Brandusa Grigorita

Proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene offshore ar putea intra în Guvern în maximum două săptămâni, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

„Proiectul legislativ a fost finalizat după un îndelung proces tehnic la nivelul Ministerului Energiei şi aici am beneficiat de o asistenţă a Băncii Mondiale, dar şi de asistenţa Departamentului de Stat din Statele Unite ale Americii, America fiind totuşi un bun exemplu şi din perspectiva aceasta a producţiei eoliene offshore. L-am pus în dezbatere publică, am extins ulterior termenul până la 1 septembrie, pentru că a fost foarte mult interes din partea pieţei şi acum integrăm tot ceea ce am primit în această perioadă. Direcţiile de specialitate din minister integrează observaţiile şi ne străduim să fim cu proiectul legislativ în Guvern, în maxim două săptămâni. Actul trebuie avizat de celelalte ministere, inclusiv, de Ministerul Mediului. Ulterior, de la Guvern merge către Parlament şi finalul sesiunii parlamentare, luna decembrie, ar trebui să fie un termen fezabil pentru adoptarea acestui proiect legislativ”, a declarat ministrul Burduja.

Potrivit sursei citate, Ministerul Energiei va elabora un studiu complex pe zona energiei offshore, iar orizontul 2030 este unul realist pentru o capacitate instalată de 1.000 de Megawaţi.

PMP nu discută fuziunea cu PNL, anunță reprezentanții formațiunii politice. Reacția vine în urma apariţiei unor informații în presă, conform cărora Partidul Mişcarea Populară ar discuta o alianţă sau o fuziune cu PN. „Liberalii sunt, în acest moment, doar chelnerii de la masa PSD”, afirmă PMP.

„Nu se pune problema vreunei alianţe cu aceste două partide depăşite de vremuri, al căror singur scop este perpetuarea la Putere de dragul propriilor privilegii şi în favoarea propriei clientele politice. În acest moment, majoritatea parlamentară actuală (PSD – PNL) este adevăratul duşman al României europene şi democratice”, scrie PMP pagina de Facebook.

În comunicat se mai precizează că PMP vrea „să fie parte a unei soluţii alternative la binomul toxic PSD – PNL”.

„Din această perspectivă, există toată deschiderea către dialog cu formaţiunile politice democratice din zona Opoziţiei: Uniunea Salvaţia România şi Forţa Dreptei. Împreună, putem oferi nu doar o opţiune celor care s-au săturat de Iohannis, Ciolacu şi Ciucă şi nu vor să audă de AUR-ul cu reflexii ruseşti, ci putem chiar să propunem o echipă care să câştige alegerile din 2024 şi să ofere viitorul Preşedinte al României. Ne dorim o construcţie politică de natură să genereze speranţă, să fie curată şi să aibă principii oneste şi clar exprimate. PMP este un nume prea important ca să fie vândut ca la piaţă aşa cum pare să-şi dorească domnul Cristian Diaconescu”, mai transmite conducerea PMP.

PSD conduce în topul intenţiilor de vot la parlamentare, urmat de PNL, care e despărţit de AUR de doar un procent., conform datelor celui mai recent sondaj CURS.

Potrivit sondajului, PSD are 31% din intenţiile de vot la parlamentare, iar PNL 19%, fiind urmat, la diferenţă de un procent, de AUR.

USR are 11% şi este urmat de Partidul SOS al senatoarei Diana Şoşoacă, fost membru AUR, care ar fi votat de 5% dintre alegători, ceea ce înseamnă că ar întruni pragul electoral necesar admiterii în Parlament.

UDMR, Partidul Umanist Social-Liberal şi PMP au fiecare câte 4%, astfel că nu ar intra în Parlament.

România a depăşit cifra de 3 miliarde cubi-cantitate de gaze naturale în depozite, cu aproape 5% mai mult decât ţinta de înmagazinare a gazele necesare pentru sezonul rece. Anunțul a fost făcut de Virgil Popescu, fostul ministru al Energiei.

„România a depășit cifra de 3 miliarde cubi -cantitate de gaze naturale în depozite, cu aproape 5% mai mult decât ținta de înmagazinare a gazele naturale necesare pentru sezonul rece, care este 90%!

Gradul total de umplere este de aproape 94,89%, respectiv stoc total: 3008,1 milioane metri cubi. Există resurse pentru necesitățile populației și ale industriei pentru această iarnă!”, a transmis Virgil Popescu, fostul ministru al Energiei.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a anunţat că începe construirea primelor şase centre de colectare legume-fructe, din totalul celor 15 care vor fi realizate în România.

„Proiectul Centrelor de Colectare legume – fructe intră în linie dreaptă! Astăzi, am prezentat autorităților locale din județul Buzău un model tip de centru colectare legume fructe și am fost în teren pentru a vedea unde va fi amplasat acest centru. Construcția primelor 6 centre, din cele 15 câte vor realizate în România, prin Casa Unirea, va începe în acest an”, a anunțat ministrul Agriculturii, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, fiecare centru va avea 3000 mp, 4 benzi se sortare și spațiu cu temperatură controlată, pentru a prelua, sorta și pregăti pentru valorificare producțiile fermierilor.

„Este o promisiune făcută legumicultorilor și pomicultorilor români, pe care o onoram, pentru că scopul nostru comun este sa producem hrană românească, sănătoasă și gustoasă!”, a precizat Florin Barbu.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, spune că un raport oficial al Agenției Naționale Antidrog arată că un sfert dintre bucureșteni au consumat droguri.

