Brandusa Grigorita

Curtea Constituţională a amânat pentru a doua oară o decizie privind legea cumulului pensie-salariu, pentru data de 3 octombrie, după o primă amânare pe 26 iulie.

”Amânare pentru 3 octombrie a dosarului nr.1726A/2023 - Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţiile Unite”, a anunţat CCR.
ÎCCJ a sesizat, în 29 iunie, Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul.

Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constituţionalităţii, înainte de a fi trimise preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, și ministrul Transporturilor și Infrastructurii Sorin Grindeanu, au participat la semnarea a trei contracte pentru obiective de infrastructură rutieră, la sediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că se va atinge borna de o mie de kilometri de autostradă şi drum expres din România în acestă săptămână, iar până anul viitor vor putea fi realizați încă 250 de kilometri. De asemenea, acesta a explicat importanța banilor europeni pentru dezvoltarea țării noastre.

„Săptămâna asta se mai închide o bornă. Vom avea peste o mie de kilometri daţi în folosinţă de autostradă, de drum expres. Şi anul viitor, din câte am înţeles eu, domnul Grindeanu îşi propune să mai finalizăm aproape 250 de kilometri, ceea ce înseamnă 25% din cât s-a realizat în cei 32 de ani de până acum”, a declarat Marcel Ciolacu.

„Se lucrează. După 30 şi ceva de ani, deja avem un tablou şi o perspectivă clară a drumurilor din România şi a investiţiilor. Astăzi cred că aţi semnat pentru peste 3 miliarde de lei, bani din PNRR şi din exerciţiul financiar actual. Mi-aş dori mult să lămurim acest lucru. România, fără bani europeni, nu are dezvoltare. Să explicăm românilor foarte clar că primim înzecit mai mult de la Uniunea Europeană decât oferim. Altă cale, pentru România, nu există, cu adevărat. Ritmul îl impune guvernul, îl impun miniştrii şi cu cât se implică şi deblochează aceste lucrări – lucru care se întâmplă şi, sunt bucuros, în special, la Ministerul Transporturilor – cu atât aşteptările românilor vor fi mai mari”, a spus premierul.

Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a anunţat că două apeluri au fost lansate public de Organismul Intermediar pentru Cercetare din cadrul MCID, împreună cu Autoritatea de Management pentru Programul Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021-2027 din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

„Apelurile sunt dedicate, pe de o parte, sprijinirii intervenţiilor din regiunile mai puţin dezvoltate şi, pe de altă parte, intervenţiilor din regiunea mai dezvoltată. În concordanţă cu politicile europene, continuăm susţinerea entităţilor publice şi private din domeniul CDI, de a se integra în spaţiul european al cercetării, de a crea premisele colaborării şi cooperării cu cercetători experimentaţi din celelalte state europene”, arată comunicatul de presă al MCID.

Conform sursei citate, apelurile sunt aferente Acţiunii 1.3, Măsura 1.3.1 Finanţarea proiectelor care vizează sinergii cu acţiunile Orizont Europa şi alte programe europene, din cadrul Priorităţii 1 a Programului Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare 2021- 2027.

Apelurile sunt necompetitive, cu depunere continuă, până la epuizarea bugetelor, pe fiecare categorie de regiune, iar suma totală finanţată din Fondul european de dezvoltare regională este de 30 de milioane de euro

Femeile însărcinate şi persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani au prioritate la casieriile, ghişeele şi casele de marcat de la instituțiile publice și private. Au votat „pentru” acest proiect 259 de deputaţi.

„Femeile gravide, precum şi persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani au prioritate la casieriile/ghişeele/casele de marcat din cadrul entităţilor publice şi private, precum şi la serviciile oferite de acestea, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru categoriile de persoane enunţate. Se acordă prioritate la casieriile/ghişeele/casele de marcat ale instituţiilor publice, precum şi la serviciile oferite de acestea, femeilor gravide, precum şi persoanelor însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani, cu excepţia cazurilor în care în instituţiile publice există casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru aceste categorii de persoane”, prevede proiectul, potrivit Agerpres.

Nerespectarea prevederilor privind acordarea priorităţii pentru femeile gravide şi persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani vor fi pedepsite cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei. Încălcarea obligaţiilor de a amenaja, rezerva şi/sau semnaliza locurile de parcare se pedepsesc cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că doreşte salvarea Tarom, afirmând că este un brand “pe care nu putem să îl aruncăm la gunoi”.

