PSD susține că „se va opune categoric tentativei USR de a drena banii din sistemul asigurărilor sociale de sănătate către clientela de partid”. Reacția vizează propunerea numită „Pilon II pentru Sănătate”.

Mesajul a fost transmis printr-un comunicat de presă.

„După ce a irosit 1 miliard de euro din bugetul Sănătății pe achiziții supradimensionate de vaccinuri COVID-19, USR vrea să dea încă o lovitură grea sistemului public de sănătate din România. Așa-zisul „Pilon II pentru Sănătate” propus cu surle și trâmbițe de USR este, în realitate, o tentativă ticăloasă de privatizare mascată a sistemului social de asigurări de sănătate, în beneficiul unei clientelei de partid”, au transmis social-democrații.

PSD susțin că „propunerea legislativă a USR subminează sistemul public de sănătate și posibilitatea celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale corespunzătoare”.

„Așa-numita libertate de a alege o firmă privată de asigurări medicale se aplică doar celor care își vor permite să plătească diferența dintre cei 165 de lei direcționați din CASS și valoarea totală a asigurării private. Pentru cea mai mare parte a populației, proiectul USR înseamnă mai puține servicii medicale, ca urmare a scăderii finanțării din sistemul public de sănătate. Prin această propunere legislativă USR calcă în picioare conceptul de solidaritate socială, care presupune coeziune și ajutor reciproc între membrii societății. Mai mult, ignoră un lucru elementar, care este demonstrat de realitatea din unitățile spitalicești de stat: cazurile grave sunt tratate/gestionate de sistemul public. Conform Art. 1 din Constituție, România este „stat social”, în care sănătatea nu este o marfă tranzacționată contra cost, ci un drept fundamental, garantat pentru toți cetățenii români”, a precizat PSD.

Ministrul Adrian-Ioan Veștea a semnat 44 de noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 392.653.145,36 de lei.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, contractele, semnate împreună cu o parte dintre beneficiarii proiectelor, au ca obiective „modernizarea drumurilor de interes local și a infrastructurii stradale, înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și a rețelelor de canalizare menajeră, lucrări de amenajare urbanistică, precum și construirea sau modernizarea unor poduri și podețe”.

„Toate aceste facilități răspund unor necesități de bază ale oamenilor și trebuie să fie interconectate, pentru a avea rezultate cât mai bune și mai de durată, aducând beneficii vizibile comunităților locale în care se implementează”, a precizat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Ionuț Pucheanu, primarul orașului Galați, susține că șomajul a scăzut cu 55% în ultimii șapte ani. Edilul șef a folosit date oficiale furnizate de AJOFM Galați.

Potrivit primarului în municipiul Galați au fost sub 1.000 de șomeri la final de 2023, în scădere cu 55% față de 2016

„Orașul nostru a devenit tot mai atractiv pentru investitori și trebuie să continuăm în această linie. Asta înseamnă dezvoltare și noi locuri de muncă pentru gălățeni, în timp ce numărul șomerilor este în continuă scădere. Iată evoluția numărului de șomeri de la sfârșitul fiecărui an în municipiul Galați: 2016 – 2.212, 2017- 1.500, 2018 – 1.457, 2019 – 1.376, 2020 – 1.975, 2021 – 1.201, 2022 – 1.301, 2023 – 987”, a prezentat Ionuț Pucheanu pe rețelele de socializare.

Fostul ministru al Muncii, Marius Constantin Budăi, susține că PSD se opune proiectului privind introducerea CASS pentru pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei. Acesta a fost inițiat de mai mulți membri PNL.

Proiectul a fost depus la Senat. „Un proiect de lege recent depus la Senat propune aplicarea Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) la pensiile care depășesc pragul de 4.000 de lei. Însă, acesta nu se bucură de susținere unanimă”, a anunțat Budăi.

Fostul ministru a mai spus că PSD nu va vota proiectul.

„PSD face front comun și declară răspicat că se va opune acestui proiect, apărând interesele părinților și bunicilor noștri. Această inițiativă vine din partea acelorași politicieni care au decis înghețarea pensiilor în 2021, provocând nemulțumire în rândul seniorilor. Contradicțiile sunt evidente din partea PNL: pe de o parte fac promisiuni cu neimpozitarea pensiilor sub 3.000 de lei, iar pe de alta se propune o suprataxare a celor care depășesc 4.000 de lei. Din punctul meu de vedere, aceste contradicții denotă o doză destul de mare de neseriozitate a PNL în politicile adresate pensionarilor”, a precizat Marius Constantin Budăi.

Miniștrii Transporturilor din România și Italia au discutat despre noi proiecte din cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Sorin Grindeanu și Matteo Salvini s-au întâlnit joi la Roma.
Grindeanu este unul dintre membrii delegației conduse de Marcel Ciolacu, aflate într-o vizită de lucru în Italia.

„Un nou an, o nouă întâlnire cu bunul meu prieten, ministrul italian al Transporturilor și Infrastructurii, Matteo Salvini! Am decis că este oportună implementarea unor proiecte noi, stabilite în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, care să asigure interconectarea rutieră pe ruta Marea Baltică- Marea Neagră- Marea Egee. Pe teritoriul României această rută se va materializa prin construcția drumului de mare viteză Arad- Oradea. Dezvoltarea rețelelor TEN-T reprezintă un scop comun al ambelor țări ca și diversificarea rutelor de transport care tranzitează teritoriul Uniunii Europene”, a anunțat ministrul român al Transporturilor pe Facebook.

Sorin Grindeanu a vorbit cu omologul său și despre firmele italiene care au contracte în derulare în România.

„În contextul extinderii accelerate a rețelelor de transport din România, am subliniat importanța respectării angajamentelor contractuale din partea firmelor italiene care activează în domeniul infrastructurii! În prezent, România este o piață cu o dinamică fără precedent, datorată implementării obiectivelor de infrastructură mare și, din această perspectivă, orice întârziere poate provoca prejudicii la nivel național și cu impact pe plan european”, a transmis Grindeanu.

Un alt subiect discutat a fost cel al sprijinului acordat Ucrainei de România. „Am subliniat interesul justificat pentru participarea firmelor românești, alături de firme din alte state europene, la reconstrucția acestei țări, după finalizarea conflictului ruso-ucrainean. În acest context, Portul Constanța va avea un rol extrem de important, fapt subliniat și de omologul meu Italian. Ar urma să fie asigurată o conexiune maritimă mult mai eficientă între principalul port de la Marea Neagră și porturile italiene de la Marea Adriatică (Trieste, Ravenna etc.), care ar facilita tranzitul de mărfuri”, a precizat Sorin Grindeanu.
În timpul discuției, reprezentantul Guvernului italian și-a exprimat din nou susținerea pentru aderarea României în totalitate la Spațiul Schengen. De asemenea, România va susține demersurile Republicii Italiene la nivel european și se va alătura demersului Romei care denunță interdicțiile impuse de Austria transportatorilor pe Coridorul Brenner (Tirol).

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, susține că România nu are recesiune şi nu există nici această prognoză că s-ar putea îndrepta în această direcţie.

„Nu suntem pe recesiune. Nu cred că suntem nici în direcţie. Din grafic o să vedeţi că cu consum în creştere, ar fi fost posibil, să zicem, dacă nu se atrăgeau banii europeni, dar văd că merg destul de bine. Deci investiţiile merg, consumul este în creştere, creditul şi-a revenit, încetinire de creştere economică am avut, dar recesiune înseamnă câteva trimestre de scădere a Produsului Intern Brut şi cifre mari, adică nu 0,1 sau... Deci nu avem recesiune şi nu vedem, nu avem această prognoză”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a anunțat că liberalii nu pleacă de la guvernare. Ne așteaptă încă multă muncă în următorii ani, l-ea transmis el social-democraților.

Declarația a fost făcută în contextul discuțiilor despre o eventuală rupere a coaliției din cauza neînțelegerilor privind participarea la alegerile din acest an,
„Am intrat la guvernare pentru a aduce stabilitate. În politică, în guvern, în societate. Îndemn guvernanții care au uitat această motivație în ultimii ani să își reamintească de angajamentul lor, să își aducă aminte ce ne-am propus să realizăm pentru români și pentru țară, în vremuri complicate. În contextul acestor zile, saturat de discurs politic, să nu uităm că suntem aici pentru oameni. Nu pentru noi și nu pentru funcții. Să ne amintim ce le-am promis românilor. Nu am promis nimănui conflicte, nu asta e menirea noastră aici”, a spus liderul PNL.

