Studiul de fezabilitate pentru drumul de mare viteză București–Giurgiu începe luni, termenul de realizare a documentației fiind de 16 luni, au anunțat reprezentanții Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR).

Contractul pentru proiectarea preliminară a autostrăzii sau drumului expres București–Giurgiu a fost semnat în decembrie 2025 cu o asociere de firme de inginerie din România și Turcia. Proiectul este finanțat din fonduri europene, valoarea contractului fiind de 34 de milioane de lei.

În cadrul studiului de fezabilitate vor fi analizate profilul drumului – autostradă sau drum expres –, variantele de traseu, precum și structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, inclusiv viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse.
Totodată, CNIR a solicitat o analiză comparativă privind soluțiile tehnice și utilizarea materialelor de construcții, urmând să fie evaluată eficiența sistemului rutier din beton de ciment față de cel realizat din bitum, inclusiv din perspectiva utilizării materialelor din producția internă.

Documentația rezultată va sta la baza lansării licitației pentru etapa de proiectare și execuție. Drumul de mare viteză București–Giurgiu este primul proiect de acest tip care asigură conexiunea rutieră rapidă cu Bulgaria și are un rol strategic în dezvoltarea transportului și a conectivității regionale.

Europarlamentarul Victor Negrescu a lansat un avertisment la Parlamentul European, subliniind că anul 2026 riscă să fie un moment decisiv în politica internațională și că România trebuie să fie prezentă și influentă în procesul decizional european.
Negrescu a făcut declarațiile în cadrul evenimentului „10 lucruri de urmărit în 2026”, organizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS).

El a atras atenția că securitatea nu mai este o teorie, iar războiul de la granițele Uniunii Europene, atacurile hibride și campaniile de dezinformare cer decizii ferme, în special pentru România, aflată pe flancul estic al UE. „Aceasta înseamnă Marea Neagră, infrastructură strategică și un rol mai puternic în securitatea regională”, a declarat Negrescu.

Europarlamentarul a mai evidențiat că democrația și statul social sunt sub presiune și a pledat pentru o Europă care să apere regulile comune, drepturile fundamentale și coeziunea socială.
De asemenea, 2026 va fi crucial și pentru economia și bugetul european post-2027, miza României fiind investiții, locuri de muncă și reducerea decalajelor. „România trebuie să fie prezentă și influentă la masa deciziilor europene, conștientă că fiecare poziție îi poate influența destinul”, a subliniat Victor Negrescu.

Premierul Ilie Bolojan a transmis luni un mesaj de solidaritate cu poporul spaniol și condoleanțe familiilor victimelor accidentului de tren din Andaluzia.

„Guvernul României își exprimă solidaritatea cu poporul spaniol, urmare a accidentului de tren care a avut loc în Andaluzia. Gândurile noastre se îndreaptă către toți cei afectați și către familiile lor în aceste momente extrem de dificile”, a declarat premierul.

Conform bilanțului provizoriu, accidentul a provocat 39 de decese și aproximativ 170 de răniți. Incidentul a implicat trenul Iryo 6189 Malaga–Madrid, care a deraiat la Adamuz și a ajuns pe linia adiacentă, iar un alt tren care circula din Madrid spre Huelva a deraiat la rândul său, potrivit administratorului infrastructurii feroviare spaniole, Adif.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că, prin Consulatul General al României la Sevilla, a întreprins demersuri pentru a verifica dacă printre victime se află cetățeni români.

Statul român va achiziționa 1.200 de ambulanțe noi, în valoare de 1,13 miliarde lei, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Beneficiar este Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Contractul de finanțare a fost semnat pe 24 decembrie 2025 de Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de coordonator de investiție, și va fi implementat până la 31 august 2026. Din suma totală, 933,65 milioane lei reprezintă valoarea eligibilă din PNRR.

Investiția vizează 1.000 de ambulanțe tip B (4x4) și 200 de ambulanțe tip C (4x4), destinate echipajelor SMURD și Serviciilor de Ambulanță Județene, pentru modernizarea și extinderea parcului auto de intervenție.
Până în prezent, au fost deja livrate 378 de ambulanțe tip B și 96 de ambulanțe tip C. Proiectul reprezintă extinderea unei inițiative începute în 2022, când se planificaseră doar 591 de ambulanțe, finanțate prin Programul Dezvoltare Durabilă.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că România se va implica în procesul de reconstrucție a Ucrainei și va continua să susțină parcursul european al acesteia, în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, desfășurată la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a subliniat că Federația Rusă trebuie să renunțe la „abordarea contraproductivă” și să nu mai submineze eforturile de pace, arătând că, în lipsa unor semnale reale privind disponibilitatea Moscovei pentru negocieri, creșterea presiunilor internaționale, inclusiv prin sancțiuni, rămâne necesară.

