Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a anunțat că a avut negocieri-maraton pentru legea salarizării. Profesioniștii din transporturi, din autoritățile centrale și instituțiile cu autofinanțare și-au expus problemele din domeniile lor de activitate, a explica ministrul PSD.

Simona Bucura-Oprescu a discutat cu profesioniștii din transporturile aeronautice, Apele Române, energie, Agenția Nucleară și Deșeuri Radioactive, turism, Agenția Națională de Integritate, Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenței și sindicatele reprezentative ale acestor instituții.

Discuțiile au avut loc în contextul elaborării proiectului legii salarizării în sectorul bugetar. Profesioniștii prezenți la dialog au expus provocările pe care le întâmpină la locurile de muncă și au susținut că este nevoie de o lege nouă care să elimine inechitățile din salarizarea în sistemul public.

„Ne dorim să avem o lege care să aducă claritate, iar pentru muncă egală plata să fie egală. Legea trebuie să aibă un mecanism de limitare a modificărilor ad-hoc. Va fi introdus un spor lunar care va încuraja performanța. Rolul nostru este să venim cu politici active pentru forța calificată de muncă”, a fost concluzia ministrului Simona Bucura-Oprescu.
Discuțiile vor continua cu alte categorii profesionale.

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a solicitat în plenul Parlamentului European revizuirea bugetului european. Actualul buget face ca Uniunea Europeană să fie irelevantă și fragilă în fața competitorilor săi, a declarat Negrescu.

Europarlamentarul a vorbit în plen și a cerut accelerarea negocierilor privind revizuirea bugetului pe termen lung al Uniunii Europene.
„Parlamentul European, în special social-democrații din această instituție, afirmă în mod clar că avem nevoie de o revizuire urgentă a cadrului financiar multianual. Uniunea Europeană are nevoie de un buget care poate oferi răspunsuri adecvate la nevoile și provocările actuale, pregătindu-ne în același timp pentru viitor. Avem nevoie de un buget care să protejeze cetățenii UE, să ne permită să facem față concurenței globale din partea țărilor nedemocratice, să câștigăm războiul din Ucraina și provocările din Orientul Mijlociu, să menținem pacea mondială, să combatem terorismul și discursul instigator la ură și să ne protejăm modul de viață”, a spus Victor Negrescu.

Europarlamentarul român a mai spus că fără o modificare de strategie Uniunea Europeană „va deveni irelevantă, fragilă în fața Federației Ruse, incapabilă să facă față impactului inflației și al războiului, să realizeze o tranziție digitală și ecologică echitabilă sau să crească nivelul de trai al cetățenilor noștri”.

Politicianul român a arătat care sunt prioritățile social-democraților în ceea ce privește suplimentarea bugetului.
„De aceea, am solicitat mai multe fonduri pentru politicile cheie în domeniul sănătății și educației, pentru mecanismul de protecție civilă, esențial în gestionarea dezastrelor, pentru agricultură și energie, pentru a menține prețurile la un nivel scăzut, pentru a ajuta tinerii fermieri și a proteja consumatorii vulnerabili, pentru acțiunile noastre internaționale, în special în Republica Moldova sau Ucraina, sau pentru protecția frontierelor și extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria. De asemenea, am fost clari în a spune că trebuie să minimizăm impactul inflației asupra programelor UE, în special asupra proiectelor noastre Erasmus pentru tineret și educație. Din păcate, Europa plătește mai mult pentru ratele dobânzilor la bănci decât pentru programul nostru emblematic. Contrar a ceea ce ar spune populiștii,

Parlamentul nu solicită mai mulți bani, ci fonduri suficiente pentru ceea ce statele membre și Comisia au promis deja, fără a ne consulta măcar. Statele membre au primit deja o reducere de 22% din contribuția lor la bugetul UE datorită succesului resurselor proprii europene”, a precizat europarlamentarul Victor Negrescu.

Europarlamentarul PSD Rovana Plumb anunță că România va obține toți banii alocați din fondurile politicii de coeziune.

