Ministerul Sănătății anunță că 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral în fiecare an. De aceea, ministerul a decis să schimbe radical abordarea tratamentului și recuperării pacienților cu AVC.

Proiectul a fost lansat în dezbatere publică chiar de Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral.
„Ziua Mondială a Accidentului Vascular este un moment simbolic care atrage atenția asupra importanței programelor de prevenție, diagnostic, tratament acut și reabilitare adecvate pentru o patologie care schimbă în mod radical viețile a zeci de mii de români în fiecare an”, scrie în mesajul Ministerului Sănătății.

Potrivit MS, anul acesta a fost introdus un atestat de studii complementare care vizează pregătirea medicilor pentru realizarea procedurilor neurointervenționale, precum tratamentul endovascular al AVC.

În plus, MS a publicat în transparență decizională actele normative pentru un nou program de acțiuni prioritare, prin care se va aloca finanțare directă pentru neuroreabilitarea precoce a pacienților cu AVC în secțiile de neurologie.

„Anumite categorii de pacienți care în prezent nu beneficiază de inițierea procesului de reabilitare în faza acută a patologiei, atunci când neuroplasticitatea creierului încă permite recuperarea funcțională, vor fi ajutați să-și recâștige mobilitatea, îmbunătățindu-și astfel calitatea vieții”, mai anunță MS.
Proiectul a fost realizat de comisiile de specialitate de cardiologie și neurologie ale Ministerului Sănătății, împreună cu experți din cadrul societăților profesionale și societăților internaționale de profil.
Bolile cerebrovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de deces. Statistica arată că în fiecare an peste 60.000 de români suferă un accident vascular cerebral.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că anul viitor va exista o linie de finanțare pentru stocarea energiei, la ELCEN.
Anunțul a fost făcut în weekendul trecut.

„Avem o linie de finanţare în Fondul pentru Modernizare. Vom gândi un proiect, aici sau şi la celelalte CET-uri, astfel încât să putem să stocăm energia. Şi, repet, banii există. Deci anul viitor va fi o linie de finanţare şi pentru stocare”, a explicat Sebastian Burduja.

Ministerul Energiei a anunțat că doar câțiva kilometri din rețeaua ELCEN a fost modernizată în ultimii trei ani cu fonduri europene.

„Din perspectiva ELCEN lucrurile au stat bine şi vor sta din ce în ce mai bine. Aici, cu toate dificultăţile financiare, punctual s-au făcut investiţii, inclusiv patru cazane pentru apă fierbinte, pe care ELCEN le va pune în funcţiune cel mai târziu în luna noiembrie. Ele funcţionează practic ca o rezervă de sistem şi produc doar agent termic, nu produc şi energie electrică. Dincolo de asta, noi am găsit deja soluţii pentru modernizarea acestor CET-uri din Fondul pentru modernizare. Vorbim de CET Sud, unde va fi o investiţie de 400-500 de milioane de euro şi va veni ca proiect individual, cu aprobare în comitetul Băncii Europene de Investiţii şi a statelor membre din Fondul pentru Modernizare, în primăvara anului viitor, după care se poate porni efectiv investiţia. CET Progresu şi CET Grozăveşti vor merge deja pe o schemă pe care noi o avem aprobată şi un apel de proiecte pe care il vom lansa în perioada imediat următoare. Vorbim de o lună, o lună şi jumătate. Înţeleg că la CET Grozăveşti există studiul de fezabilitate, deci intră direct în evaluare şi contractare. La CET Progresul acum este în derulare achiziţia pentru studiul de fezabilitate. Al 4-lea CET, CET Vest, este relativ modern”, a precizat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Premierul Marcel Ciolacu a făcut o vizită la Bruxelles unde a discutat cu partenerii europeni despre aderarea României la spațiul Schengen. Toți liderii stângii europene sprijină aderarea României, a fost concluzia premierului român.

Marcel Ciolacu a cerut ca și reprezentanții partidelor de dreapta din UE să pună presiune pe cancelarul austriac.