„România se va implica direct în reconstrucția Ucrainei și va susține procesul profund de modernizare al țării, asociat cu integrarea europeană. Solidaritatea noastră cu poporul ucrainean va continua și în 2026 pe toate dimensiunile deja cunoscute: umanitar, politic, economic și securitar”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a reiterat, totodată, importanța Republicii Moldova pentru politica externă a României, arătând că agresiunea rusă afectează în mod direct acest stat. El a precizat că integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru România și un instrument de dezvoltare economică și modernizare.

Potrivit șefului statului, eforturile interinstituționale pentru finalizarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2026 vor fi menținute, acest demers urmând să contribuie și la promovarea economiei românești, prin creșterea credibilității în fața investitorilor și creditorilor externi.
În final, Nicușor Dan a anunțat că România va adopta o abordare mai activă în domeniul diplomației economice și va consolida relațiile cu partenerii strategici și cu statele membre ale Uniunii Europene. El a salutat negocierile UE privind extinderea acordurilor de liber schimb cu Mercosur, Mexic, India și Indonezia, subliniind că România va valorifica aceste oportunități în beneficiul cetățenilor.

Autoritatea Vamală Română (AVR) a lansat pe platforma SEAP licitația pentru achiziția unei șalupe de patrulare destinată Direcției Regionale Vamale (DRV) Galați.

Valoarea totală estimată a contractului este de 1,49 milioane de lei, fără TVA, iar ambarcațiunea ar urma să intre în dotarea DRV Galați în a doua jumătate a acestui an, potrivit documentației de atribuire.
Conform caietului de sarcini, șalupa va avea o lungime minimă de 9 metri, o lățime de cel puțin 3,40 metri și un pescaj cuprins între 0,6 și 0,8 metri, cu o capacitate de transport de șapte persoane.

Ambarcațiunea va fi echipată cu două motoare outboard pe benzină, fiecare cu o putere cuprinsă între 350 și 450 CP, și va trebui să atingă o viteză de croazieră de minimum 70 km/h.
Șalupa va dispune de două cabine – timonerie și cabină inferioară – și de un rezervor de combustibil de minimum 1.000 de litri, care să asigure o autonomie de cel puțin 10 ore de funcționare fără realimentare.
Dotările tehnice includ, printre altele, sistem autopilot și anticoliziune integrat, antena radar, receptor GPS cu 66 de canale, scrambler de voce, megafon maritim, girofar, precum și cameră termică și optică.
Ambarcațiunea va fi vopsită în culoarea argintiu (RAL 9006) și va fi inscripționată pe ambele borduri cu textul „Autoritatea Vamală Română”, iar la pupa va avea aplicată sigla AVR.

Primarul suspendat al municipiului Mangalia, Cristian Radu, va rămâne în arest preventiv, după ce judecătorii Tribunalului Constanța au decis menținerea măsurii privative de libertate. Instanța a apreciat că arestarea este legală și temeinică, respingând solicitarea apărării de înlocuire cu o măsură preventivă mai blândă. Hotărârea nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare.

Măsura arestului preventiv a fost prelungită pentru încă 30 de zile, urmând să fie verificată cel mai târziu la jumătatea lunii februarie 2026. Cristian Radu se află în arest după ce, în decembrie 2025, a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, într-un dosar amplu de corupție.

Anchetatorii susțin că, în perioada 2022–2025, edilul ar fi transformat funcția publică într-o sursă constantă de câștiguri ilegale, pretinzând și primind peste 620.000 de euro, direct sau prin intermediari. Sumele ar fi fost obținute în schimbul unor documente urbanistice, al inițierii unor hotărâri de Consiliu Local și al altor intervenții ce țineau de atribuțiile sale de primar.

