România își va aproape tripla capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani, a anunțat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, la Summitul pentru Energie Nucleară de la Paris.

Ministrul a subliniat că energia nucleară este una dintre puținele surse capabile să asigure energie curată constantă, la scară mare, cu emisii reduse, având un rol esențial în securitatea energetică. În prezent, energia nucleară acoperă aproximativ 20% din consumul național de electricitate.

„România are 60 de ani de experiență în domeniul nuclear și peste 30 de ani de operare în condiții de maximă siguranță și eficiență la Cernavodă. În următorii 10 ani, orice MW în plus din surse nucleare va însemna mai multă securitate energetică și competitivitate pentru țara noastră”, a afirmat Ivan.

Conform ministrului, Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă se află printre cele mai performante reactoare nucleare din lume, cu un factor mediu de capacitate de peste 92% în 2025. România va continua proiectele de modernizare a Reactorului 1 și dezvoltarea Unităților 3 și 4 cu tehnologie CANDU, iar la Doicești se va implementa primul proiect de reactor modular mic (SMR) din Europa.
La summit au participat președintele Franței, Emmanuel Macron, directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de șefi de stat și de guvern, miniștri, instituții financiare internaționale și lideri din industrie.

Premierul României, Ilie Bolojan, a avut astăzi o întrevedere oficială cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aflat în vizită în România, prilej cu care a fost semnată declarația de Parteneriat Strategic între România și Ucraina, menită să consolideze relațiile bilaterale și să creeze cadrul pentru proiecte comune în multiple domenii.

În debutul discuțiilor, premierul Bolojan a salutat curajul și reziliența poporului ucrainean, exprimând aprecierea pentru modul în care Ucraina gestionează situația dificilă generată de război: „Vă asigur de respectul meu și al Guvernului României pentru reziliența, curajul și tenacitatea de care Ucraina și poporul ucrainean au dat dovadă în această perioadă”.

Președintele Zelenski a mulțumit României pentru sprijinul acordat încă din primele zile ale conflictului și a subliniat că Parteneriatul Strategic va întări colaborarea multidimensională dintre cele două țări.

Oficialii au discutat proiecte în domeniile militar, economic, energetic și transporturi, cu accent pe interconectările dintre cele două state. În sectorul energetic, au fost menționate proiecte de interconectare electrică, precum și oportunități legate de Coridorul Vertical și de resursele de hidrocarburi din Marea Neagră.

În ceea ce privește transporturile, s-a discutat despre dezvoltarea infrastructurii, inclusiv:

• Posibilitatea unui pod peste Dunăre între Orlivka și Isaccea;

• Funcționarea liniei directe feroviare Kiev – București;

• Deschiderea unor puncte comune de trecere a frontierei.

Discuțiile au vizat și procesul de reconstrucție a Ucrainei, folosind mecanisme de finanțare europeană și investiții strategice prin EastInvest, precum și proiecte comune în industria de apărare, inclusiv construirea de drone în România cu expertiză ucraineană, prin Programul SAFE.

Premierul Bolojan a subliniat importanța respectării drepturilor minoritații române din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba română și libertatea religioasă, oferind sprijin pentru renovarea școlilor unde învață copii români. În replică, președintele Zelenski a asigurat că nicio școală din comunitățile românești nu va fi închisă și a susținut celebrarea anuală a Zilei Limbii Române în Ucraina, la 31 august.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului României: vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Mihai Jurca, consilierul de stat Luminița Odobescu, secretarul de stat în MAE Ana-Cristina Tinca, și ambasadorul României în Ucraina, Victor Micula.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că lucrările la noul spital din Tecuci au ajuns într-o etapă importantă, fiind pregătită turnarea planșeului ultimului etaj al clădirii.

Potrivit acestuia, pe șantier se desfășoară în prezent lucrări de cofrare și montare a armăturii pentru etajul patru, astfel încât structura de bază a clădirii să fie finalizată la aproximativ un an de la turnarea fundației.
„Ne ținem de cuvânt: reconstruim din temelii sistemul de sănătate din Tecuci”, a transmis Fotea, subliniind că noua unitate medicală reprezintă una dintre cele mai importante investiții în infrastructura sanitară din județ.

În paralel cu lucrările la structura clădirii, continuă realizarea zidăriilor interioare și a instalațiilor pentru electricitate, apă și canalizare, precum și a sistemelor de climatizare.

