11 cazuri de malarie au fost înregistrate în România în ultimele trei luni. Anunțul vine de la Ministerul Sănătății care avertizează că boala a fost depistată la persoane care au călătorit în Africa.

Ministerul Sănătății spune că, în ultimele trei luni, în România au fost diagnosticate 11 cazuri de malarie la persoane care au călătorit în zone endemice din Africa. Au fost câte patru cazuri în lunile noiembrie și decembrie și trei în ianuarie. Până în acest moment, nu s-au înregistrat decese, a mai comunicat ministerul.

Ministerul Sănătății le recomandă celor care intenționează să călătorească în zone tropicale să discute cu medicii înainte de călătorie despre profilaxia împotriva malariei. Este vorba despre o boală infecțioasă care se transmite prin înțepătura de țânțar (specia Anopheles).

„Profilaxia constă în administrarea unor medicamente antimalarice și protecție împotriva înțepăturilor de țânțari”, a precizat Ministerul Sănătății.

Ministerul Finanțelor a anunțat că au fost făcute mai multe actualizări ale sistemului e-Factura. Cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Ministerul de Finanțe a anunțat modificările prin intermediul unui comunicat de presă.
„Ministerul Finanțelor continuă eforturile de îmbunătățire a sistemului e-Factura, prin colaborarea strânsă cu firmele care oferă servicii de contabilitate și cu reprezentanții mediului de afaceri. În acest sens, au fost efectuate o serie de actualizări la nivelul sistemului, dintre care cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului. Această schimbare vine în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri, fiind o funcționalitate solicitată de antreprenori în cadrul discuțiilor cu experții MF/ANAF”, scrie în informarea de presă.

De acum încolo, e-Factura va putea fi accesibilă chiar și în perioadele în care sunt în desfășurare lucrările de mentenanță.

„Am luat foarte în serios feedback-ul primit din partea antreprenorilor cu privire la dificultățile întâmpinate în timpul lucrărilor de mentenanță. În consecință, echipa noastră a intervenit pentru a găsi soluții și a asigura că e-Factura rămâne accesibilă și funcțională în orice moment. Pe această cale încurajez contribuabilii în continuare să semnaleze orice probleme sau sugestii legate de utilizarea platformei. Așa am ajuns să implementăm și autofacturarea, dar și să efectuăm o serie de corecții la aplicația de completare oferită gratuit de MF/ANAF. De asemenea, echipa continuă să colaboreze strâns cu reprezentanții platformelor de facturare, pentru a asigura sinergia între tehnologii. Au fost peste 1.200 persoane implicate, fiind organizate zilnic discuții”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

În situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere prevăzută la art.10 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2021 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal. În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează.

Guvernul a decis miercuri să prelungească măsura privind plafonarea prețurilor la alimentele de bază. De asemenea, cabinetul intenționează să creeze o schemă prin care să se poată ține prețurile sub control.

Miniștrii au decis să prelungească cu încă două luni limitarea adaosului comercial la alimentele de bază.
„Este decizia prin care, începând cu a doua parte a anului trecut, am oprit creșterea speculativă a prețurilor. În lipsa acestei măsuri, românii ar fi plătit pentru alimentele de bază prețuri mai mari cu 20%, în medie”, a declarat Marcel Ciolacu.

Specialiștii guvernamentali lucrează împreună cu reprezentanții marilor magazine la „un mecanism predictibil pe termen lung” care va ține prețurile sub control, a precizat premierul Ciolacu.

Reprezentanții Guvernului au discutat la Palatul Victoria cu membrii organizațiilor din domeniul taximetriei. Aceștia din urmă au fost primiți de guvernanți pentru a discuta problemele pe care le întâmpină operatorii din domeniu.

Întâlnirea a avut loc la sediul Guvernului după ce anterior taximetriștii au negociat .
„Cele două părți au avut un schimb de opinii cu privire la modalitatea de reglementare a activității din domeniul taximetriei și al transportului alternativ. În cadrul întrevederii, reprezentanții taximetriștilor au reliefat în principal nemulțumirile față de modul în care sunt reglementate cele două activități, respectiv cea de taximetrie și cea de transport alternativ, solicitând îmbunătățirea cadrului legal în vederea asigurării unei concurențe loiale între prestatorii de servicii, având în vedere noile provocări care apar pe fondul evoluției tehnologiei și digitalizării”, a anunțat Guvernul.

În perioada imediat următoare, protestatarii vor transmite Guvernului observațiile cu privire la modificarea legislației care le reglementează domeniul de activitate. După fialziarea procedurii, se va convoca o nouă întâlnire la Guvern.
La întâlnirea de luni de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, consilierul de stat Minel Ivașcu, precum și alți oficiali din Ministerul Muncii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Parlamentul European nu pregătește nicio măsură care să ducă la limitarea călătoriilor cu avionul, a anunțat europarlamentarul Dan Nica. El se declară indignat de dezinformarea care face parte dintr-o campanie amplă.

