Ministerul Agriculturii pregătește un buget–record pentru sprijinirea crescătorilor de animale, urmând ca zootehnia românească să beneficieze de aproximativ 4 miliarde de euro în exercițiul financiar post-2027, a anunțat ministrul Florin Barbu, citat de Agro TV.

Până la accesarea noului buget, fermierii vor avea la dispoziție un program de ajutor destinat achiziționării de juninci pentru vaca de lapte, vaca de carne și scroafe de reproducție. Măsura va fi lansată în perioada februarie–martie 2026.

„În februarie – martie va fi lansat un program de achiziționare de juninci și scroafe din fonduri europene din Programul Național Strategic”, a declarat Barbu, precizând că ministerul a solicitat deja Comisiei Europene modificarea regulamentului pentru a permite subvenționarea achizițiilor de animale-matcă.

Noua schemă ar urma să permită fermierilor români să cumpere animale de reproducție cu 70% subvenție din fonduri europene și 30% contribuție proprie, potrivit ministrului.
În anii anteriori, Ministerul Agriculturii a anunțat un program extins ce prevede achiziția a 100.000 de juninci pentru sectorul de lapte și carne, 165.000 de scroafe de reproducție și o creștere anuală de un milion de mieluțe.
România se află în prezent pe primul loc în Uniunea Europeană la exporturile de cereale și înregistrează niveluri record în comerțul cu carne de pasăre și animale vii, subliniind potențialul agricol al țării, potrivit ministrului Agriculturii.

Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a avut o întrevedere cu Ombudsmanul European, instituția responsabilă cu monitorizarea respectării drepturilor cetățenilor în cadrul Uniunii Europene.

În cadrul discuției, Negrescu a ridicat două teme considerate prioritare pentru România: protejarea drepturilor românilor care lucrează, studiază sau locuiesc în alte state membre și garantarea accesului echitabil al companiilor românești pe piața unică europeană.

„Este important ca vocea României să fie auzită atunci când apar blocaje administrative, întârzieri sau tratamente incorecte”, a declarat europarlamentarul, subliniind că România este un stat membru cu drepturi depline, iar cetățenii și companiile sale trebuie tratate egal în întreaga Uniune.
Potrivit lui Negrescu, dialogul cu Ombudsmanul European va continua în vederea identificării unor soluții concrete pentru îmbunătățirea protecției cetățenilor români și eliminarea barierelor administrative care afectează firmele românești.

Situația ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost discutată marți în ședința conducerii PSD, a anunțat președintele partidului, Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a precizat că va avea o discuție cu premierul Ilie Bolojan înainte ca formațiunea să adopte o poziție oficială.

„Nu vă ascund că s-a deschis acest subiect în ședința de astăzi. O să încerc să am o întâlnire astăzi cu domnul prim-ministru Ilie Bolojan și dați-mi voie prima oară să discut cu domnia sa și apoi să anunț ceea ce dorim noi. Eu cred că e corect așa”, a declarat Grindeanu.

Întrebat ce solicitări va formula PSD în coaliție, liderul partidului a evitat să ofere detalii, subliniind că întâlnirea cu premierul este un pas necesar înaintea oricărui anunț public.
Discuțiile apar în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare generate de gestionarea situației privind criza apei din județele Prahova și Dâmbovița, temă care a stârnit critici la adresa Ministerului Mediului.

Ciprian Ciucu a declarat duminică seara că nu intenționează să candideze la alegerile prezidențiale și că nu își dorește să preia conducerea PNL, subliniind că prioritatea sa este mandatul de primar al Capitalei.

Invitat la Antena 3 CNN, Ciucu a afirmat că își dorește să rămână concentrat pe administrația locală pe termen lung. „Nu voi candida, vreau să-mi dedic viața mai mult de patru ani orașului nostru, Bucureștiul. Este cea mai mare onoare”, a declarat acesta.

Liberalul a respins ferm orice scenariu privind o eventuală candidatură la președinția României sau la șefia PNL. „Nu mă văd președintele României. Nu vreau să fiu președintele României sau președintele PNL”, a precizat Ciucu.

