Un acord româno-american prevede construirea unei fabrici de prelucrare a metalelor rare în județul Brașov, minereul urmând să fie adus din Groenlanda, iar producția să deservească piețele din Europa și Statele Unite.

România și compania americană Critical Metals au semnat un acord strategic pentru dezvoltarea proiectului. Fabrica ar urma să fie construită la Feldioara, în județul Brașov, unde funcționează deja o unitate de prelucrare a uraniului cu participarea aceleiași companii, scrie Világgazdaság.

Președintele Nicușor Dan a confirmat joi acordul, într-o declarație radiofonică. Potrivit acestuia, România participă la negocieri internaționale alături de SUA și Uniunea Europeană, obiectivul fiind crearea unui mecanism comun pentru gestionarea materialelor critice.
Materia primă va proveni din zăcământul Tanbreez din Groenlanda. Fabrica de la Brașov ar urma să acopere întregul lanț de aprovizionare, de la extracție și prelucrare până la utilizarea industrială finală. Producția finită ar urma să fie livrată atât pe piața europeană, cât și pe cea americană.

Reprezentanții Critical Metals au subliniat că proiectul ar contribui la reducerea dependenței Europei și SUA de China, care controlează în prezent o parte dominantă a producției și prelucrării globale a metalelor rare.
Contextul geopolitic amplifică importanța inițiativei. Donald Trump a declarat în repetate rânduri că dorește ca Groenlanda să aparțină Statelor Unite, interesul american pentru resursele insulei fiind unul explicit.
Până la jumătatea lunii aprilie autoritățile române ar urma să stabilească două aspecte esențiale: condițiile de finanțare pentru construirea fabricii și lista exactă a metalelor care vor fi prelucrate. Modelul de finanțare și operare este în curs de elaborare.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 229.784.036,59 de lei pentru 370 de investiții realizate prin componentele C5 – Valul Renovării, C10 – Fondul Local, C11 – Turism și Cultură și C15 – Educație din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, au fost decontate 56.305.736,23 de lei pentru 95 de facturi depuse prin Componenta C5 – Valul Renovării, pentru creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.

Suma de 161.270.959,31 de lei a fost virată pentru 218 facturi aferente Componentei C10 – Fondul local, pentru asigurarea infrastructurii pentru transportul verde și elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană.

Alte 525.566,31 de lei s-au alocat pentru un proiect inclus în Componenta C11 - Turism și Cultură, iar, prin Componenta C15 – Educație, s-au virat 11.681.774,74 de lei pentru achitarea a 56 de facturi care au ca obiectiv construcția de creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul.

Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA, la link: https://www.mdlpa.ro/pages/plati.

Președintele Partidul Social Democrat, Sorin Grindeanu, a declarat că o eventuală decizie privind rămânerea sau ieșirea partidului de la guvernare nu poate fi luată doar în cadrul Consiliul Politic Național (CPN), chiar dacă PSD ar decide să nu susțină proiectul de buget.

Liderul social-democrat a explicat că intrarea PSD în actuala coaliție de guvernare a fost stabilită printr-un proces mai amplu de consultare în partid, care a implicat atât conducerea centrală, cât și structurile teritoriale.
Potrivit acestuia, nu doar Consiliul Politic Național a fost implicat în luarea deciziei, ci și consiliile politice județene ale partidului.

Grindeanu a subliniat că aproximativ 5.000 de membri ai partidului au participat la acel proces de consultare și că, din respect pentru același cadru decizional, o eventuală hotărâre privind statutul PSD la guvernare ar trebui luată în același format.
„Trebuie să păstrăm, din punct de vedere decizional și statutar, același standard, același nivel”, a afirmat liderul PSD, arătând că o astfel de decizie nu poate fi tranșată doar în cadrul CPN.

Primele cinci contracte de finanțare dedicate microîntreprinderilor au fost semnate astăzi la sediul Consiliul Județean Galați, prin Programul Tranziție Justă, în prezența reprezentanților autorităților centrale și regionale.

La eveniment au participat Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Pe linia de finanțare destinată microîntreprinderilor din județ au fost alocate peste 22,57 milioane de euro, sub formă de granturi cuprinse între 50.000 și 300.000 de euro, care pot acoperi până la 90% din valoarea proiectelor.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, interesul pentru aceste fonduri a fost ridicat, fiind depuse 166 de proiecte, în valoare totală de peste 45,6 milioane de euro, sumă dublă față de alocarea inițială. Proiectele au potențialul de a genera peste 600 de noi locuri de muncă.