„Avem o problemă de consum în România? Răspunsul corect este „Da”. Avem o problemă cu fenomenul traficului? Răspunsul corect este „Da”. Am trecut de surprinderea generată de aceste numere, și atunci trebuie să discutăm de soluții. 23,7%, deci 24%, conform raportului oficial al Agenției Naționale Antidrog, în regiunea București-Ilfov au consumat droguri”, a declarat Alina Gorghiu, la Digi 24.

Potrivit unui sondaj al Avangarde din august anul acesta, la întrebarea „Dumneavoastră personal știți pe cineva care consumă ocazional sau permanent droguri ușoare sau puternice?”, 21% dintre bucureșteni răspund „Da”, 28% din grupa de vârstă 18-30 de ani răspund „Da”. „Să facem un calcul, cât ar însemna acel procent de 24% în 2019, din regiunea București-Ilfov. Păi, sunt câteva milioane, dacă ne uităm acum. Eu cred că a crescut procentul acesta. Din 2019 până astăzi, putem vorbi de aproape 4 ani, care în materie de consum de droguri înseamnă consumatori suplimentari... bine, bine. Eu nu folosesc aceste cifre ca să sperii pe cineva”, a mai spus Gorghiu.

Curtea Constituţională a amânat pentru a doua oară o decizie privind legea cumulului pensie-salariu, pentru data de 3 octombrie, după o primă amânare pe 26 iulie.

”Amânare pentru 3 octombrie a dosarului nr.1726A/2023 - Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite”, a anunţat CCR.
ÎCCJ a sesizat, în 29 iunie, Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul.

Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, și ministrul Transporturilor și Infrastructurii Sorin Grindeanu, au participat la semnarea a trei contracte pentru obiective de infrastructură rutieră, la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că se va atinge borna de o mie de kilometri de autostradă şi drum expres din România în acestă săptămână, iar până anul viitor vor putea fi realizați încă 250 de kilometri. De asemenea, acesta a explicat importanța banilor europeni pentru dezvoltarea țării noastre.

„Săptămâna asta se mai închide o bornă. Vom avea peste o mie de kilometri daţi în folosinţă de autostradă, de drum expres. Şi anul viitor, din câte am înţeles eu, domnul Grindeanu îşi propune să mai finalizăm aproape 250 de kilometri, ceea ce înseamnă 25% din cât s-a realizat în cei 32 de ani de până acum”, a declarat Marcel Ciolacu.

„Se lucrează. După 30 şi ceva de ani, deja avem un tablou şi o perspectivă clară a drumurilor din România şi a investiţiilor. Astăzi cred că aţi semnat pentru peste 3 miliarde de lei, bani din PNRR şi din exerciţiul financiar actual. Mi-aş dori mult să lămurim acest lucru. România, fără bani europeni, nu are dezvoltare. Să explicăm românilor foarte clar că primim înzecit mai mult de la Uniunea Europeană decât oferim. Altă cale, pentru România, nu există, cu adevărat. Ritmul îl impune guvernul, îl impun miniştrii şi cu cât se implică şi deblochează aceste lucrări – lucru care se întâmplă şi, sunt bucuros, în special, la Ministerul Transporturilor – cu atât aşteptările românilor vor fi mai mari”, a spus premierul.

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a anunţat că două apeluri au fost lansate public de Organismul Intermediar pentru Cercetare din cadrul MCID, împreună cu Autoritatea de Management pentru Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027 din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

„Apelurile sunt dedicate, pe de o parte, sprijinirii intervenţiilor din regiunile mai puţin dezvoltate şi, pe de altă parte, intervenţiilor din regiunea mai dezvoltată. În concordanţă cu politicile europene, continuăm susţinerea entităţilor publice şi private din domeniul CDI, de a se integra în spaţiul european al cercetării, de a crea premisele colaborării şi cooperării cu cercetători experimentaţi din celelalte state europene”, arată comunicatul de presă al MCID.

Conform sursei citate, apelurile sunt aferente Acţiunii 1.3, Măsura 1.3.1 Finanţarea proiectelor care vizează sinergii cu acţiunile Orizont Europa şi alte programe europene, din cadrul Priorităţii 1 a Programului Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021- 2027.

Apelurile sunt necompetitive, cu depunere continuă, până la epuizarea bugetelor, pe fiecare categorie de regiune, iar suma totală finanţată din Fondul european de dezvoltare regională este de 30 de milioane de euro

Femeile însărcinate şi persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani au prioritate la casieriile, ghişeele şi casele de marcat de la instituțiile publice și private. Au votat „pentru” acest proiect 259 de deputaţi.

„Femeile gravide, precum şi persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani au prioritate la casieriile/ghişeele/casele de marcat din cadrul entităţilor publice şi private, precum şi la serviciile oferite de acestea, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru categoriile de persoane enunţate. Se acordă prioritate la casieriile/ghişeele/casele de marcat ale instituţiilor publice, precum şi la serviciile oferite de acestea, femeilor gravide, precum şi persoanelor însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani, cu excepţia cazurilor în care în instituţiile publice există casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru aceste categorii de persoane”, prevede proiectul, potrivit Agerpres.

Nerespectarea prevederilor privind acordarea priorităţii pentru femeile gravide şi persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani vor fi pedepsite cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei. Încălcarea obligaţiilor de a amenaja, rezerva şi/sau semnaliza locurile de parcare se pedepsesc cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei.