Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni, decretul pentru numirea în funcţia de consilier prezidenţial a lui George-Gabriel Bologan. Bologan a fost ambasador al României în Italia din 2016, iar din 2022 ambasador al României în Spania.

”Ca ambasador în Italia, a organizat prima vizită de stat după 46 de ani în anul aniversării a unui veac de unitate naţională (2018), consolidând relaţiile bilaterale şi creând o punte solidă între cele două ţări. Ca ambasador în Spania, a promovat relaţiile economice şi comerciale dintre cele două ţări, consolidând parteneriatele şi facilitând schimbul de experienţă în diverse domenii. A organizat prima şedinţă comună a celor două Guverne din istoria celor două ţări, în cadrul căreia partea spaniolă a făcut anunţul deschiderii pentru semnare a unui Acord privind dubla cetăţenie, lucru deosebit de important pentru conservarea aspectului identitar pentru românii care doreau şi cetăţenia spaniolă”, precizează Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat săptămâna trecută decretul privind eliberarea din funcţia de consilier prezidenţial a al ui Bogdan Aurescu, începând cu data de 1 februarie, după alegerea acestuia în calitate de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat vineri că voucherele pentru cheltuielile imediate ale victimelor infracțiunilor sunt disponibile începând de acum.

În total, în bugetul ministerului sunt alocate sumele pentru 300 de vouchere. Dacă este nevoie, numărul va fi mărit, a promis Alina Gorghiu.

„Avem 300 de vouchere pentru acest an, dacă necesarul va fi mai mare, vom ajusta numărul”, a transmis ministrul Gorghiu.
Voucherele pot fi folosite pentru cheltuielile imediate de cazare, mâncare, uz personal, medicamente şi transport. Un voucher poate fi acordat în limita unei sume echivalente cu cinci salarii de bază minime brute. Suma este de 16.500 de lei pentru fiecare voucher.

Pot beneficia de voucher victimele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, o infracţiune de vătămare corporală, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi agresiune sexuală, o infracţiune de terorism sau orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă.
Avansul ajutorului trebuie acordat în cel mult 72 de ore de la data soluţionării de către instanţă a cererii depuse de victimă la Tribunal.

Ministerul Agriculturii anunță că a început depunerea cererilor pentru acordarea ajutorului pentru sectorul vegetal. Ministrul Florin Barbu spune că ajutorul constă în 100 de euro/ ha.
Cererile pot fi depuse până pe 8 martie.

„Așa cum am promis, am demarat procedurile pentru acordarea ajutorului de 100 de euro/ ha, pentru sectorul vegetal. Centrele locale și județene ale APIA au început să primească cererile, perioada de depunere fiind 29 ianuarie – 8 martie 2024, inclusiv. Grantul direct reprezintă o plată compensatorie pe suprafață și este echivalentul în lei a 100 euro/hectar, la cursul de schimb valutar de 4,9334 lei/euro”, a transmis Florin Barbu.
Valoarea maximă a grantului direct acordat pe întreprindere beneficiară nu poate depăși echivalentul în lei a 280.000 euro. Guvernul a alocat, din bugetul Ministerului Agriculturii, suma de 1.200.000.000 lei pentru plata acestui ajutor de stat. Plata se efectuează până la data de 30 iunie 2024.
„Acest ajutor de stat se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2023, pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile: grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovăz de toamnă, rapiță de toamnă. Am promis încă de anul trecut, că acordăm acest ajutor fermierilor români și continuăm să îi susținem, să îi ascultăm, să dialogăm și să lucrăm împreună pentru dezvoltarea agriculturii românești”, a precizat Florin Barbu.

Apartenența României la UE ȘI NATO ar putea fi introdusă în Constituția României. Este una dintre solicitările exprimate prin campania AntiRoExit.

Victor Negrescu este unul dintre susținîtorii ideii.

