Coaliția de guvernare s-a reunit pe 17 decembrie, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, și a ajuns la un acord privind principalele măsuri economice și administrative pentru anul 2026.
Printre deciziile adoptate se numără:

Reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără afectarea salariilor de bază; pentru administrația locală, se menține decizia anterioară a coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației urmează să finalizeze actul normativ pentru angajarea răspunderii Guvernului.
Reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați.
Reducerea cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice.
Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% de la 1 ianuarie 2026, urmând ca acesta să fie eliminat din 2027.
Creșterea salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026.

Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 și incluse în proiecția bugetară a anului viitor.
Potrivit liderilor coaliției, aceste decizii vizează echilibrarea finanțelor publice, creșterea salariilor și stimularea dezvoltării economice, respectând angajamentele asumate prin planul bugetar pentru anul viitor.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că este „destul de pesimist” în privința intenției Rusiei de a ajunge la o înțelegere de pace în perioada următoare, subliniind importanța sprijinirii Ucrainei pentru a avea o poziție solidă în eventualele negocieri.

Declarațiile au fost făcute înaintea participării la Summit-ul Statelor UE de pe Flancul de Est, desfășurat la Helsinki. Șeful statului a precizat că întâlnirea are ca obiectiv operaționalizarea programelor existente la nivelul Uniunii Europene și NATO dedicate flancului estic.

„Ce este important pentru noi este să oferim Ucrainei posibilitățile pentru a avea un spate în negocierile pe care le desfășoară”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a explicat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să includă atât resurse financiare pentru continuarea efortului de război, cât și garanții de securitate pentru perioada imediat următoare unui eventual armistițiu.
„Asta înseamnă posibilitatea financiară de a desfășura războiul mai departe și garanții de securitate pentru perioada imediat după război. Eu personal sunt destul de pesimist privind intenția Rusiei de a avea o pace în perioada imediată următoare”, a spus șeful statului.

Nicușor Dan a mai precizat că România ia în calcul toate scenariile posibile, acestea fiind deja incluse în planificările NATO și în documentele aprobate la nivel național. În același timp, el a subliniat necesitatea consolidării capacităților de apărare.
„Este important, pe de o parte, să sprijinim Ucraina pentru a păstra linia frontului și, în același timp, să ne înarmăm astfel încât să descurajăm orice potențială agresiune viitoare”, a conchis președintele.
Nicușor Dan participă marți, la Helsinki, la Summit-ul Statelor UE de pe Flancul de Est. Ulterior, Dan se va deplasa la Londra, unde va avea întâlniri cu românii din Regatul Unit și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, urmând să participe și la Summit-ul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest de la Bruxelles.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis ordinele de începere pentru proiectarea a încă 47 de kilometri din secțiunea montană a Autostrăzii A8 Târgu Mureș–Târgu Neamț. Documentele vizează loturile 1C Sărățeni–Joseni (32,4 km) și 1D Joseni–Ditrău (14,4 km).

Potrivit CNIR, proiectarea pentru lotul 1D va debuta pe 12 ianuarie 2026, iar pentru lotul 1C pe 30 martie 2026. Contractele de proiectare și execuție, în valoare totală de aproape 6 miliarde de lei, au fost semnate în urmă cu două săptămâni, antreprenorii fiind asocieri conduse de companii românești.

Cu aceste ordine de începere, sunt stabilite termenele de proiectare pentru toate cele patru loturi montane, însumând 116 kilometri între Sărățeni (județul Mureș) și Pipirig (județul Neamț):
Lotul 1C Sărățeni–Joseni (32,4 km): proiectare din 30 martie 2026
Lotul 1D Joseni–Ditrău (14,4 km): proiectare din 12 ianuarie 2026
Lotul 2A Ditrău–Grințieș (37,9 km): proiectare începută la 30 iunie 2025
Lotul 2B Grințieș–Pipirig (31,5 km): proiectare din 30 martie 2026

Anul 2026 va fi dedicat în mare parte proiectării secțiunii montane Sărățeni–Pipirig, care va include 180 de poduri și viaducte, precum și 38 de tuneluri, a precizat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban.

Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a declarat luni că toți senatorii partidului său vor vota moțiunea simplă împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu. Ulterior, acest lucru a fost confirmat de parlamentarii care au votat împotriva ministrei USR.

Întrebat ce vor face senatorii PSD la moțiunea depusă de AUR, Zamfir a afirmat că vor vota categoric pentru adoptarea acesteia, argumentând că lipsa de apă pentru aproximativ 120.000 de persoane arată lipsă de responsabilitate. „Noi nu putem să fim solidari nici cu incompetența, nici cu minciuna”, a precizat el.

Moțiunea, intitulată „Prahova sub asediu: Peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu”, a fost inițiată de AUR.

Moțiunea a fost aprobată, dar premierul Ilie Bolojan nu este obligat să o schimbe din funcție pe ministra Mediului. Pentru aprobarea moțiunii au votat 74 de senatori, 43 s-au pronunțat contra, iar un senator s-a abținut.

Moțiunea de cenzură inițiată de Grupul PACE și susținută de parlamentari AUR, împotriva Guvernului Ilie Bolojan, a fost respinsă luni de Parlament, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Moțiunea a fost semnată de 117 parlamentari. Din totalul de 463 de parlamentari, la ședință au fost prezenți 420, iar 141 au votat.

Din voturile exprimate, 139 au fost pentru moțiune, două împotrivă, fără voturi anulate. Parlamentarii PSD au fost prezenți în sală, însă nu au participat la vot.

Potrivit regulamentului, moțiunea de cenzură se adoptă cu majoritatea voturilor senatorilor și deputaților, condiție care nu a fost îndeplinită, astfel că aceasta a fost respinsă.

CFR SA a semnat contractul pentru modernizarea tronsonului Poarta–Caransebeș, parte din coridorul feroviar Craiova–Drobeta Turnu Severin–Caransebeș, într-o investiție de peste 2,1 miliarde lei, finanțată prin Programul Transport 2021–2027, buget de stat și surse nerambursabile.

Lucrările vor fi executate de asocierea IC Içtaş Inşaat Sanayi ve Ticaret A.Ș. – Rotary Construcții Mentenanță S.A. și includ modernizare completă și electrificare la 25 kV, implementarea sistemului ERTMS nivel 2, reabilitarea tunelurilor Feneș și Tîmpa, precum și construcția a două tuneluri noi.

În plus, proiectul prevede construcția de peroane moderne de 400 de metri în toate stațiile, lucrări de semnalizare și telecomunicații, reducerea zgomotului și creșterea vitezei de circulație până la 120 km/h.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a declarat că modernizarea va ridica linia la standarde europene, asigurând călătorii mai rapide și mai sigure, creșterea capacității de transport marfă și o infrastructură pregătită pentru viitor.

Microîntreprinderile din județul Galați au depus 166 de proiecte, în valoare totală de peste 208 milioane de lei (aproximativ 41 de milioane de euro), pentru finanțare prin Programul Tranziție Justă (PTJ) 2021–2027, a anunțat Consiliul Județean Galați. Suma solicitată depășește aproape dublu alocarea disponibilă pe această componentă, de 22,57 milioane de euro.

Proiectele vizează investiții cu sprijin financiar cuprins între 50.000 și 300.000 de euro, destinate dezvoltării afacerilor locale. Finanțarea poate acoperi până la 90% din valoarea investițiilor, eligibile fiind achizițiile de echipamente și utilaje, extinderea spațiilor de producție, precum și achiziția de brevete sau licențe software.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, proiectele depuse vor contribui direct la economia locală, inclusiv prin crearea a aproximativ 500 de noi locuri de muncă. Procesul de evaluare este în derulare, iar primele planuri de afaceri au fost deja admise, urmând semnarea contractelor de finanțare.

Consiliul Județean Galați și ADR Sud-Est au organizat sesiuni de informare și au oferit consultanță pentru antreprenorii interesați să acceseze fondurile europene disponibile.
Autoritățile estimează că, începând din 2026, finanțările obținute de microîntreprinderi prin PTJ se vor regăsi în economia județului, impulsionând dezvoltarea mediului de afaceri local.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a reacționat joi, la scurt timp după conferința de presă susținută de președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, convocată în urma dezvăluirilor Recorder. Marinescu a declarat că demersul este „adecvat” în contextul apariției unor suspiciuni publice privind funcționarea sistemului judiciar.