Potrivit europarlamentarului român, tranziția verde și digitală sunt elemente-cheie pentru dezvoltarea economică și autonomia strategică ale Uniunii Europene. Programul STEP (Tehnologii strategice pentru Europa)) este răspunsul european la necesitatea de a stimula investițiile în tehnologiile critice în Europa.

Investițiile STEP vor putea fi implementate și prin intermediul fondurilor politicii de coeziune. Industria din România va beneficia de condiții avantajoase de finanțare din fonduri europene pentru a putea dezvolta noi proiecte ce contribuie la obiectivul de asigurare a autonomiei strategice a UE și reducerea dependențelor sale strategice, anunță Plumb, care adaugă că proiectele STEP vor crea dezvoltare economică și locuri de muncă în toate regiunile.

„În calitate de raportor pentru Comisia REGI am propus o serie de amendamente pentru flexibilizarea implementării fondurilor în contextul STEP. În primul rând, am sprijinit flexibilizarea la maximum a prevederilor legate de închidere, dincolo de propunerea Comisiei, inclusiv prin extinderea termenelor din regulament pentru transmiterea cererilor de plăți și a rapoartelor finale de închidere. Este un aspect important în contextul în care multe proiecte au fost întârziate din cauza pandemiei COVID și în majoritatea situațiilor (în cazul proiectelor de investiții în infrastructură) întârzierile nu au putut fi recuperate în ciuda eforturilor de la nivelul autorităților de management. În al doilea rând am propus extinderea eligibilității cu un an suplimentar, până la 31 decembrie 2024 (față de 31 decembrie 2023 din regulament). În felul acesta se va reduce semnificativ riscul dezangajării automate a fondurilor la închiderea exercițiului 2014-2020. România nu trebuie să piardă nici un euro din fondurile politicii de coeziune. În al treilea rând, am amendat regulamentul comun al fondurilor astfel încât toate cererile de plată transmise Comisiei în ultimul an contabil vor beneficia de o finanțare integrală (100% de la bugetul UE). Este o măsură de siguranță suplimentară pentru creșterea absorbției și reducerea la minim a riscului dezangajării fondurilor la finalul perioadei 2014-2020. Nu în ultimul rând am propus flexibilizarea regulilor pentru întreprinderi pentru a putea accesa Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune pentru proiecte care contribuie la STEP, mai ales pentru a putea sprijini utilizarea tehnologiilor în beneficiul tuturor cetățenilor”, a declarat europarlamentarul social-democrat.

Rovana Plumb este europarlamentar și vicepreședinte al Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților.

Premierul român Marcel Ciolacu s-a întâlnit marți, în Israel, cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. Israelul are tot dreptul să se apere în deplin respect cu dreptul umanitar, a spus prim-ministrul român la finalul întâlnirii.

„România rămâne un stat consecvent în cadrul relațiilor sale din Orientul Mijlociu. De aceea, suntem extrem de îngrijorați de spirala crescândă a violențelor cu consecințe teribile asupra populației civile atât israeliene, cât și palestiniene. Vreau să îi asigur pe românii din țară că ne menținem atitudinea de promotori ai păcii, dar vom fi alături necondiționat în momentele dificile de prietenii și partenerii noștri, apărând valorile democratice. România a condamnat cu fermitate cele întâmplate în Israel în ultimele zile, nivelul atrocităților produse de Hamas, o grupare teroristă care ține ostatică populația palestiniană pentru a satisface interesele sale extremiste. Parlamentul României a fost primul for legislativ din rândul statelor democratice care a adoptat o declarație de solidaritate cu statul Israel. Alături de comunitatea internațională, România solicită eliberarea imediată a tuturor ostaticilor și a persoanelor răpite și reținerea de la alte acte de agresiune, în special împotriva țintelor civile. Am transmis premierului Netanyahu că în fața acestor atacuri, Israelul are tot dreptul să se apere în deplin respect cu dreptul umanitar”, a declarat Marcel Ciolacu.
Cei doi premieri au mai vorbit despre coridoarelor umanitare din Gaza și despre evacuarea românilor din zona de conflict.
„Aș dori să vă mulțumesc pentru implicarea autorităților israeliene și pentru sprijinul acordat repatrierii în siguranță a peste 2200 de cetățeni români din Israel. Îmi doresc un efort comun pentru evacuarea în siguranță a cetățenilor români din Fâșia Gaza”, a adăugat Marcel Ciolacu.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a răspuns anunțând că israelienii vor face tot posibilul pentru evacuarea românilor din Gaza.
„Vom face tot ceea ce stă în puterea noastră pentru a reuși evacuarea conaționalilor dumneavoastră din Gaza”, a transmis premierul israelian.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că în octombrie se vor acorda prima de carieră didactică și prima de carieră profesională