„M-am asigurat astăzi, la Bruxelles, că toți liderii stângii europene, în frunte cu premierul spaniol Pedro Sanchez, și-au reafirmat sprijinul pentru aderarea României la spațiul Schengen. Sper ca și dreapta europeană să muncească serios pentru a-l convinge pe cancelarul austriac Nehammer să judece rațional, nu demagogic”, a transmis Ciolacu.

Prim-ministrul a mai anunțat că România va lua toate măsurile care se impun în relația cu Austria.
„Refuzul nejustificat al Austriei la adresa țării noastre nu are doar consecințe politice, ci și economice, care înseamnă miliarde de euro pierdute de România doar în acest an. Nu putem accepta această situație și vom acționa împotriva guvernului austriac pe toate palierele pentru a ne face dreptate. Fiindcă toată Europa știe că dreptatea este de partea noastră”, a precizat șeful Guvernului de la București.

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi, decretul pentru promulgarea legii privind măsurile fiscal-bugetare. Este vorba despre actul normativ pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi, 26 octombrie 2023, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe pe termen lung, a anunțat Administrația Prezidențială.

Legea a putut fi promulgată după ce Curtea Constituțională a României a respins sesizarea USR și a partidului Forța Dreptei pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare.

Ministerul de Finanțe lucrează la o schemă de ajutor de stat cu un buget mediu anual de 150 mil. euro. Anunțul a fost făcut de ministrul Marcel Boloș.
Scopul schemei este să ofere sprijin companiilor românești.

„Trebuie să oferim companiilor românești oportunități pentru a-și extinde activitățile și a deveni mai competitive pe piața internațională” , a explicat ministrul Marcel Boloș.
Ministerul Finanțelor a finalizat analiza Cererilor de acord pentru finanţare depuse în baza Hotărârii Guvernului nr.807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, iar bugetul total alocat schemei a fost epuizat.

Astfel, în peste 9 ani de la demararea schemei de ajutor de stat, 174 de proiecte de investiții au primit granturi de la bugetul de stat, pentru cheltuieli eligibile de natura activelor corporale și necorporale, precum și cele legate de închirierea construcțiilor aferente investiției inițiale.

În această perioadă au fost investiți peste 7,34 miliarde lei în sectoare cheie din economia românească și s-au creat peste 25.000 de noi locuri de muncă.
În continuare, urmare modificării Regulamentului (UE) nr.651/2014 din data de 01.07.2023, Ministerul Finanțelor elaborează un proiect de schemă de ajutor de stat care va avea o perioadă de valabilitate de 3 ani, respectiv perioada 2024-2026 și un buget mediu anual de cca. 150 mil. euro, conform prevederilor din regulament.

Noua schemă are ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor cu impact major în economie.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj Armatei române spunând că doar investițiile pot asigura combaterea eficientă a amenințărilor. Deteriorarea situației de securitate de la graniță și din Orientul Mijlociu ne arată de ce avem nevoie de o armată puternică, a mai spus prim-ministrul român.

Șeful Guvernului s-a adresat militarilor în Parcul Carol I din Capitală în timpul ceremoniilor dedicate Zilei Armatei. Ciolacu a spus că România a alocat apărării un buget de 2,5% pentru programe de înzestrare, modernizare și transformare ale Armatei Române.

„Deteriorarea situației de securitate la granițele României, dar și conflictul din Orientul Mijlociu ne demonstrează - o dată în plus - de ce avem nevoie de o Armată puternică, care să facă față noilor provocări. Suntem membri ai NATO, iar asta reprezintă o garanție că securitatea cetățenilor români nu va fi pusă în pericol niciodată. Însă, trebuie să înțelegem că descurajarea și combaterea eficientă a diferitelor tipuri de amenințări la care suntem supuși nu se poate face decât dacă vom investi masiv și în dotări”, a transmis Marcel Ciolacu.

El a mai spus că „Guvernul va continua să fie alături de Armata Română și să ofere toate resursele atât pentru pregătirea militarilor la cele mai înalte standarde, cât și pentru achizițiile necesare pentru întărirea flancului estic al NATO și consolidarea cooperării cu aliații noștri”.