Forțele Aeriene Române au activat procedurile de reacție rapidă în noaptea de 18 spre 19 noiembrie, după detectarea semnalului unei drone care a pătruns în spațiul aerian național în proximitatea graniței cu Ucraina.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, două aeronave Eurofighter Typhoon ale contingentului german dislocat la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, aflate în serviciul de Poliție aeriană întărită, au decolat la ora 00:25 pentru monitorizarea situației aeriene din zona Deltei Dunării. Măsura a fost luată pe fondul unor atacuri aeriene rusești desfășurate în apropierea frontierei fluviale cu România.

La ora 00:20, autoritățile au transmis un mesaj Ro-Alert pentru nordul județului Tulcea, după ce o dronă a fost detectată pătrunzând aproximativ 8 km în spațiul aerian al României, pe direcția Vâlcov – Periprava – Chilia Veche, unde semnalul acesteia a dispărut de pe radar.

Ulterior, drona a reapărut intermitent timp de aproximativ 12 minute, fiind semnalată pe traiectul Colibași (Republica Moldova) – Foltești – Oancea (România). La ora 00:59 a fost emis un al doilea mesaj Ro-Alert, de această dată pentru nordul județului Galați. În sprijin, Forțele Aeriene Române au ridicat două aeronave F-16 de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii.
Aeronavele Eurofighter au revenit la sol la ora 01:50, iar F-16 au aterizat în jurul orei 02:30.
Până la acest moment, nu au fost raportate impacturi cu solul ale vreunui vehicul aerian. Echipe specializate sunt pregătite să înceapă căutările la sol pentru identificarea eventualelor resturi, a precizat MApN miercuri dimineață.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit firmei IRD Engineering (Italia) contractul pentru supervizarea lucrărilor de proiectare și execuție pe lotul 1D Joseni–Ditrău al Autostrăzii Unirii (A8), a anunțat joi ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.

Valoarea contractului este de 30 de milioane de lei (fără TVA), iar semnarea documentului se va face dacă, în termen de 10 zile, nu vor fi depuse contestații. Contractul, finanțat din fonduri europene, are o durată totală de 98 de luni, care include perioada de proiectare, execuție și garanție.

Potrivit ministrului, rolul supervizorului este „esențial” pentru monitorizarea progresului lucrărilor, verificarea conformității și calității materialelor și a echipamentelor, precum și pentru evaluarea performanței echipei de execuție.

Lotul 1D Joseni–Ditrău are o lungime de 14,4 kilometri și face parte din secțiunea de munte a Autostrăzii Unirii, pe tronsonul Miercurea Nirajului–Leghin, în județul Harghita. Durata de realizare a lucrărilor este estimată la 34 de luni – dintre care 10 luni pentru proiectare și 24 pentru execuție. Traseul include 21 de pasaje și viaducte, precum și un nod rutier la Joseni.
Acesta este al doilea contract de supervizare atribuit de CNIR pentru secțiunea montană a A8, după cel semnat anterior pentru lotul 2A Ditrău–Grințieș.

Prefectul Capitalei, Andrei Nistor, a anunțat că s-a autosesizat în legătură cu situația privind strada din Sectorul 3 construită peste conductele Transgaz și că a solicitat Primăriei S3 documentele necesare pentru clarificarea modului în care s-a ajuns în această situație.
„Nu am primit un răspuns în termenul indicat (7 noiembrie), însă între timp au fost depuse și alte petiții, atât referitoare la acest caz, cât și la alte situații similare”, a precizat prefectul într-un comunicat.
Ca urmare, Andrei Nistor a convocat pentru vineri, 14 noiembrie, ora 10:00, o ședință de lucru la Prefectura Capitalei cu toate instituțiile relevante, inclusiv Primăria Sectorului 3 și Transgaz, pentru a analiza documentele și a stabili măsurile necesare.
„Ulterior, voi supune Comitetului pentru Situații de Urgență măsurile necesare pentru punerea în siguranță acolo unde situația o impune”, a mai declarat prefectul.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat modificarea modului în care sunt raportate datele furnizate de senzorii care măsoară calitatea aerului în România. Potrivit noilor reguli, informațiile vor fi afișate pe baza mediilor orare, nu a mediilor din ultimele 24 de ore, cum se întâmplă în prezent.

