Ionuț Moșteanu, noul ministru al Apărării din România, a anunțat că marți a avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării. Moșteanu l-a invitat pe Hegseth în România.

Ionuț Moșteanu a anunțat pe Facebook că s-a întâlnit cu Pete Hegseth.

„Ieri am avut o scurtă discuție cu Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, la Summitul NATO de la Haga, în marja reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO”, a transmis Moșteanu.

Ministrul român al Apărării l-a invitat în România pe Pete Hegseth.
„Am reafirmat angajamentul României de a consolida parteneriatul strategic cu SUA și l-am invitat în România, să discutăm în teren lucrurile extraordinare pe care le putem face împreună, România și SUA, pentru a întări securitatea flancului estic și pentru a sprijini eforturile comune în NATO”, a explicat Ionuț Moșteanu.
Noul ministru al Apărării a mai anunțat că la Haga este însoțit de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și de locțiitorul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, general-locotenent Mihai Iancu.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat miercuri, spre dezbatere publică, un proiect de act normativ prin care propune eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP). Anunțul a fost făcut de ministrul Cseke Attila.

Este prima măsură propusă de minister de la investirea noului Guvern din această săptămână, care vine în sprijinul reducerii costurilor administrației publice, cu aproape 22 milioane de lei pe an, respectiv 5,4 milioane de lei pentru restul anului curent, după ce ar intra în vigoare actul normativ propus.

„Eficientizăm administrația publică centrală și locală și reducem costurile serviciilor publice. Avem nevoie de servicii publice de calitate oferite cetățenilor, dar și de o cură de slăbire a statului”, a subliniat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.
Astfel, actul normativ prevede ca, începând cu data de 1 septembrie 2025, activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii ATOP să fie neremunerată, fapt care va conduce la o reducere semnificativă a cheltuielilor de la nivelul administrației publice locale.

ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului poliției locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.

Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a arătat că a fost nevoie de această măsură pentru că, în prezent, membrii ATOP primesc indemnizații de ședință stabilite de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliile județene în cuantumuri de 5-10% din indemnizația lunară a primarului general sau a președintelui consiliului județean.
Membrii Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) se întâlnesc în ședințe ordinare trimestrial (adică de patru ori pe an) și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui sau la solicitarea unui număr minim de membri.

Prin participarea membrilor (care variază de la 13-17) la ședințele respective, trimestriale, în plen, și la ședințele lunare ale comisiilor organizate în cadrul ATOP sunt efectuate cheltuieli însemnate de la bugetele locale, disproporționale față de nevoile privind dezvoltarea comunităților locale. (De exemplu, în unele județe, în anul 2024, au avut loc 4 ședințe ordinare de plen, câte una pe trimestru, și 9 ședințe extraordinare, convocate în funcție de necesități).
În unele județe, un membru ATOP primește 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce duce la un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, pe județ, sume foarte mari în raport cu indicatorii economici ai județului.
De asemenea, diferențele între județe sunt semnificative, variind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori sau a activității depuse de membrii ATOP.

La Spitalul Județean Galați a fost lansat proiectul Onco Multi Suport – Îmbunătățirea calității vieții pacienților oncologici. Este un proiect derulat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în parteneriat cu Asociația Câștigă Viața.

„Consiliul Județean este alături de pacienți, de medici, de asociațiile care se implică în lupta împotriva cancerului. Împreună putem învinge această cumplită maladie! La Spitalul Județean Galați a fost lansat proiectul Onco Multi Suport – Îmbunătățirea calității vieții pacienților oncologici, un program unic în România, de consultanță nutrițională, consiliere psihologică, recuperare medicală, derulat de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în parteneriat cu Asociația Câștigă Viața”, a transmis Consiliul Județean Galați.

CJ a investit peste 30 milioane de lei penrtru echipamentele necesare înființării unui Centru regional de excelență în tratarea cancerului.

„Asigurarea celor mai bune condiții pentru tratarea afecțiunilor oncologice este o prioritate pentru noi. Peste 30 milioane de lei s-au investit prin proiectele Consiliului Județean pentru achiziția de echipamente de ultimă generație și pentru a avea aici, la Galați, un Centrul regional de excelență în tratarea cancerului. În acest an vom demara lucrările și la un modern Centru integrat de îngrijiri paliative, o investiție de peste 28 milioane lei. Toate aceste demersuri înseamnă servicii medicale moderne, înseamnă viață, înseamnă speranță! Iar speranța înseamnă primul pas spre vindecare! Felicitări voluntarilor, medicilor implicați în proiectul Onco Multi Suport. Nu există vocație mai nobilă decât aceea de a avea grijă de suferința altora! Continuăm să luptăm împreună pentru viață, pentru sănătate”, a precizat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Platforma de mediu pentru București susține că bucureștenii respiră un aer tot mai toxic. 60% din poluare vine din trafic, avertizează specialiștii. Calitatea tot mai slabă a aerului, natura urbană insuficientă, infrastructura gri și deșeurile sunt cele mai mari provocări pentru starea mediului din București