Ministrul Educației, Ligia Deca, a făcut anunțul la finalul unei întâlniri cu sindicaliștii din domeniul educației. Ca urmare, în perioada următoare se vor acorda prima de carieră didactică pentru cadrele didactice și personalul didactic auxiliar și prima de carieră profesională pentru personalul nedidactic. Acestea au valoarea de 1.500 de lei și de 500 de lei.

„Cel mai important moment de astăzi, întâlnirea de la Guvern cu reprezentanții sindicatelor, în care am reconfirmat, împreună cu membrii executivului, angajamentele luate: în această lună se vor acorda prima de carieră didactică în valoare de 1500 de lei pentru cadrele didactice și personalul didactic auxiliar și prima de carieră profesională pentru personalul nedidactic, în valoare de 500 de lei”, a declarat Ligia Deca.

Ministrul Educației le-a mai promis sindicaliștilor că va face tot posibilul pentru îndreptarea inechităților în ceea ce privește salariile din sistemul de învățământ

Florin Lazăr Maior, fost deputat în perioada 2000-2004 și fostul președinte al Blocului Național al Revoluționarilor, va fi transferat din Italia în România, pentru a executa o pedeapsă cu închisoarea. Nimeni nu e mai presus de lege, a transmis ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Potrivit autorităților române, Dorin Lazăr Maior a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru șantaj în noiembrie 2013. El a fugit la din țară, însă a fost prins și a executat pedeapsa. În 2020 a fost eliberat condiționat, dar pe 19 iulie 2023, Maior a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 2 ani și 1.186 zile de închisoare pentru cumpărare de influență. Pe numele lui a a fost emis un mandat european de arestare deoarece fostul deputat a dispărut din nou.

Pe 28 iulie 2023, Dorin Lazăr Maior a fost prins în Italia, iar, iar pe 21 septembrie Curtea de Apel de la Roma a dispus trimiterea sa în România. El va fi dus la Penitenciarul Rahova.
„Organele de poliție competente îl vor transporta pe fugar la Penitenciarul Rahova, pentru a începe executarea pedepsei privative de libertate. Mulțumesc tuturor autorităților, naționale și străine, care au contribuit la aducerea în țară a lui Dorin Lazăr Maior! Aceasta trebuie să fie normalitatea într-un stat de drept”, a precizat ministrul Alina Gorghiu.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu sindicaliștii din Educație. Ei au discutat despre salarii, investiții și programele pentru elevi. Avem în vedere îndreptarea inechităților salariale cât mai repede, a fost una dintre concluziile premierului.

Ministerul Educației și sindicatele din învățământ caută soluțiile tehnice pentru eliminarea inechităților salariale, a anunțat Marcel Ciolacu la finalul întrevederii. Ulterior, soluțiile descoperite vor fi analizate împreună cu Ministerele Muncii și Finanțelor. La final, propunerile de modificare a legislației vor fi discutate de Guvern împreună cu reprezentanții sindicatelor din educație.

În cadrul discuției s-a mai discutat despre programele de susținere a preșcolarilor, elevilor și studenților, dar și despre derularea investițiilor în educație.