„Românii vor ști ce aer respiră în timp real. Datele vor fi publicate cu medii orare, nu cu media ultimelor 24 de ore”, a declarat Diana Buzoianu, precizând că actualul sistem de raportare nu reflectă fidel situațiile de poluare punctuală.

Ministra a explicat că inițiativa vine în urma mai multor episoade recente de poluare, când senzorii oficiali indicau valori normale, deși în teren aerul era irespirabil.
Modificarea este inclusă într-un proiect de ordin pus în transparență publică, urmând ca după adoptare să fie efectuate ajustări tehnice pe platforma oficială de monitorizare, pentru ca datele privind poluanții să poată fi afișate în timp real.

Buzoianu a subliniat că actualizarea normelor tehnice este esențială pentru protejarea sănătății publice și pentru creșterea transparenței în privința calității aerului.

Președintele Nicușor Dan a declarat marți dimineață că reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu este „exagerată” și a anunțat că nu va semna cererea de declanșare a urmăririi penale formulată de instituție.

„Cred că declarația doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost exagerată. Nu voi semna cererea de urmărire penală. Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție, nu e o greșeală așa mare (…) Magistrații au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal”, a spus șeful statului.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat luni că depune plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de instigare la ură, discriminare și violență, după declarațiile acesteia privind activitatea unor magistrați.

Cererea CSM urmează să ajungă la Președinție pentru semnătură, însă Nicușor Dan a precizat că nu va aproba procedura.
Declarațiile vicepremierului Gheorghiu au generat reacții ample în mediul politic și juridic, mai multe organizații ale magistraților cerând sancționarea acesteia, în timp ce susținători ai guvernului au apreciat că reacția CSM este disproporționată.

Președintele României, Nicușor Dan, îl va primi miercuri, 5 noiembrie, la Palatul Cotroceni, pe Secretarul General al NATO, Mark Rutte, aflat în prima sa vizită în România de la preluarea conducerii Alianței Nord-Atlantice.

Vizita oficialului NATO are loc în contextul participării sale la Forumul NATO pentru Industria de Apărare (NATO-Industry Forum), organizat la București în perioada 5–6 noiembrie 2025, un eveniment dedicat dialogului strategic dintre Alianță și industriile de apărare din statele membre.

Potrivit Administrației Prezidențiale, discuțiile dintre președintele Nicușor Dan și Secretarul General al NATO vor viza principalele provocări de securitate de pe Flancul Estic al Alianței, consolidarea posturii de descurajare și apărare colectivă, precum și sprijinul acordat Ucrainei. Întâlnirea de miercuri va începe la ora 13.30.

Cei doi oficiali vor participa împreună joi, 6 noiembrie, la deschiderea lucrărilor Forumului NATO-Industry Forum 2025.
În programul Secretarului General al NATO mai sunt prevăzute întâlniri cu alți înalți oficiali români și participarea la un eveniment de diplomație publică. El se va întâlni cu prim-ministrul Ilie Bolojan, cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, dar și cu studenții de la Universitatea din București.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat câștig de cauză Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), menținând măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor deținute de S.C. European Food S.A. și S.C. Transilvania General Import Export S.R.L., în dosarul privind recuperarea ajutorului de stat acordat ilegal în cazul Micula, a anunțat luni instituția fiscală.

Prin deciziile pronunțate în dosarele nr. 435/35/2024 și nr. 505/35/2024, instanța supremă a confirmat legalitatea și temeinicia măsurilor dispuse de ANAF, care vizau sechestrarea unor bunuri mobile și imobile pentru a garanta recuperarea sumelor stabilite prin Decizia Comisiei Europene C(2015)2112 final din 30 martie 2015.

