Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România va transmite pe 28 noiembrie o scrisoare către Comisia Europeană în care va detalia toate demersurile întreprinse pentru îndeplinirea reformei pensiilor magistraților, jalon aflat la baza suspendării unei plăți din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oficialul avertizează însă că acest pas nu asigură recuperarea fondurilor.

„Această suspendare provine din faptul că, timp de mai bine de patru ani de zile, România n-a îndeplinit o reformă pe care și-a asumat-o sau nu a adus suficiente dovezi că această reformă rezolvă problema de echitate și sustenabilitate în sistemul de pensii”, a declarat Pîslaru, joi, într-o conferință de presă.
Referindu-se la avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul a subliniat că se așteaptă la un răspuns rapid: „În spiritul principiului cooperării loiale între instituții, care e un principiu constituțional, ne așteptăm ca CSM să avizeze cât mai rapid acest proiect. Iar Guvernul își va face datoria și va împinge această reformă până la sfârșit”.

Pîslaru a precizat și care sunt pașii următori în încercarea deblocării fondurilor europene: „Pe 28 noiembrie, când punem scrisoarea cu privire la îndeplinirea acestui jalon, să aducem toate dovezile și foarte explicit vreau să fiu, că guvernul a făcut tot ce a ținut de guvern, că parlamentul a făcut tot ce a ținut de parlament, ca acest jalon să fie îndeplinit”.
Potrivit ministrului, Comisia Europeană ar urma să transmită un răspuns în aproximativ două luni. În acest interval, Pîslaru consideră necesară promulgarea legii, astfel încât procesul de evaluare să aibă la bază un cadru legislativ complet.
„Moment în care sistemul de audit și de verificare al Comisiei Europene va decide dacă elementele întrunite (…) sunt sau nu sunt penalizate proporțional, neproporțional, total, parțial sau cât sunt”, a explicat el.
Dragoș Pîslaru a încheiat prin a avertiza că, în ciuda eforturilor de prezentare a progreselor, rezultatul nu este garantat: „Aceste lucruri […] nu garantează, ca să fiu foarte explicit, că România va putea recupera cei 231 de milioane de euro.”