În prezent, 23 de proiecte au fost selectate pentru finanțare. Primele cinci microîntreprinderi care au semnat contractele activează în domenii precum construcții, industria confecțiilor și servicii medicale – cardiologie, ginecologie și stomatologie. Valoarea totală a investițiilor se ridică la aproape 9 milioane de lei, din care peste 7,1 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.
Reprezentanții autorităților au anunțat că procesul de evaluare continuă, urmând ca alte contracte să fie semnate în perioada următoare. Fondurile vor contribui la dezvoltarea mediului de afaceri local și la crearea de noi locuri de muncă în județul Galați.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat ordinul de începere a lucrărilor pentru modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale din incinta Spitalului Județean Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” din municipiul Galați, într‑o investiție de 8,84 milioane de lei, finanțată din bugetul administrației județene.

Proiectul vizează transformarea completă a accesului rutier și pietonal din zona spitalului, cu scopul de a crea condiții optime, sigure și confortabile atât pentru pacienți și aparținători, cât și pentru personalul medical care deservește una dintre cele mai importante instituții medicale din Estul României.

„Sunt lucrări prin care, în cursul acestui an, vom moderniza din temelii întreaga zonă rutieră de acces și aleile pietonale dinspre strada Brăilei, precum și din interiorul unității medicale”, a transmis Costel Fotea, subliniind că investiția face parte dintr‑un efort amplu de dezvoltare și modernizare a infrastructurii sanitare gălățene.

Lucrările includ refacerea carosabilului și a semnalizării rutiere pentru a îmbunătăți circulația și siguranța celor care tranzitează zona, amenajarea trotuarelor pentru un acces pietonal facil și sigur, instalarea unui sistem modern de iluminat public, colectarea apelor pluviale pentru prevenirea bălților și construirea unui pasaj subteran de acces între spital și noul corp al Prosecturii, menit să fluidizeze traficul și să asigure legături mai sigure între clădirile unității spitalicești.

Aceste intervenții sunt gândite pentru a avea un impact direct asupra mobilității tuturor celor care ajung în incinta spitalului, fie în calitate de pacienți, fie în calitate de vizitatori sau angajați.

Demararea acestui proiect vine într‑un moment în care spitalul gălățean este în plin proces de extindere și modernizare, cu investiții care variază de la extinderea parcării supraetajate până la construirea unor noi corpuri medicale moderne și dotate.

„Prin această investiție, facem încă un pas concret pentru a oferi gălățenilor un Spital Județean modern, sigur și ușor accesibil!”, a mai spus președintele CJ Galați, relevând angajamentul administrației pentru îmbunătățirea serviciilor și facilităților pentru sănătatea publică.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a participat la reuniunea informală a miniștrilor sănătății organizată în cadrul Președinției Cipriote a Consiliul Uniunii Europene, unde a exprimat sprijinul României pentru inițiativa Comisia Europeană de înființare a unui Centru European de Excelență Clinică pentru Produse Farmaceutice.

În intervenția sa, ministrul a subliniat necesitatea adaptării rapide a României la noile mecanisme europene din domeniul sănătății, precum și importanța reducerii timpilor de așteptare pentru introducerea terapiilor inovatoare pe piață. „Pentru pacienți, fiecare lună contează”, a transmis acesta.

Potrivit oficialului român, aderarea la noua structură ar aduce beneficii concrete pentru sistemul național de sănătate, printre care acces mai rapid la ghiduri și protocoale clinice armonizate la nivel european, accelerarea accesului la terapii inovatoare și tratamente personalizate – în special în oncologie –, precum și reducerea decalajelor față de alte state membre în privința accesului la inovație.

De asemenea, ministrul a evidențiat importanța integrării eficiente a terapiilor avansate și a biotehnologiilor moderne, într-un context în care medicina de precizie cunoaște o dezvoltare accelerată la nivel european.
„Integrarea în aceste structuri europene reprezintă o decizie strategică pentru modernizarea sistemului de sănătate și pentru reducerea inechităților în accesul la tratament”, a arătat ministrul Sănătății, reiterând angajamentul României pentru creșterea accesului pacienților la cele mai recente ghiduri și terapii, în condiții de siguranță, eficiență și transparență.

Guvernul a discutat, recent, un proiect de ordonanță de urgență care introduce o primă de stabilitate pentru tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani care nu au loc de muncă și nu urmează nicio formă de învățământ sau formare profesională.

Actul normativ modifică Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și vizează sprijinirea accesului pe piața muncii al tinerilor, persoanelor vulnerabile și șomerilor de lungă durată.
Printre principalele prevederi se numără acordarea unei prime de stabilitate pentru tinerii din categoria NEET (Not in Employment, Education or Training), respectiv cei care nu sunt angajați, nu studiază și nu participă la cursuri de formare profesională. Măsura are ca scop încurajarea ocupării și menținerea unui loc de muncă pe termen mai lung.

De asemenea, ordonanța extinde categoriile pentru care angajatorii pot beneficia de subvenții la încadrarea în muncă. Noile categorii includ șomerii cu vârste între 45 și 50 de ani, precum și șomerii de lungă durată, care vor fi integrați în măsuri active de ocupare.