În dosarul privind European Food S.A., ÎCCJ a admis recursul formulat de ANAF împotriva sentinței Curții de Apel Oradea și a respins cererea societății de anulare a deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii. În cazul Transilvania General Import Export S.R.L., instanța a respins recursul companiei ca nefondat.
ANAF a arătat că măsurile au fost dispuse în cursul anului 2024, după ce analiza fiscală a evidențiat tentative de înstrăinare de bunuri de către debitorii – persoane fizice și juridice – care răspund în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat.
„Deciziile Înaltei Curți confirmă caracterul legal și justificat al acțiunilor întreprinse de ANAF pentru protejarea intereselor statului român și conservarea patrimoniului debitorilor până la recuperarea integrală a ajutorului de stat declarat nelegal de Comisia Europeană”, precizează instituția.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a anunțat luni că lucrările de construcție pentru noua fabrică de pulberi propulsive de la Victoria (județul Brașov), realizată în parteneriat cu grupul german Rheinmetall, vor începe la data de 1 ianuarie 2026. Investiția, evaluată la aproximativ 500 de milioane de euro, va genera în jur de 700 de locuri de muncă directe.

„Începând de la 1 ianuarie 2026, statul român va construi platforma în care vor fi instalate liniile de producție pentru această fabrică. Va dura doi ani, un termen foarte bine definit, cu obligații clare din partea fiecărui partener”, a declarat Radu Miruță.

Oficialul a precizat că proiectul aduce un avantaj strategic României, care va deveni primul stat din regiune capabil să producă pulberi propulsive pentru muniție. „Vom produce aici ceva ce nu există în zonă și pentru care, până acum, trebuia să facem misiuni diplomatice pentru a obține pulbere”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Miruță, investiția nu se rezumă la locurile de muncă directe, urmând să genereze și un lanț de furnizori locali, companii românești fiind integrate în procesul de aprovizionare.
De asemenea, ministrul a subliniat că, deși România deține 49% din participație, iar Rheinmetall 51%, statul român beneficiază de drept de veto asupra deciziilor majore.

Fabrica va avea o capacitate de producție estimată la 60.000 de încărcături și 300.000 de încărcături modulare, una dintre cele mai mari din lume pentru sisteme de artilerie, urmând să producă inclusiv pulberi pentru calibru 120 mm și calibre medii.
Guvernul României și compania germană Rheinmetall au semnat luni acordul final de colaborare pentru realizarea acestei investiții strategice, care va poziționa România ca un actor important în industria europeană de apărare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, va efectua miercuri o vizită la București, cu prilejul Forumului NATO-Industrie, care va avea loc în capitala României în perioada 5-6 noiembrie 2025.

Evenimentul este organizat de Comandamentul Aliat pentru Transformare și de Divizia Industrie de Apărare, Inovare și Armament din cadrul Statului Major Internațional al NATO, sub auspiciile secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, potrivit unui comunicat al NATO.

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat încă de duminică vizita lui Mark Rutte. „Știți că domnul Rutte vine miercuri la București. (...) În aceste zile are loc și un exercițiu NATO important pe teritoriul României, cu peste 5.000 de soldați. Forumul Industrial NATO are loc o dată la doi ani, iar acum se desfășoară la București”, a declarat șeful statului.

Forumul NATO-Industrie este un eveniment strategic care facilitează cooperarea directă între NATO și industrie. Tema ediției din 2025 este „Reînarmarea NATO – Inovare, accelerare, susținere”, în concordanță cu decizia adoptată la summitul NATO de la Haga, din iunie, privind creșterea semnificativă a investițiilor în apărare. Evenimentul va contribui la definirea modalităților de investiție pentru dezvoltarea capacităților necesare apărării colective a Alianței.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că social-democrații susțin reducerea numărului de parlamentari la 300, însă vor ca alegerile să fie organizate prin vot uninominal.

Întrebat despre proiectul de lege care prevede reducerea parlamentului, trecut recent de Senat prin aprobare tacită, Grindeanu a precizat că acesta nu este redactat corect. „Scriau că din 300 de parlamentari, 200 trebuie să fie senatori și 100 deputați. Să mai învețe să scrie proiecte de lege”, a spus liderul PSD.

El a mai amintit că există un referendum ținut în România acum aproximativ 15 ani, care încă așteaptă să fie pus în practică. „PSD susține 300 de parlamentari, dar vrem și mai mult: vot uninominal”, a adăugat Grindeanu.