Declarațiile vin în contextul speculațiilor politice apărute după victoria sa în alegerile pentru Primăria Capitalei.

Marcel Ciolacu a câștigat detașat președinția Consiliului Județean Buzău, potrivit rezultatelor finale centralizate din toate cele 424 de secții de votare.

Fostul lider PSD a obținut 44.767 de voturi, echivalentul a 51,97%, surclasându-și contracandidații. Pe locul al doilea s-a situat candidatul AUR, Ștefăniță-Alin Avrămescu, cu 23.288 voturi (27,03%).

Candidatul Alianței PNL–USR, Mihai-Răzvan Moraru, a avut 9.527 voturi (11,06%), urmat de independentul Silviu Iordache, cu 4.533 voturi (5,26%). Ceilalți patru candidați – Dogaru Aurel, Pană Gheorghe-Gabriel, Brînzea Dragoș-Eugen și Budescu Mihai – au primit fiecare sub 1,4% din voturi.

În total, 86.146 de alegători s-au prezentat la urne pentru a-și alege președintele Consiliului Județean Buzău.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a recunoscut în noaptea de luni spre marți înfrângerea candidatului social-democrat la alegerile pentru Primăria Capitalei și l-a felicitat pe liberalul Ciprian Ciucu, câștigătorul scrutinului conform rezultatelor parțiale.

„Bucureștenii au decis, Ciprian Ciucu este în mod evident noul primar general. Îl felicit și îi urez succes. Nu ai cum să consideri că locul trei este o victorie. Evident, este o înfrângere”, a declarat Grindeanu, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul PSD.

Liderul PSD a anunțat că partidul va realiza o analiză internă privind rezultatele din Capitală, dar a subliniat că scorul politic obținut reprezintă „o bază bună de repornire” pentru organizația București.
Grindeanu a comentat și rezultatele din alte localități în care au avut loc alegeri, afirmând că PSD a câștigat 12 dintre cele 14 scrutine: „Niciun nume de la AUR sau de la USR, eu cred că spune ceva acest lucru”.

Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Daniel Băluță, și-a recunoscut și el înfrângerea. „Mulțumesc tuturor celor care m-ați sprijinit în ultimele săptămâni și mi-ați acordat încrederea voastră! Rămânem împreună și continuăm să muncim pentru Sectorul 4 și pentru întregul București”, a transmis el.
Potrivit rezultatelor parțiale, Ciprian Ciucu (PNL) a obținut peste 36% din voturi, fiind urmat de independenta Anca Alexandrescu (peste 21%), și de candidatul PSD, Daniel Băluță (peste 20%).

Biroul Electoral al Municipiului București a decis, joi, retragerea de pe internet a unui videoclip realizat în incinta Palatului Cotroceni, în care apar primarul general Nicușor Dan, președintele USR Cătălin Drulă și europarlamentarul Vlad Voiculescu. Potrivit hotărârii, înregistrarea are caracter electoral și a fost produsă într-un spațiu instituțional al statului, situație considerată neconformă cu regulile privind utilizarea resurselor publice în campanie.

Clipul a fost publicat inițial pe rețelele sociale de Vlad Voiculescu, fiind ulterior preluat de USR și de mai mulți lideri ai partidului. Materialul video a generat controverse în spațiul public, fiind interpretat drept un mesaj de susținere electorală pentru candidatul USR la Primăria Capitalei.

În decizia sa, Biroul Electoral de Circumscripție București a apreciat că filmarea constituie un mesaj electoral cu impact direct asupra competiției pentru Primăria Municipiului București, unde Cătălin Drulă se confruntă cu candidatul PNL, Ciprian Ciucu. Utilizarea Palatului Cotroceni ca fundal pentru un material cu miză electorală a fost considerată o încălcare a normelor privind neutralitatea instituțiilor publice.
În videoclip, cei trei discută despre urbanismul din București și critică organizația PNL București pentru lipsa de sprijin în perioada 2020–2022 în privința suspendării abuzurilor urbanistice din Capitală.
Ca urmare a deciziei BEMB, clipul urmează să fie eliminat de pe rețelele sociale și din mediul online.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a discutat la Viena cu omologul austriac, Wolfgang Hattmannsdorfer, despre consolidarea interconectărilor energetice regionale și despre proiectele strategice ale României, între care investiția Neptun Deep ocupă un rol central.