Potrivit DNA, Cristian Radu ar fi închis ochii la activități comerciale desfășurate ilegal pe plajă și în Portul Turistic Mangalia, ar fi facilitat cesionarea unor contracte de închiriere pentru terenuri din port și ar fi protejat anumite investiții imobiliare de controale ale funcționarilor publici. Într-un caz, procurorii arată că edilul ar fi primit zeci de mii de euro pentru eliberarea unui certificat de atestare a unei construcții realizate fără autorizație, într-o stațiune de pe litoral.

O parte din banii obținuți ar fi fost disimulați prin achiziția unui hotel în stațiunea Cap Aurora, iar ancheta mai indică faptul că primarul ar fi beneficiat de autoturisme de lux cumpărate din fondurile unor societăți comerciale, folosite exclusiv în interes personal.

Dosarul se află acum pe rolul Tribunalului Constanța, iar Cristian Radu își va petrece următoarea perioadă în arest, în așteptarea deciziilor instanței.

Grupul parlamentar PACE Întâi România anunță că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, pe care îl acuză că, prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică, compromite credibilitatea politicii de apărare a României.

Inițiatorii susțin că moțiunea a fost redactată în conformitate cu prevederile articolului 170 din Regulamentul Senatului și este semnată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor.

„În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată -Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică- inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, scrie în documentul semnat de Dorin-Silviu Petrea, senator și membru al Grupului PACE - Întâi România.

Patriarhia Română a reacționat marți față de proiectul de lege privind legalizarea prostituției, inițiat de un parlamentar PNL, apreciind că un asemenea demers este incompatibil cu respectarea demnității persoanei umane și cu învățătura de credință ortodoxă.

Într-un comunicat citat de agenția de știri Basilica, Patriarhia își exprimă îngrijorarea și dezaprobarea față de inițiativa legislativă, arătând că prostituția reprezintă o formă gravă de exploatare și tranzacționare a trupului omenesc în scop financiar, cu efecte negative profunde asupra persoanei și societății.

Potrivit reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române, legalizarea prostituției nu ar conduce la eradicarea traficului de persoane, nici la eliminarea exploatării sexuale sau a prostituției ilegale, ci ar putea crea un cadru favorabil extinderii unor practici incompatibile cu libertatea și demnitatea umană.

„Patriarhia Română consideră necesară exprimarea unei poziții publice ferme ori de câte ori inițiativele legislative contravin valorilor morale și mărturisirii de credință a Bisericii Ortodoxe Române”, se mai arată în comunicat.
Proiectul de lege a fost anunțat luni de parlamentarul PNL Ion Iordache, care susține că reglementarea activităților de natură sexuală ar scoate fenomenul din zona ilegală, ar permite controale medicale periodice, ar oferi protecție juridică și ar crea instrumente mai eficiente pentru combaterea traficului de persoane.
Inițiatorul invocă exemple din mai multe state europene, precum Germania, Olanda sau Austria, afirmând că lipsa unei legislații clare menține exploatarea și abuzurile în afara controlului statului.

Anul 2025 a adus cele mai mari câștiguri din istoria Pilonului II de pensii private obligatorii. Fondurile au înregistrat un randament mediu de 19,2%, susținute de evoluția foarte bună a Bursei de Valori București, iar acest lucru s-a văzut direct în conturile românilor care contribuie lunar.

Un exemplu relevant este cel al unui român care cotizează la Pilonul II încă din 2008 și care are un salariu mediu. La finalul anului 2025, contul său a depășit 55.000 de lei, iar câștigul obținut doar în acest an este de peste 6.000 de lei – cel mai mare câștig anual de la introducerea Pilonului II.

Creșterea vine în contextul unui an excepțional pe bursă, unde sunt investiți aproximativ un sfert din banii administrați de fondurile Pilonului II. Restul sumelor sunt plasate preponderent în titluri de stat, considerate investiții mai sigure, dar cu randamente mai moderate.

Deși 2025 a fost un an record, specialiștii atrag atenția că evoluțiile nu sunt constante de la un an la altul. Au existat și perioade dificile, cum a fost anul 2022, când fondurile au înregistrat scăderi pe fondul războiului din Ucraina și al crizei energetice.

Pe termen lung însă, randamentele Pilonului II au depășit inflația, iar economiile românilor care contribuie constant au crescut semnificativ, confirmând rolul important al acestui sistem în completarea pensiei de stat.