Potrivit sursei menționate, starea mediului se degradează de la an la an în București și impune măsuri urgente pentru o calitate mai bună a vieții locuitorilor. Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urbană este insuficientă raportat la indicațiile Uniunii Europene, infrastructura gri și deșeurile aglomerează Capitala, iar schimbările climatice aduc riscuri considerabile pentru bucureșteni, arată cea de-a doua ediție a raportului „Starea mediului în București”, realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de mediu pentru București. Raportul evidențiază astfel nevoia unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității aerului și de acțiune structurală din partea autorităților, organizațiilor și locuitorilor orașului, prin măsuri sustenabile pe termen lung.

Traficul intens, arderea deșeurilor și activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din București să fie din ce în ce mai greu de respirat. Orașul este sufocat zilnic de un număr mare de mașini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului, potrivit raportului „Starea mediului în București”. Centralele termice poluează și ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf și pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot și dioxidul de carbon. La toate acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deșeurilor în localitățile din jurul Capitalei, care aduce în aer substanțe periculoase.

În multe cartiere din București se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru mai mulți poluanți. O problemă tot mai accentuată este și ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare și favorizează apariția smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii.
Aceste depășiri vin în contextul în care Bucureștiul se confruntă cu schimbări climatice care conduc la veri tot mai fierbinți. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obișnuită.

Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce înseamnă mai puțină răcoare naturală și mai mult disconfort. În același timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegetație urbană. Raportul privind starea mediului arată că Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt la mai puțin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puțin decât recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscați propuși pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulți ca cei plantați.

Deși rar menționată, biodiversitatea urbană este o componentă esențială a ecosistemului orașului. Anul trecut, au fost înregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale sălbatice precum șerpi, vulpi sau căpriori, semn că natura există chiar și în cele mai neașteptate locuri, dar încă nu este protejată printr-un plan clar.

Construcțiile noi continuă să sufoce orașul, iar transportul sustenabil e ignorat

Între 2010 și 2023, în Capitală au fost construite peste 268.000 de locuințe, multe pe foste spații verzi sau industriale, fără investiții adecvate în infrastructură. În paralel, mobilitatea sustenabilă este ignorată. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferentă este insuficientă. Bucureștiul nu a început încă nici tranziția de la transportul motorizat către opțiuni mai sustenabile care să contribuie la îmbunătățirea calității mediului. Doar 1,25% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, iar eficiența rețelei de transport necesită îmbunătățiri semnificative, orașul având nevoie urgentă de tranziție către soluții nepoluante.
Nu în ultimul rând, gestionarea deșeurilor rămâne și ea deficitară. Din cele aproape 564.000 de tone de deșeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă. Bucureștiul rămâne dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulară, deși menționată în strategii, necesită în continuare mult de lucru, mai arată raportul Fundației Comunitare București.

„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieții și un oraș mai bun de trăit. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realității mediului bucureștean pe care o simțim cu toții, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acțiuni concrete pentru că un viitor mai bun și un mediu mai sănătos în Capitală”, spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București.
Organizațiile civice atrag constant atenția asupra problemelor de mediu din București și se implică în identificarea și analiza măsurilor relevante pentru protecția și îmbunătățirea calității mediului. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri și 9 grupuri de inițiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spațiilor verzi, poluarea aerului și modul deficitar în care sunt gestionate deșeurile. Aproape 73% dintre organizațiile respondente cred însă că aceste probleme pot fi rezolvate și deja se implică, în parteneriat cu instituțiile publice, în procesul de luare a deciziilor și elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun în București.
Raportul integral poate fi consultat pe www.platformademediu.ro, secțiunea Cercetare.

121 de cetățeni români din zona de conflict armat din Orientul Apropiat și membri de familie ai acestora au ajuns vineri dimineață în România. Este vorba despre evacuare coordonată de autoritățile române.
În total, sunt evacuate din zona de conflict militar 158 de persoane, cetățeni români și membri ai familiilor acestora, care au cerut sprijin autorităților române.

121 persoane au ajuns la București, iar alte 37 se află în siguranță în drum spre țară și urmează să sosească în România în următoarele ore.
Operațiunea s-a desfășurat cu avioane militare românești, care au aterizat într-o țară vecină zonei de conflict pentru a-i prelua pe cetățeni. Aceștia au fost transportați inițial din zona periculoasă cu mașini, pe rute sigure, cu ajutorul diplomaților români din regiune.

În prealabil, cetățenii români au fost transferați din zona de conflict armat prin mijloace auto pe rute sigure, prin grija și demersurile personalului diplomatic din regiunea respectivă, după ce au organizat un permanent contact și comunicare cu cetățenii din zona de conflict care și-au manifestat dorința de fi repatriați.