„Facem tot ce ne-am asumat în domeniul educației pentru a ajuta copiii să meargă la școală în condiții cât mai bune și să oferim tuturor șansa la educație”, a concis premierul Marcel Ciolacu.

Guvernul a aprobat cadrul legal necesar pentru efectuarea plăților către fermieri, a anunțat Ministerul Agriculturii.

Ordonanța de Urgență privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA și FEADR, aferente politicii agricole comune, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2021-2027 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării a fost aprobată în ședința de luni a Executivului.

Astfel se asigură cadrul financiar general pentru gestionarea asistenței financiare nerambursabile alocate României din FEADR și respectiv FEGA, în perioada de programare 2021-2027 pentru care, în bugetul MADR, a fost prevăzută, doar pentru anul 2023, următoarele sume: 10.846.520.000 lei credite de angajament și 8.850.675.000 lei credite bugetare.

De asemenea, documentul stabilește mecanismul de finanțare pentru schemele de sprijin direct şi intervențiile PS 2021 – 2027 finanțate din FEGA şi FEADR, pentru măsurile de reglementare sau sprijinire a piețelor agricole. De asemenea, ordonanța creează cadrul legal pentru acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii - ANT în sectoarele vegetal şi zootehnic, din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Ministerul Agriculturii anunță că prin acest act normativ se asigură inclusiv cadrul legal pentru plata a peste 1 miliard de euro sub forma avansurilor din campania de plăți derulată de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2023.

De prevederile actului normativ beneficiază doar pe Pilonul I al PS PAC 2021-2027 un număr de circa 800.000 fermieri pentru plata avansului aferent cererilor anului 2023, a prercizat Ministerul Agriculturii.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că România nu se află într-o criză economică și are o creştere economică constantă, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pe care premierul l-a acordat postului Prima News.

„În acest moment, România nu se află într-o criză economică. România are o creştere economică constantă, oricum una dintre cele mai mari din interiorul Uniunii Europene”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul a mai spus că România este nevoită să continue reformele pentru a nu risca să eșueze din punct de vedere economic.

Potrivit premierului, drumul României trebuie să fie înainte, cu toate riscurile.

„Vreau să fac reforme în România. Nu mai putem. România se blochează dacă nu începem să luăm măsuri. Nu e un jandarm Comisia Europeană, nu îţi impune nimeni nimic, dar sunt nişte reguli pe care ţi le-ai asumat când ai intrat în Uniunea Europeană. România are un parcurs foarte clar către aderarea către OECD, E foarte important economic să fii în rândul ţărilor dezvoltate. Şi pe urmă avem marea miză fondurile europene, reformele din PNRR, nu neapărat banii din PNRR”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că un centru de colectare legume și fructe va fi construit în județul Giurgiu. Acesta va fi folosit de fermierii din bazinul legumicol Colibași.

Clădirea va avea benzi de sortare și spații de depozitare cu temperatura controlată.

„O nouă săptămână, un nou centru de colectare legume și fructe care prinde contur! Alături de Marian Mina, președintele PSD Giurgiu, deputatul Elena Dinu și primarii din bazinul legumicol Colibași, am stabilit terenul unde va fi amplasat centrul de legume și fructe din județul Giurgiu. Și la întâlnirea cu fermierii din județul Giurgiu am discutat despre acest centru de colectare atât de așteptat și de necesar pentru valorificarea și protejarea legumelor și fructelor. Centrul care va avea 3000 mp, 4 benzi se sortare și spațiu cu temperatură controlată, pentru a prelua, sorta și pregăti pentru valorificare producțiile fermierilor din bazinul legumicol Colibasi”, a explicat Florin Barbu.

Zilele trecute, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că au fost predate primele trei amplasamente pentru viitoarele centre de legume și fructe din județele Buzău, Olt și Dolj. El a mai spus că lucrările la primele șase centre vor începe în acest an. În total, în România vor fi construite 15 centre de legume și fructe.