„Sunt indignat de dezinformarea rostogolită in România, conform căreia UE pregătește pașaportul de carbon, care limitează călătoriile. Nu există pe agenda Parlamentului European așa ceva și nu va există nicio măsură care să ducă la limitarea călătoriilor cu avionul. Sunt foarte mulți români care depind exclusiv de modul în care pot să călătorească pentru că au familiile acasă, au părinți, copii și să-i spui unui român că poate să-și vadă copilul sau părinții doar de două ori pe an este o absurditate”, a transmis Dan Nica.

Liderul eurodeputaților social democrați a mai spus că informația falsă face parte dintr-o campanie de dezinformare.
„Aceste lucruri fac parte dintr-o campanie prin care se încearcă să se acrediteze ideea că ar exista o politică la nivel european care să ducă la limitarea drepturilor și libertăților pe care le are fiecare cetățean european, inclusiv românii noștri. Ceea ce se discută în Parlamentul European este existența unui sistem prin care să fie sprijiniți cei din industria de aviație ca să aibă costurile cât mai mici, iar romanii să poată să meargă cât mai mulți”, a precizat europarlamentarul Dan Nica.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, susține că în perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală de 3.04%. Concluzia ministrului este că „economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE”.

„Cum ar fi arătat economia României fără apartenența la piața unică și fără fonduri europene Este o întrebare la care am încercat să răspund în fața a peste 600 de membri PES Activists. Cred că sunt câteva cifre care spun foarte mult despre evoluția economiei României, prin comparație între 2007 și astăzi”, a transmis ministrul pe rețelele de socialiare.

El a prezentat cifrele care îi susțin afirmația.
„PIB-ul nominal era în 2007 - 404,7 miliarde lei, în 2022 - 1401,3 miliarde lei. În perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală (creștere PIB real) de 3.04%, a doua cea mai mare din regiune, dupa Polonia (3.83%), peste media UE27 de 1.2%. Salariul minim brut pe economie a crescut de la 390 lei la 1 ianuarie 2007, la 3.300 lei la 1 ianuarie 2024. Fondurile UE accesate de România de la aderare (2007) și până în septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, în timp ce soldul fluxurilor (sume primite minus contribuții ale României la bugetul UE) a depășit 60 de miliarde de euro. PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a înregistrat o creștere de la 40% media UE27, în 2006, la 76% în 2022. Romania a depașit Grecia, Ungaria și ne apropiem de Polonia.

Concluzia este că economia a cerscut foarte mult după aderarea la UE.
„Este evident că economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE cu posibilitatea accesării fondurilor europene și a avantajelor pieței comune. Aș da însă și un alt exemplu în contextul vocilor extremiste care spun că ar trebui să reconsiderăm locul nostru de Stat Membru al Uniunii Europene. În Marea Britanie dezinformarea premergătoare Brexitului spunea că britanicii cheltuiesc mai mulți bani cu bugetul UE decât primesc. Astăzi, ultimele date arată că decizia de părăsire a Uniunii Europene a costat economia UK 160 de miliarde de euro. Viața cetățenilor s-a scumpit, iar mediul de afaceri suferă prin barierele în calea comerțului pe care le resimte”, a precizat Radu Oprea.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îi cere Ursulei von der Leyen să sară în ajutorul fermierilor români. Politicianul a redactat o scrisoare în care vorbește de majorarea ajutorului pentru fermierii europeni în general, și cei români în particular.

Ajutorul ar trebui să fie acordat în paralel cu cel pentru Ucraina.
„Cerem președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un mai mare sprijin pentru fermierii din România și din Uniunea Europeană, în paralel cu continuarea ajutorului acordat Ucrainei. I-am transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care cerem continuarea sprijinului pe care îl oferim Ucrainei, în paralel cu implementarea de măsuri mai bune privind protejarea fermierilor și a sectorului agroalimentar din Uniunea Europeană, inclusiv din România”, a transmis Siegfried Mureșan.

Scrisoarea mai este semnată de președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, președintele Comisiei pentru agricultură din Parlament, Norbert Lins, și europarlamentarul Herbert Dorfmann, coordonatorul Grupului PPE pentru agricultură.
„Așteptăm din partea Comisiei Europene să propună soluții alternative, precum stabilirea unor cote dincolo de care exporturile ucrainene ar trebui direcționate către țări terțe precum Africa de Nord, piețe către care aceste produse erau destinate inițial. Acest lucru este util și pentru a evita ca aceste piețe, rămase fără importurile din Ucraina, să depindă doar de importuri din Uniunea Europeană sau, mai rău, să ajungă să fie ocupate de Federația Rusă. Vrem să ajutăm Ucraina fiindcă sprijinind Ucraina și poporul ucrainean ne ajutăm și pe noi, în interiorul Uniunii Europene. Dar acest ajutor trebuie să fie unul realist și nu trebuie să oferim o perspectivă pe care nu o putem respecta și care constituie un pericol pentru fermierii europeni și pentru sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană”, a mai transmis Mureșan.

Premierul Marcel Ciolacu susține că extremismul, populismul și antisemitismul sunt pericolele cu care se confruntă Europa. Acestea se hrănesc din ignoranță și indiferență, a avertizat prim-ministrul.
eclarația a fost făcută cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
„În condițiile în care societățile actuale se confruntă din ce în ce mai mult cu tendințe de radicalizare și de antagonizare, a fi de partea dreptății și a respectării drepturilor omului devine o necesitate. Pericolele cu care se confruntă Europa astăzi: extremismul, populismul și antisemitismul se hrănesc tocmai din ignoranță și indiferență. Antisemitismul nu reprezintă doar o componentă tristă a secolului trecut, ci o realitate deosebit de periculoasă cu care ne confruntam și astazi, agravată de evenimentele recente și alimentată de grupurile extremiste”, a declarat Marcel Ciolacu.
În timpul ceremoniei, șeful Guvernului a mai declarat că va susține „educarea tinerei generații privind tragediile trecutului, în vederea prevenirii repetării acestora”.
„Mă bucur că în acest an școlar tinerii au ocazia de a-și cultiva spiritul civic prin studierea disciplinei <Istoria Evreilor. Holocaustul>, fapt ce nu ar fi fost posibil fără domnul deputat Silviu Vexler, care s-a numărat printre inițiatorii acestui demers. În încheiere, vă invit să aducem cu toții un pios omagiu tuturor celor care și-au pierdut via-ța în una dintre cele mai mari tragedii pe care omenirea le-a cunoscut. Ziua aceasta ne îndeamnă, an de an, să reflectăm asupra urmei lăsate de Holocaust, să cinstim memoria victimelor și să facem auzite mărturiile supraviețuitorilor”, a precizat Marcel Ciolacu

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la ceremoniile dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Înțelegerea lecțiilor trecutului este cu atât mai importantă pentru a putea lupta împotriva răului, a transmis președintele.

Mesajul a fost prezentat de către Sergiu Nistor, consilier prezidențial la Departamentul Cultură, Culte și Minorități Naționale.
„Aducem astăzi un pios omagiu memoriei tuturor celor care au pierit și au suferit în timpul Holocaustului, precum și supraviețuitorilor acestei file negre din istoria umanității. Departe de a fi doar o evocare a dramei teribile care a marcat milioane de oameni, comemorarea de astăzi este un proces de învățare, o sumă de lecții despre monștrii pe care îi poate naște ura, dar și despre triumful vieții în fața morții. În urmă cu 79 de ani, lumea devenea martoră a dovezilor incontestabile privind crimele îngrozitoare care s-au petrecut în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În ianuarie 1945, cei care au avut puterea să supraviețuiască erau eliberați din lagărele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, dezvăluind astfel amploarea ororilor la care au fost supuși”, a comunicat președintele Klaus Iohannis.

Președintele a mai spus că „din nefericire, în ultima perioadă asistăm la o creștere alarmantă a incidentelor antisemite la nivel mondial, iar prezența din ce în ce mai vizibilă a curentelor și a ideologiilor extremiste în spațiul public ridică serioase semne de îngrijorare”.
„Trecerea timpului face ca memoria colectivă să fie dificil de gestionat în contextul în care apar din ce în ce mai mulți detractori. Am convingerea că avem puterea să păstrăm întocmai lecțiile tragice ale istoriei și să prețuim memoria victimelor. (...) România s-a angajat activ, prin întărirea cadrului legislativ și dezvoltarea de instrumente și politici pentru consolidarea educației, cercetării și comemorării Holocaustului, să lupte împotriva antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei, pentru ca astfel de orori să nu mai aibă loc vreodată. Totodată, în contextul actual, marcat de crize multiple și de situația tragică din Orientul Mijlociu provocată de atacurile teroriste asupra Statului Israel, înțelegerea lecțiilor trecutului este cu atât mai importantă pentru a putea lupta împotriva răului. (...) Este esențial să nu lăsăm forțele distructive ale urii, ale prejudecăților și ale indiferenței să ne erodeze comunitățile. Prin respectul drepturilor fundamentale ale omului și asumarea protejării acestora, avem puterea de a contribui la formarea unei societăți în care viața și demnitatea umană primează. Fie ca memoria victimelor Holocaustului să rămână veșnic în inimile noastre și să ne călăuzească spre un viitor plin de empatie, toleranță și umanitate”, încheie Iohannis.