Au fost luate, de asemenea, conform legilor în vigoare, măsuri de protecție a siguranței naționale prin verificarea tuturor persoanelor evacuate la intrarea pe teritoriul național.
Guvernul, coordonat, prin ministerele de linie, misiunile diplomatice și consulare și serviciile de informații ale statului, va continua demersurile de asistență a cetățenilor români din zona de conflict armat și va desfășura, după caz, și alte misiuni de evacuare, în măsura în care situația și solicitările cetățenilor români o impun cu necesitate.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că Europa riscă să piardă cursa pentru competitivitate dacă nu investește serios în oameni. Este vorba despre investiții pentru obținerea de competențe digitale.

„Fără specialiști, fără competențe digitale, fără educație adaptată noilor realități, tranziția tehnologică și cea digitală rămân doar planuri pe hârtie. Câți dintre noi avem o pregătire în domeniul inteligenței artificiale sau o formare pentru situații de urgență? În România și Bulgaria, mai puțin de o treime din populație are competențe digitale de bază. Iar multe regiuni rămân în afara acestor procese”, a explicat europarlamentarul român Victor Negrescu.
Acesta a cerut un Erasmus 2.0, mai inclusiv, accesibil tinerilor fără studii superioare și regiunilor mai puțin dezvoltate, 20% din următorul buget european pe termen lung pentru educație și formare și lansarea unei inițiative regionale pentru educație și inovație în Europa Centrală și de Est.

„Am transmis aceste idei la Green Transition Forum 5.0, desfășurat la Sofia, în deschiderea căruia a vorbit fostul premier italian Enrico Letta. M-am bucurat să fiu în același pannel cu colega mea, comisarul european Roxana Mînzatu. Mulțumesc pentru invitație fostului lider PES, Sergei Stanishev! Ca negociator-șef al bugetului UE 2025: am obținut +422 milioane € pentru Erasmus+, am lansat proiecte pilot în valoare de 90 milioane € pentru educație, sănătate, digital și antreprenoriat, am propus creșterea finanțării pentru educația digitală și formarea în AI, în special în zonele rurale sau izolate. Europa are nevoie de mai puțină birocrație și mai mult curaj. Dacă vrem să fim pregătiți pentru viitor, trebuie să pregătim oamenii care îl vor construi. Fără investiții în competențe, nu putem vorbi despre o Europă competitivă”, a precizat vicepreședintele PE.

România a înregistrat progrese semnificative în transformarea digitală, potrivit unui raport semnat de președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș-Cristian Vlad. Documentul a fost prezentat în cadrul reuniunii dedicată liderilor digitalizării din Uniunea Europeană, desfășurată în Polonia.

Președintele ADR a evidențiat avansurile obținute în domeniul serviciilor publice electronice, digitalizării IMM-urilor și interoperabilității platformelor guvernamentale: „Obiectivul nostru este ca fiecare cetățean să poată interacționa 100% online cu statul român. Vom continua investițiile strategice, folosind toate liniile de finanțare disponibile”.

Documentul arată că România a înregistrat o creștere de 20,2% în digitalizarea serviciilor publice esențiale, semnificativ peste media UE de 3,6%.
De asemenea, serviciile publice transfrontaliere au crescut cu 45,1%, față de o medie europeană de 4,3%, iar pentru mediul de afaceri, România a raportat o creștere de 10,2% în serviciile naționale și 26% în cele transfrontaliere, depășind cu mult media UE de 0,9%.

ADR a anunțat și prioritățile următoare pentru digitalizarea administrației publice: interoperabilitate, arhitectură informațională unitară, portofel digital, securitate cibernetică și integrarea inteligenței artificiale în instituțiile publice.
Raportul prezentat la nivel european vine în contextul în care 21,8% din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este alocat componentelor digitale, reflectând angajamentul României față de accelerarea digitalizării.

Un lot de peste 33 de kilometri din drumul expres Arad-Oradea a primit autorizația de construire. Acesta va avea 32 de poduri și pasaje. Valoarea contractului este de 2,32 miliarde de lei, fără TVA, iar constructorul are la dispoziție doi ani pentru finalizarea lucrărilor.

„A fost emisă autorizația de construire pentru Lotul 1 al Drumului Expres Arad-Oradea, o legătură rutieră importantă care va lega nordul de sudul Europei și va asigura și conexiunea României cu granița ungară. Constructorul este Asocierea Precon Transilvania SRL – Automagistral Pivden SRL și are la dispoziție 24 luni pentru finalizarea lucrărilor. Principalele caracteristici prevăzute sunt: 33,7 km lungime traseu, 5,3 km lungime drum de legătură dintre DN79 și Salonta (5,3 km) și 32 de structuri (poduri și pasaje). Valoarea contractului aferent acestui prim lot este de 2,32 miliarde lei, fără TVA, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027”, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.