„Am urmărit conferința de presă, cred că este un demers adecvat în contextul în care o investigație jurnalistică scoate în evidență potențiale probleme. (…) Este corect ca toate aceste probleme să fie abordate direct”, a afirmat ministrul Justiției la Antena 3 CNN. El a subliniat că revine magistraților responsabilitatea „să analizeze și să ofere răspunsuri” la aspectele semnalate în materialul jurnalistic.
Președinta Curții de Apel București, Nicoleta Arsenie, a oferit explicații publice în urma acuzațiilor apărute în investigația Recorder, susținând că justiția este ținta unei „campanii coordonate de delegitimare”, în contextul unor dosare importante aflate în faza de finalizare la DNA. Arsenie a avertizat că presiunile și mesajele care depășesc limitele constituționale riscă să afecteze profund încrederea în actul de justiție.

Magistratul a insistat că „justiția nu înseamnă soluții prestabilite”, iar vinovăția nu este stabilită prin emiterea unui rechizitoriu, ci doar după administrarea completă și echilibrată a probelor. Ea a criticat transformarea justiției „din câmp tactic într-o arenă în care arbitrarul și diletantismul au valoare de lege”, acuzând o tendință de subminare a puterii judecătorești și de înlocuire a acesteia „cu veritabile instanțe morale”.
Arsenie a vorbit despre o campanie de „linșaj mediatic” și „demonizare” a sistemului judiciar, menită, în opinia sa, să creeze „haos controlat”, punând întrebarea: „Cine beneficiază de delegitimarea simultană a DNA și a Curții de Apel București?”.

Ministerul Agriculturii pregătește un buget–record pentru sprijinirea crescătorilor de animale, urmând ca zootehnia românească să beneficieze de aproximativ 4 miliarde de euro în exercițiul financiar post-2027, a anunțat ministrul Florin Barbu, citat de Agro TV.

Până la accesarea noului buget, fermierii vor avea la dispoziție un program de ajutor destinat achiziționării de juninci pentru vaca de lapte, vaca de carne și scroafe de reproducție. Măsura va fi lansată în perioada februarie–martie 2026.

„În februarie – martie va fi lansat un program de achiziționare de juninci și scroafe din fonduri europene din Programul Național Strategic”, a declarat Barbu, precizând că ministerul a solicitat deja Comisiei Europene modificarea regulamentului pentru a permite subvenționarea achizițiilor de animale-matcă.

Noua schemă ar urma să permită fermierilor români să cumpere animale de reproducție cu 70% subvenție din fonduri europene și 30% contribuție proprie, potrivit ministrului.
În anii anteriori, Ministerul Agriculturii a anunțat un program extins ce prevede achiziția a 100.000 de juninci pentru sectorul de lapte și carne, 165.000 de scroafe de reproducție și o creștere anuală de un milion de mieluțe.
România se află în prezent pe primul loc în Uniunea Europeană la exporturile de cereale și înregistrează niveluri record în comerțul cu carne de pasăre și animale vii, subliniind potențialul agricol al țării, potrivit ministrului Agriculturii.

Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a avut o întrevedere cu Ombudsmanul European, instituția responsabilă cu monitorizarea respectării drepturilor cetățenilor în cadrul Uniunii Europene.

În cadrul discuției, Negrescu a ridicat două teme considerate prioritare pentru România: protejarea drepturilor românilor care lucrează, studiază sau locuiesc în alte state membre și garantarea accesului echitabil al companiilor românești pe piața unică europeană.

„Este important ca vocea României să fie auzită atunci când apar blocaje administrative, întârzieri sau tratamente incorecte”, a declarat europarlamentarul, subliniind că România este un stat membru cu drepturi depline, iar cetățenii și companiile sale trebuie tratate egal în întreaga Uniune.
Potrivit lui Negrescu, dialogul cu Ombudsmanul European va continua în vederea identificării unor soluții concrete pentru îmbunătățirea protecției cetățenilor români și eliminarea barierelor administrative care afectează firmele românești.