„Introducerea în Constituția României a apartenenței la Uniunea Europeană și la NATO este benefică pentru că:
- ar proteja suveranitatea națională și a poporului român ca parte din cele două structuri;
- ar confirma faptul că România își vede stabilitatea, securitatea și viitorul ca parte a acestor două structuri;
- ar reduce riscurile ca partidele extremiste și politicienii populiști să decidă ieșirea din UE și NATO fără consultarea românilor;
- ar conferi un element de constituționalitate și un plus de valoare juridică apartenenței la cele două structuri;
- ar fi un răspuns către partidele extremiste din România care vor să ne scoată din UE și NATO, vor să ne fragilizeze în fața Federației Ruse și vor să ne pună în situația de instabilitate a Ucrainei și a Republicii Moldova;
- ar întări suveranitatea României și caracterul național, indivizibil și independent al statului român;
- ar consolida și întări profilul României în NATO și UE”, a transmis Negrescu.
Împreună cu cei PES activists Romania europarlamentarul anunță că demersul este susținut în contextul discuțiilor privind revizuirea Constituției.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu și reprezentanții fermierilor și transportatorilor au semnat vineri, la Palatul Victoria, un acord prin care să se pună capăt de îndată acțiunilor de protest.

Premierul i-a invitat pe reprezentanții fermierilor și transportatorilor, care protestează la Afumați, la o nouă rundă de discuții, la sediul Guvernului.
Acordul semnat prevede ca luni, 5 februarie, prin decizia prim-ministrului Marcel Ciolacu, să se constituie un Comitet interministerial, la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, care să analizeze și să găsească cele mai bune soluții pentru revendicările protestatarilor, anunță Guvernul.

Comitetul va fi format din reprezentanți ai ministerelor de resort și ai fermierilor și transportatorilor. Fiecare ministru va desemna câte un secretar de stat din subordinea sa, care să facă parte din comitet, și să gestioneze problemele semnalate. Spețele concrete care privesc un singur domeniu, vor fi gestionate la nivelul ministerului de resort, împreună cu partenerul social. Scopul Comitetului este soluționarea revendicărilor agricultorilor și transportatorilor și redactarea unor propuneri de soluții concrete pentru sectoarele economice în discuție.
În baza acestui acord, semnat din partea Guvernului de către șeful Executivului, Marcel Ciolacu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu, și consilierul de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului Daniel Botănoiu, reprezentanții protestatarilor vor încheia acțiunile de protest atât în Capitală, cât și în teritoriu.
Decizia prim-ministrului Marcel Ciolacu privind înființarea acestui Comitet interministeriale va fi publicată luni, 5 februarie, în Monitorul Oficial, a precizat Guvernul.

Ministrul Dezvoltării, Adrian-Ioan Veștea, a anunțat că a semnat contracte care au ca scop creșterea standardului de viață al locuitorilor din 28 de județe. Peste 481 milioane de lei vor finanța 35 de noi proiecte de infrastructură, a stabilit ministrul.

Este vorba despre contracte finanțate prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”.

”Am semnat și astăzi (marți, 30 ianuarie) contracte care au ca scop creșterea standardului de viață al locuitorilor din 28 de județe. Sunt un om al faptelor și, împreună cu echipa de specialiști din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, mă asigur permanent că facem tot ceea ce ține de noi pentru a iniția și a duce la îndeplinire toate obiectivele propuse în acest sens”, a subliniat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Proiectele, în valoare totală de 481.322.870,98 lei, au ca obiective modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră, a stațiilor de pompare și a stațiilor de epurare, înființarea sau extinderea sistemelor de distribuție a gazelor naturale, precum și construirea sau modernizarea unor poduri.
Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” vizează realizarea a peste 9.000 km de rețele de alimentare cu apă, 17.000 km de rețele de canalizare, 2.000 km de drumuri județene și 15.000 km de drumuri locale, precum și a 104 obiective de investiții, preluate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), pentru sisteme de distribuție a gazelor naturale.

Senatorul social-democrat Daniel Zamfir anunță că plafonarea dobânzii la IFN-uri reprezintă o prioritate a PSD. Asta potrivit poziției oficiale a liderului PSD, Marcel Ciolacu.