Drumul Expres Arad-Oradea va avea o lungime de 120,47 km, este împărțit în 3 loturi și va traversa județele Bihor (Oradea, Sânandrei, Nojorid, Sânnicolau Roman, Gepiu, Cefa, Mădăras, Salonta, Ciumeghiu, Avram Iancu) și Arad (Arad, Zerind, Chișineu-Criș, Socodor, Simand, Macea, Zimandu Nou, Sofronea).

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat, miercuri, 18 iunie, la Ministerul Transporturilor, în prezența ministrului Sorin Grindeanu și a directorului general CNAIR, Cristian Pistol, contractul pentru proiectarea și execuția celui mai amplu proiect de infrastructură rutieră realizat în județul Galați după 1989.

Proiectul, în valoare totală de peste 1,8 miliarde de lei (aproximativ 370 de milioane de euro), este finanțat din fonduri europene prin Programul Transporturi 2021–2027. Acesta presupune modernizarea a 40 de kilometri de drum, lărgirea la patru benzi, reabilitarea sau reconstrucția a 12 poduri și pasaje, realizarea a 23 de sensuri giratorii în zonele urbane și rurale, precum și construirea unui nod rutier major în zona Hanu Conachi, ce va asigura legătura rapidă cu Tecuci și Autostrada Moldovei (A7).

„Este cea mai mare investiție din județul nostru de după Revoluție. Dar, dincolo de cifre, vorbim despre o investiție în siguranța oamenilor. Gândul că nu vom mai auzi despre accidente grave pe acest drum, că părinții vor fi mai liniștiți știind că cei dragi ajung în siguranță acasă – asta înseamnă, cu adevărat, un pas uriaș înainte. Ne vom lupta în continuare să aducem investiții pentru județul Galați, iar acest proiect este dovada că se poate!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

DN 25, componenta principală a acestui proiect, este unul dintre cele mai tranzitate și periculoase din județ, fiind supranumit de către șoferi „Drumul morții”.

„Modernizarea infrastructurii va duce la creșterea semnificativă a siguranței rutiere, cu un impact direct asupra vieții cetățenilor: nu vor mai fi pierderi de vieți omenești pe acest traseu. Totodată, acest proiect va contribui la dezvoltarea economică a județului Galați, prin atragerea de investitori, susținerea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă. Efectele se vor simți în fiecare comunitate din zonă. Mulțumesc echipei Ministerului Transporturilor și ministrului Sorin Grindeanu, precum și echipei CNAIR și directorului general Cristian Pistol pentru susținere și colaborare! Acesta este nivelul de dezvoltare de care are nevoie Galațiul!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Tronsonul de drum vizat face parte din rețeaua națională și trece prin: Galați – Movileni – Șendreni – Șerbeștii Vechi – Traian – Braniștea – Independența – Piscu – Vameș – Tudor Vladimirescu – Hanu Conachi (intersecția cu DN25A).

Investiții masive vor fi făcute în infrastructura județului Galați. Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că totalul investițiilor se ridică la valoare de 75 milioane de euro.

„Modernizăm de la zero 60 de kilometri, pe ruta Bălăbănești – Bălășești – Ciureștii Noi – Ciureștii Vechi – Cotoroaia – Cerțești – Blânzi – Corod – Valea Mărului – Slobozia Conachi”, a anunțat Costel Fotea.
În prezent, se lucrează pe DJ 251B, în localitățile Blânzi, Corod, Cerțești, Cotoroaia, Ciurești și Bălășești, iar progresul este vizibil.

„Se lucrează la consolidarea fundației drumului, modernizarea podurilor și podețelor, iar în curând vom avea drumuri mai sigure și mai rapide. Fiecare kilometru din acest proiect contribuie la o infrastructură modernă pentru județul Galați, oferind o alternativă esențială la DN25 și DN24D printr-un drum modernizat de 60 km, cu beneficii pentru peste 100.000 de oameni”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Tot în județul Galați va fi implementat un proiect în valoare de 370 de milioane de euro. Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat, miercuri, 18 iunie, la Ministerul Transporturilor, în prezența ministrului Sorin Grindeanu și a directorului general CNAIR, Cristian Pistol, contractul pentru proiectarea și execuția celui mai amplu proiect de infrastructură rutieră realizat în județul Galați după 1989. Este vorba despre modernizarea a 40 de kilometri de drum, lărgirea la patru benzi, reabilitarea sau reconstrucția a 12 poduri și pasaje, realizarea a 23 de sensuri giratorii în zonele urbane și rurale, precum și construirea unui nod rutier major în zona Hanu Conachi, ce va asigura legătura rapidă cu Tecuci și Autostrada Moldovei.