În cadrul vizitei oficiale în Austria, Bogdan Ivan a participat, alături de premierul Ilie Bolojan și delegația României, la întâlniri cu cancelarul austriac Christian Stocker și cu ministrul Energiei. Discuțiile s-au axat pe modalitățile prin care România își poate întări poziția energetică în regiune și poate atrage investiții majore.

„Neptun Deep este punctul-cheie: OMV Petrom și Romgaz lucrează împreună la investiția care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică la nivel european. Am insistat pe îmbunătățirea interconectărilor energetice, în special a celor electrice, în regiunea noastră. Prețurile nu pot scădea fără o integrare reală a infrastructurii”, a transmis ministrul pe Facebook.

Potrivit lui Bogdan Ivan, oficialii austrieci și-au exprimat interesul pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale și au reconfirmat sprijinul Austriei pentru aderarea României la OCDE.
„Obiectivul meu rămâne clar: energie accesibilă pentru populație, prețuri competitive pentru companii și o Românie puternică în arhitectura energetică europeană”, a precizat ministrul Energiei.

Deputatul PSD Marius Constantin Budăi cere publicarea valorii totale a ajutoarelor oferite de România Ucrainei, afirmând că este „un drept fundamental al cetățenilor” să știe cum au fost cheltuiți banii publici.

Într-o postare pe rețelele sociale, Budăi critică lipsa de transparență a autorităților și susține că secretizarea sumelor alimentează suspiciuni privind eventuale nereguli sau valori mai mari decât cele reale.

„Este vorba de bani colectați din taxele și impozitele românilor. Cetățenii au dreptul să știe ce s-a întâmplat cu banii lor”, spune acesta, adăugând că „secretomania este greu de explicat”.
Budăi îi acuză pe reprezentanții USR și foștii responsabili din Ministerul Apărării și al Afacerilor Externe că se ascund în spatele „secretului militar”, în timp ce alte state – inclusiv SUA – au publicat liste detaliate ale ajutoarelor acordate Ucrainei.

„Unde vă este transparența, pe care ați invocat-o de atâtea ori în opoziție?”, întreabă parlamentarul, solicitând Guvernului și instituțiilor responsabile clarificarea situației.

PSD cere USR și ministrei Mediului, Apei și Pădurilor, Diana Buzoianu, să-și asume responsabilitatea pentru criza provocată de secarea barajului de la Paltinu, care a afectat județele Prahova și Dâmbovița.

Potrivit unui comunicat al PSD, situația a fost generată de o gestionare defectuoasă a operațiunii de golire a lacului de acumulare, în ciuda avertismentelor publice transmise de Prefectura Prahova privind riscul apariției unei situații de urgență. Partidul acuză ministra Buzoianu de superficialitate, informații false și punerea în pericol a vieții și sănătății a sute de mii de persoane, dar și a sistemului energetic național.

PSD menționează că a fost evitată „o altă criză majoră de sănătate publică”, după ce Direcția de Sănătate Publică a refuzat livrarea de apă potabilă infestată în localitățile afectate.
Partidul solicită prim-ministrului Ilie Bolojan să ceară explicații și soluții imediate, subliniind că ministra Buzoianu nu se poate exonera de responsabilitate, după ce și-a asumat personal operațiunea și a numit colegi în conducerea Administrației Naționale „Apele Române”.

PSD solicită conducerii USR să înceteze „campania mincinoasă de intoxicare” și să recunoască responsabilitatea pentru dezastrul provocat de Ministerul Mediului.