senatorii partidului său vor vota moțiunea simplă împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu. Ulterior, acest lucru a fost confirmat de parlamentarii care au votat împotriva ministrei USR.

Întrebat ce vor face senatorii PSD la moțiunea depusă de AUR, Zamfir a afirmat că vor vota categoric pentru adoptarea acesteia, argumentând că lipsa de apă pentru aproximativ 120.000 de persoane arată lipsă de responsabilitate. „Noi nu putem să fim solidari nici cu incompetența, nici cu minciuna”, a precizat el.

Moțiunea, intitulată „Prahova sub asediu: Peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, a fost inițiată de AUR.

Moțiunea a fost aprobată, dar premierul Ilie Bolojan nu este obligat să o schimbe din funcție pe ministra Mediului. Pentru aprobarea moțiunii au votat 74 de senatori, 43 s-au pronunțat contra, iar un senator s-a abținut.

Moțiunea de cenzură inițiată de Grupul PACE și susținută de parlamentari AUR, împotriva Guvernului Ilie Bolojan, a fost respinsă luni de Parlament, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Moțiunea a fost semnată de 117 parlamentari. Din totalul de 463 de parlamentari, la ședință au fost prezenți 420, iar 141 au votat.

Din voturile exprimate, 139 au fost pentru moțiune, două împotrivă, fără voturi anulate. Parlamentarii PSD au fost prezenți în sală, însă nu au participat la vot.

Potrivit regulamentului, moțiunea de cenzură se adoptă cu majoritatea voturilor senatorilor și deputaților, condiție care nu a fost îndeplinită, astfel că aceasta a fost respinsă.

CFR SA a semnat contractul pentru modernizarea tronsonului Poarta–Caransebeș, parte din coridorul feroviar Craiova–Drobeta Turnu Severin–Caransebeș, într-o investiție de peste 2,1 miliarde lei, finanțată prin Programul Transport 2021–2027, buget de stat și surse nerambursabile.

Lucrările vor fi executate de asocierea IC Içtaş Inşaat Sanayi ve Ticaret A.Ș. – Rotary Construcții Mentenanță S.A. și includ modernizare completă și electrificare la 25 kV, implementarea sistemului ERTMS nivel 2, reabilitarea tunelurilor Feneș și Tîmpa, precum și construcția a două tuneluri noi.

În plus, proiectul prevede construcția de peroane moderne de 400 de metri în toate stațiile, lucrări de semnalizare și telecomunicații, reducerea zgomotului și creșterea vitezei de circulație până la 120 km/h.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a declarat că modernizarea va ridica linia la standarde europene, asigurând călătorii mai rapide și mai sigure, creșterea capacității de transport marfă și o infrastructură pregătită pentru viitor.

Microîntreprinderile din județul Galați au depus 166 de proiecte, în valoare totală de peste 208 milioane de lei (aproximativ 41 de milioane de euro), pentru finanțare prin Programul Tranziție Justă (PTJ) 2021–2027, a anunțat Consiliul Județean Galați. Suma solicitată depășește aproape dublu alocarea disponibilă pe această componentă, de 22,57 milioane de euro.

Proiectele vizează investiții cu sprijin financiar cuprins între 50.000 și 300.000 de euro, destinate dezvoltării afacerilor locale. Finanțarea poate acoperi până la 90% din valoarea investițiilor, eligibile fiind achizițiile de echipamente și utilaje, extinderea spațiilor de producție, precum și achiziția de brevete sau licențe software.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, proiectele depuse vor contribui direct la economia locală, inclusiv prin crearea a aproximativ 500 de noi locuri de muncă. Procesul de evaluare este în derulare, iar primele planuri de afaceri au fost deja admise, urmând semnarea contractelor de finanțare.

Consiliul Județean Galați și ADR Sud-Est au organizat sesiuni de informare și au oferit consultanță pentru antreprenorii interesați să acceseze fondurile europene disponibile.
Autoritățile estimează că, începând din 2026, finanțările obținute de microîntreprinderi prin PTJ se vor regăsi în economia județului, impulsionând dezvoltarea mediului de afaceri local.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat joi, la scurt timp după conferința de presă susținută de președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, convocată în urma dezvăluirilor Recorder. Marinescu a declarat că demersul este „adecvat” în contextul apariției unor suspiciuni publice privind funcționarea sistemului judiciar.

„Am urmărit conferința de presă, cred că este un demers adecvat în contextul în care o investigație jurnalistică scoate în evidență potențiale probleme. (…) Este corect ca toate aceste probleme să fie abordate direct”, a afirmat ministrul Justiției la Antena 3 CNN. El a subliniat că revine magistraților responsabilitatea „să analizeze și să ofere răspunsuri” la aspectele semnalate în materialul jurnalistic.
Președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, a oferit explicații publice în urma acuzațiilor apărute în investigația Recorder, susținând că justiția este ținta unei „campanii coordonate de delegitimare”, în contextul unor dosare importante aflate în faza de finalizare la DNA. Arsenie a avertizat că presiunile și mesajele care depășesc limitele constituționale riscă să afecteze profund încrederea în actul de justiție.

Magistratul a insistat că „justiția nu înseamnă soluții prestabilite”, iar vinovăția nu este stabilită prin emiterea unui rechizitoriu, ci doar după administrarea completă și echilibrată a probelor. Ea a criticat transformarea justiției „din câmp tactic într-o arenă în care arbitrarul și diletantismul au valoare de lege”, acuzând o tendință de subminare a puterii judecătorești și de înlocuire a acesteia „cu veritabile instanțe morale”.
Arsenie a vorbit despre o campanie de „linșaj mediatic” și „demonizare” a sistemului judiciar, menită, în opinia sa, să creeze „haos controlat”, punând întrebarea: „Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București?”.