Noua unitate medicală, o investiție estimată la aproximativ 40 de milioane de euro, va avea o suprafață de circa 10.000 de metri pătrați. În clădire vor fi mutate aproximativ 60% dintre secțiile actualului Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, într-un spațiu modern destinat îmbunătățirii condițiilor pentru pacienți și personalul medical.

Autoritățile județene estimează că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul anului.

Fermierii ar putea achiziționa motorină la prețuri de aproximativ 4 – 4,5 lei pe litru, potrivit unei propuneri anunțate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care vizează reducerea costurilor de producție din agricultură.

Ministrul Agriculturii a declarat că a propus Ministerului Finanțelor introducerea unui mecanism simplificat care să permită fermierilor să cumpere direct de la pompă motorină fără acciză și fără TVA.

Potrivit lui Florin Barbu, sistemul ar putea funcționa pe baza unor certificate eliberate de Imprimeria Națională, iar agricultorii ar avea dreptul să achiziționeze combustibil în limita a 78 de litri pe hectar, conform reglementărilor în vigoare.

Ministrul susține că măsura nu ar avea impact asupra bugetului de stat și ar elimina birocrația actuală prin care fermierii trebuie să depună documente pentru rambursarea accizei la motorină și a taxei pe valoare adăugată.
„Rolul nostru este să sprijinim fermierii și producătorii români să continue să producă alimente, mai ales în perioadele în care afacerile le sunt afectate de factori externi”, a declarat ministrul Agriculturii.
Propunerea vine în contextul creșterii costurilor pentru inputurile din agricultură și al solicitărilor fermierilor privind reducerea cheltuielilor cu combustibilul utilizat în lucrările agricole.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat joi că a primit garanții din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, privind continuarea funcționării școlilor în limba română din Ucraina și respectarea drepturilor minorității române.

Declarațiile au fost făcute la conferința de presă organizată la Palatul Cotroceni, după întâlnirea oficială dintre cei doi lideri.

„Am vorbit de minoritatea românească din Ucraina și de deschiderea pe care Ucraina o are și o va avea pentru minoritatea românească. Am primit garanții cu privire la continuarea funcționării școlilor în limba română și pentru toate celelalte drepturi ale minorității române”, a afirmat Nicușor Dan.
Potrivit președintelui român, un document discutat între cele două părți ridică nivelul de protecție al minorităților la standardele stabilite de organisme internaționale, inclusiv de Consiliul Europei.

În contextul reformei educației din Ucraina, care presupune în multe cazuri comasarea unor unități de învățământ, autoritățile de la Kiev ar urma să facă excepții pentru școlile minorităților, astfel încât elevii să poată studia în continuare în limba maternă în localitățile în care trăiesc aceste comunități.

De asemenea, în cadrul discuțiilor a fost abordată și tema accesului minorității române la servicii religioase în limba maternă. Președintele României a precizat că participarea la slujbe religioase în limba română este asigurată, însă organizarea și subordonarea bisericilor ține de decizii între instituțiile religioase și nu poate face obiectul unui acord între state.

Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat miercuri că nivelul de alertă teroristă în România rămâne „albastru – precaut”, cel mai scăzut nivel din sistemul național de alertă.

Decizia a fost luată în urma analizei evoluțiilor din contextul actual de securitate la nivel internațional, iar instituția precizează că, în prezent, nu există indicii privind o probabilitate ridicată de comitere a unui atentat pe teritoriul României.
Potrivit SRI, menținerea nivelului de alertă „albastru – precaut” este justificată de datele deținute la nivel național și de informațiile rezultate din cooperarea cu partenerii externi.

Instituția subliniază că, prin intermediul Brigada Antiteroristă, desfășoară în continuare activități preventive, folosind metode specifice pentru prevenirea și combaterea terorismului.

Totodată, cooperarea permanentă cu partenerii din cadrul Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT) și cu structurile internaționale asigură coordonarea măsurilor necesare pentru identificarea și contracararea eventualelor amenințări de natură teroristă.

Un acord româno-american prevede construirea unei fabrici de prelucrare a metalelor rare în județul Brașov, minereul urmând să fie adus din Groenlanda, iar producția să deservească piețele din Europa și Statele Unite.

România și compania americană Critical Metals au semnat un acord strategic pentru dezvoltarea proiectului. Fabrica ar urma să fie construită la Feldioara, în județul Brașov, unde funcționează deja o unitate de prelucrare a uraniului cu participarea aceleiași companii, scrie Világgazdaság.