Nicolae Ciucă a spus că PNL nu vrea să părăsească guvernarea.
„Ne așteaptă încă multă muncă în următorii ani. Avem oportunitatea să aducem mai mulți bani europeni, să îmbunătățim sistemul de sănătate, să creștem veniturile tuturor și să dezvoltăm comunitățile. Asta e promisiunea noastră și este jurământul pe care l-am făcut românilor, pentru care conflictele și discuțiile despre funcții nu înseamnă nimic și nu le fac cu nimic viața mai bună”, a precizat Nicolae Ciucă.

Reprezentanții PSD susțin că, în lipsa unor măsuri luate de Guvern, prețurile la alimente și la alte produse ar fi fost astăzi cu până la 10% mai mari față de cele existente. Dacă nu am fi intervenit, în prezent am fi avut o inflație de 16-17%, nu de 7,4%, a transmis PSD.

PSD infirma astfel informațiile potrivit cărora inflația a ajuns la un nivel record.

„Fact-checking-ul săptămânii: fals. România se confruntă cu o inflație-record în ianuarie 2024. Rata anuală a inflației a fost în luna ianuarie 2024 de 7,4%, comparativ cu ianuarie 2023. Iar indicele prețurilor de consum în luna ianuarie 2024 comparativ cu luna decembrie 2023 a fost 101,10%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate miercuri. INS a prezentat astăzi o variație foarte mică a prețurilor, de aproximativ 1%, care se manifestă la fiecare început de an. Vorbim mai degrabă de o stabilizare a prețurilor. La unele produse alimentare (făină, ulei, zahăr) prețurile chiar au scăzut puțin în ianuarie 2024”, este mesajul postat pe pagina de Facebook a PSD.

Concluzia PSD este că măsurile luate de guvern au redus inflația.

„Altfel spus, dacă PSD nu ar fi intervenit pentru a opri specula la energie și alimente, în prezent am fi avut o inflație, de 16-17%, nu de 7,4%! Fără aceste măsuri PSD, prețurile la alimente și la alte produse ar fi fost astăzi cu până la 10% mai mari față de cele existente”, este concluzia mesajului de pe FB.
Rata anuală a inflaţiei a revenit pe creştere în prima lună din 2024, înregistrând un plus de 7,4% faţă de ianuarie 2023, potrivit datelor INS.

Premierul Marcel Ciolacu a fost primit în audiență de Papa Francisc. Întîlnirea a avut loc la Vatican. Prim-ministrul român face o vizită de lucru în Italia.

Premierul a avut joi o audiență la Sanctitatea Sa Papa Francisc. Potrivit protocolului, cei doi au avut o discuție privată. De asemenea, Ciolacu a avut o întrevedere cu cardinalul secretar de stat Pietro Parolin.

Tot joi, premierul se întâlnește cu omologul italian, Georgia Meloni. Guvernele României și Italiei se întrunesc în ședință comună.

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu, a semnat, la Liège, foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru economie socială.
Documentul întărește rolul pe care îl au statele membre de a dezvolta întreprinderi nu doar profitabile ci și incluzive și sustenabile.

„Creșterea sărăciei reprezintă un risc uriaș pentru Uniunea Europeană. Iar economia socială poate fi unul dintre cele mai importante instrumente la îndemână pentru noi toți. De aceea trebuie să sprijinim integrarea persoanelor vulnerabile. Tot astăzi, la București, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a depus un proiect în cadrul programului "Educație și #formare" în valoare de 4 milioane de euro pentru dezvoltarea economiei sociale", a declarat, în deschiderea conferinței de la Liège, Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Economia socială reprezintă activitățile organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general sau interesele unei colectivități. Economia socială are la bază iniţiativa privată și voluntară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi, a explicat ministrul român.
România are o tradiție îndelungată în economia socială, de la dezvoltarea produselor de artizanat în asociații cooperatiste și până la întreprinderile special dedicate persoanelor cu dizabilități. Noul concept pune accent pe digitalizare ca mijloc de promovare a economiei sociale, a precizat Simona Bucura-Oprescu.