Potrivit Guvernului, proiectul urmărește creșterea gradului de ocupare și reducerea riscului de excluziune socială în rândul persoanelor vulnerabile. Ordonanța urmează să fie adoptată în forma finală într-o ședință viitoare a Executivului.

Șoferii care nu își achită amenzile de circulație vor rămâne fără permis, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate recent de Guvern. Suspendarea dreptului de a conduce se va calcula în funcție de suma restantă: o zi pentru fiecare 50 de lei neachitați.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că mecanismul a fost stabilit împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției și prevede termene clare pentru plata amenzilor înainte de aplicarea sancțiunii.

Potrivit acestuia, după expirarea termenului inițial de 15 zile pentru achitarea amenzii, cazul este comunicat autorității locale. Aceasta emite o somație de plată prin care avertizează șoferul că permisul poate fi suspendat în cazul neplății. Dacă nici după 90 de zile situația nu este rezolvată, suspendarea se aplică automat.

„Propunerea colegilor de la MAI, cu care am fost de acord, este aceea ca pentru fiecare 50 de lei amendă să se aplice o zi de suspendare”, a afirmat ministrul.
Suspendarea va fi operată printr-o platformă digitală interconectată între autoritățile locale și Ministerul Afacerilor Interne, fără ca șoferul să fie nevoit să predea fizic permisul la Poliția Rutieră.

Actul normativ ar urma să intre în vigoare peste șase luni, perioadă în care vor fi pregătite platformele digitale și normele de aplicare, ce vor fi adoptate prin hotărâre de guvern.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a activat o celulă de criză la nivelul spitalelor de urgență din Capitală, după ce a fost informat despre un incident la bordul unei aeronave cu 180 de pasageri, care s-a depresurizat și s-a întors la Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Potrivit ministrului, în momentul informării nu existau date certe privind eventuale victime, însă se știa că aeronava urma să survoleze zona aproximativ 40–45 de minute pentru a-și reduce greutatea înainte de aterizare. Avionul a aterizat ulterior în siguranță.

„Rolul meu, ca ministru al Sănătății, nu este să reacționez după ce se întâmplă ceva grav, ci să fiu pregătit înainte”, a transmis Rogobete într-o postare pe rețelele sociale, precizând că spitalele de urgență din București au fost informate și puse în alertă.
Ministrul a arătat că, într-un scenariu negativ, ar fi fost posibilă apariția unor victime multiple, care necesită intervenție medicală în spitale, în condițiile în care unitățile sanitare funcționează în prezent cu un grad de ocupare de peste 90%. El a menționat că a menținut legătura cu reprezentanții aeroportului, cu Ministerul Transporturilor și cu Departamentul pentru Situații de Urgență.

Rogobete a respins criticile potrivit cărora anunțarea publică și activarea sistemului ar fi generat panică, susținând că informarea și transparența sunt esențiale într-o situație potențial critică.
„Îmi asum decizia de a reacționa prompt și de a comunica. Prevenția și pregătirea nu sunt motive de scuză, sunt obligații”, a mai transmis ministrul.
Avionul a aterizat în siguranță și nu au fost victime în urma incidentului.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că absența din acest an de la Forumul Economic Mondial de la Davos și de la Conferința de Securitate de la München nu exclude participări viitoare, iar deplasarea în Statele Unite a avut legătură cu securitatea și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA.

Întrebat de ce a ales să participe la reuniunea Consiliului Păcii din SUA, șeful statului a afirmat că prezența sa este justificată de importanța relației bilaterale.
„Faptul că n-am mers anul ăsta nici la Davos, nici la München, nu înseamnă că nu ne vom duce peste un an sau peste doi, când o să avem fie niște discuții, fie niște proiecte, fie niște mesaje de transmis”, a spus președintele.

Nicușor Dan a precizat că participarea la Consiliul Păcii reprezintă „o inițiativă a partenerului nostru strategic” și are legătură directă cu dimensiunea de securitate.
„Am venit pentru că este o inițiativă a partenerului nostru strategic și este o chestiune de securitate în condițiile în care, în lumea actuală, toate lucrurile sunt legate între ele. Participăm la Coaliția de Voință, de exemplu, pentru că ne interesează securitatea Europei și e important să fim acolo unde se iau decizii”, a afirmat el.

Întrebat despre criticile din spațiul public privind decizia de a merge în SUA, președintele a reiterat că obiectivul principal este consolidarea relației cu Washingtonul.

„Pentru politica noastră externă e important să fim parteneri în diferite formate și mai ales, dacă vorbim strict de securitate, să consolidăm, să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite”, a declarat șeful statului.
El a respins ideea unei opțiuni între Statele Unite și Uniunea Europeană.
„Cum alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană? Și răspunsul meu încă din campania electorală a fost: nu alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană. Încercăm să fim parteneri corecți în toate parteneriatele pe care le avem”, a mai spus Nicușor Dan.