Președintele Nicușor Dan a confirmat joi acordul, într-o declarație radiofonică. Potrivit acestuia, România participă la negocieri internaționale alături de SUA și Uniunea Europeană, obiectivul fiind crearea unui mecanism comun pentru gestionarea materialelor critice.
Materia primă va proveni din zăcământul Tanbreez din Groenlanda. Fabrica de la Brașov ar urma să acopere întregul lanț de aprovizionare, de la extracție și prelucrare până la utilizarea industrială finală. Producția finită ar urma să fie livrată atât pe piața europeană, cât și pe cea americană.

Reprezentanții Critical Metals au subliniat că proiectul ar contribui la reducerea dependenței Europei și SUA de China, care controlează în prezent o parte dominantă a producției și prelucrării globale a metalelor rare.
Contextul geopolitic amplifică importanța inițiativei. Donald Trump a declarat în repetate rânduri că dorește ca Groenlanda să aparțină Statelor Unite, interesul american pentru resursele insulei fiind unul explicit.
Până la jumătatea lunii aprilie autoritățile române ar urma să stabilească două aspecte esențiale: condițiile de finanțare pentru construirea fabricii și lista exactă a metalelor care vor fi prelucrate. Modelul de finanțare și operare este în curs de elaborare.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 229.784.036,59 de lei pentru 370 de investiții realizate prin componentele C5 – Valul Renovării, C10 – Fondul Local, C11 – Turism și Cultură și C15 – Educație din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, au fost decontate 56.305.736,23 de lei pentru 95 de facturi depuse prin Componenta C5 – Valul Renovării, pentru creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.

Suma de 161.270.959,31 de lei a fost virată pentru 218 facturi aferente Componentei C10 – Fondul local, pentru asigurarea infrastructurii pentru transportul verde și elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană.

Alte 525.566,31 de lei s-au alocat pentru un proiect inclus în Componenta C11 - Turism și Cultură, iar, prin Componenta C15 – Educație, s-au virat 11.681.774,74 de lei pentru achitarea a 56 de facturi care au ca obiectiv construcția de creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul.

Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA, la link: https://www.mdlpa.ro/pages/plati.

Președintele Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat că o eventuală decizie privind rămânerea sau ieșirea partidului de la guvernare nu poate fi luată doar în cadrul Consiliul Politic Național (CPN), chiar dacă PSD ar decide să nu susțină proiectul de buget.

Liderul social-democrat a explicat că intrarea PSD în actuala coaliție de guvernare a fost stabilită printr-un proces mai amplu de consultare în partid, care a implicat atât conducerea centrală, cât și structurile teritoriale.
Potrivit acestuia, nu doar Consiliul Politic Național a fost implicat în luarea deciziei, ci și consiliile politice județene ale partidului.

Grindeanu a subliniat că aproximativ 5.000 de membri ai partidului au participat la acel proces de consultare și că, din respect pentru același cadru decizional, o eventuală hotărâre privind statutul PSD la guvernare ar trebui luată în același format.
„Trebuie să păstrăm, din punct de vedere decizional și statutar, același standard, același nivel”, a afirmat liderul PSD, arătând că o astfel de decizie nu poate fi tranșată doar în cadrul CPN.

Primele cinci contracte de finanțare dedicate microîntreprinderilor au fost semnate astăzi la sediul Consiliul Județean Galați, prin Programul Tranziție Justă, în prezența reprezentanților autorităților centrale și regionale.

La eveniment au participat Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Pe linia de finanțare destinată microîntreprinderilor din județ au fost alocate peste 22,57 milioane de euro, sub formă de granturi cuprinse între 50.000 și 300.000 de euro, care pot acoperi până la 90% din valoarea proiectelor.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, interesul pentru aceste fonduri a fost ridicat, fiind depuse 166 de proiecte, în valoare totală de peste 45,6 milioane de euro, sumă dublă față de alocarea inițială. Proiectele au potențialul de a genera peste 600 de noi locuri de muncă.

În prezent, 23 de proiecte au fost selectate pentru finanțare. Primele cinci microîntreprinderi care au semnat contractele activează în domenii precum construcții, industria confecțiilor și servicii medicale – cardiologie, ginecologie și stomatologie. Valoarea totală a investițiilor se ridică la aproape 9 milioane de lei, din care peste 7,1 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.
Reprezentanții autorităților au anunțat că procesul de evaluare continuă, urmând ca alte contracte să fie semnate în perioada următoare. Fondurile vor contribui la dezvoltarea mediului de afaceri local și la crearea de noi locuri de muncă în județul Galați.