Potrivit senatorul PSD, în cazul în care creditorul financiar este o instituție financiară nebancară, DAE la creditele ipotecare pentru investiții imobiliare nu poate depăși cu mai mult de opt puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă.

În cazul creditelor de consum acordate de IFN uri, DAE nu poate depăși cu mai mult de 25 de puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR.

De asemenea, dacă nivelul DAE este mai ridicat decât plafoanele stabilite la acest nivel va fi redus, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească.

Totodată, în cazul creditelor de consum acordate de IFN in valoare maxima de 15.000 de lei, valoarea totala platibila de catre consummator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului.
„În situația depășirii plafoanelor prevăzute, consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să efectueze în scris în termen de 45 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ținând cont de situația financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare.
Propunerea de revizuire a contractului va conține reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu modificările și completările ulterioare”, a mai explicat senatorul.
Legea se va aplica și contractelor în derulare, a precizat senatorul Daniel Zamfir. 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că declararea epidemiei de gripă este foarte probabilă. În funcție de cifrele pe care le primim vom lua decizia, a spus Rafila.
Măsura se ia dacă se înregistrează creșteri ale numărului de cazuri timp de trei săptămâni consecutiv.

„Noi am avut două săptămâni de creștere consecutivă, peste o medie multianuală care reprezintă un grafic care este urmărit de specialiști din sănătate publică, în principiu când există trei săptămâni consecutive peste acest prag se declară, la fel ca și anul trecut, o stare de urgență epidemică care duce la un grad mai mare de pregătire a unităților sanitare și a autorităților de sănătate publică. E foarte probabil, o să vedem cifrele care le vom primi în cursul zilei de astăzi (joi, 1 februarie), ca să existe o creștere ușoară față de săptămâna trecută și să fim într-o astfel de situație”, a transmis Rafila
Ministrul Sănătății a mai arătat că declararea epidemiei presupune o monitorizare atentă a capacității de internare în spitale și secții de terapie intensivă, dar și un proces de consultare permanentă cu specialiștii din teritoriu.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, adică la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante, a explicat Ciolacu.

Explicațiile au fost oferite ca urmare a discuțiilor apărute în spațiul public după vizita în România a delegației FMI.
„Vreau să fac o precizare după ce am văzut în ultimele zile tot felul de presupuneri privind vizita FMI și situația pensiilor. Recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, respectiv la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante! Ne-am asumat acest lucru și acest lucru va fi făcut la 1 septembrie”, a transmis miercuri Marcel Ciolacu.

Premierul a dezvăluit că a solicitat Ministerului Muncii să calculeze ce impact ar avea aplicarea propunerii liberale privind neimpozitarea pensiilor până la 3.000 de lei.
„Știm că până în 2.000 de lei nu se impozitează nicio pensie. Vedem impactul între 2.000 și 3.000 de lei ca să mărim această marjă până la 3.000 de lei, eu aștept recomandarea Ministerului Finanțelor, să vedem dacă ne permitem după majorarea de 13,8% și recalcularea de la 1 septembrie să avem și această scutire de impozite până în 3.000 de lei”, a precizat Ciolacu.

Declarațiile au fost făcute înainte de ședința săptămânală de Guvern.

Premierul Marcel Ciolacu anunță cea mai mare investiție în cercetare din istoria României. Este o premieră, a spus prim-ministrul care a adăugat că suma de 1,6 miliarde lei va fi investită în 20 de centre de excelență.

Anunțul a fost făcut miercuri, înainte de ședința săptămânală de Guvern.
„În premieră absolută, lansăm azi cea mai mare investiție făcută vreodată în cercetarea românească: 1,6 miliarde lei în 20 de centre de excelență, în domenii de cercetare de vârf”, a declarat Marcel Ciolacu.

Tot în educație vor fi majorări semnificative ale costului standard pe copil în creșă, grădiniță și scoală, începând din acest an, atât pentru învățământul de stat, cât și pentru cel particular acreditat.