 „Suntem în dialog, aşa cum bine ştiţi, nu mai e la noi, suntem în dialog cu Comisia Europeană legat de ajutorul de stat, pe care trebuie să îl primim şi sper să îl primim în săptămânile… Suntem în discuţii cu doamna vicepreşedinte Vestager şi am înţeles că a fost şi perioada asta de vacanţă şi la nivel de Comisie Europeană, dar odată şi odată trebuie să se închidă acest subiect, am livrat toate lucrurile care ni s-au cerut astfel încât să primim acest ajutor de stat.
 
Şi da, vă spun cât se poate de clar că îmi doresc şi ştiu asta şi am vorbit şi cu primul ministru, îmi doresc să salvăm această companie. Toată lumea îşi doreşte. E un brand pe care nu putem să îl aruncăm la gunoi, dar trebuie să se aşeze pe criterii economice valide. În acest moment, cu acest număr de personal pe care îl avem la Tarom, lucrurile nu stau în picioare economic”, a declarat ministrul Transporturilor. 

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o discuţie cu ambasadorul SUA în România, ES Kathleen Kavalec, despre impactul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse asupra securităţii regionale, el afirmând că este important să suplimentăm misiunile NATO de pol

„Situația de securitate de pe flancul estic al NATO este o preocupare constantă pentru noi și aliații noștri. Am discutat, din nou, despre impactul pe care războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina îl are asupra securității regionale, cu ambasadorul SUA în România, ES Kathleen Kavalec. În ceea ce privește recentele atacuri cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, am transmis că MApN monitorizează cu acuratețe situațiile pe timpul atacurilor și pentru a reduce riscurile în zonă.

Totodată, suntem în contact permanent cu structurile aliate, care sunt informate în timp real cu privire la situația generată de aceste atacuri. Este important să suplimentăm misiunile NATO de poliție aeriană, iar decizia SUA de a disloca aeronave F-16 în România constituie încă un sprijin în consolidarea posturii aliate de apărare pe flancul estic și de descurajare a oricărei agresiuni împotriva teritoriului României și al NATO. România rămâne un pilon de stabilitate în arhitectura de securitate aliată la Marea Neagră”, se arată în comunicatul de presă.

Peședintele PMP, Eugen Tomac, susține că „singurul lucru pe care-l poate face politic acum Guvernul este să se retragă PNL de la guvernare, iar domnul Marcel Boloş să-şi prezinte demisia”.

„Este o catastrofă ceea ce propune în momentul de faţă Guvernul, pentru că nu au nici un fel de studiu de impact, nu există nici un fel de măsuri tranzitorii, în condiţiile în care legea fiscal-bugetară obligă Guvernul să implementeze orice fel de modificări cu termen de implementare şase luni. (…)Singurul lucru pe care-l poate face politic acum Guvernul este să se retragă PNL de la guvernare, iar domnul Marcel Boloş să-şi prezinte demisia.

Un asemenea document este de neacceptat pentru un partid care promovează susţinerea mediului de afaceri şi proprietatea privată. Este inacceptabil acest compromis pe care-l face PNL-ul. Singurul lucru pe care-l poate face PNL în momentul de faţă este să se dezlipească definitiv de PSD, pentru că este o asumare nefirească”, a transmis Eugen Tomac.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că dacă în decembrie Austria va vota împotriva aderării României la spațiul Schengen, statul român va demara un atac la Curtea Europeană de Justiție. 

„Nu am să fiu niciodată ipocrit. Nu pot să spun că nu am nimic cu România și că spațiul Schengen este depăsit. Atunci de ce am votat anul trecut cu Croația? Este o întrebare legitimă a românilor pentru prim ministrul Nehammer. Nu pot să am această abordare.

Dacă-i așa de distrus Schengen-ul nu am nicio problemă ca Austria să iasă din Schengen să-și facă ziduri kilometrice cu sârmă ghimpată și electrice Dacă Austria dorește această abordare cu garduri să și le plătească, să iasa din Schengen și noi o sa ne descurcăm în interiorul Schengen fără probleme”, a transmis premierul Marcel Ciolacu. 

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, vrea înfiinţarea unui Registru al traficanţilor de droguri, pe modelul registrului agresorilor sexuali, care va reprezenta un mijloc de identificare, de supraveghere operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri.

„Acest Registru va reprezenta un mijloc de cunoaştere, de identificare, de supraveghere operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri. Am putea să ştim localitatea, deplasarea, modalitatea în care trafichează acele droguri mijlocul folosit. Aceste date pot fi transmise cu celeritate tuturor agenţilor de poliţie. (..) În opinia noastră, reprezintă o soluţie în vederea prevenţiei recidivei”, a transmis ministrul Alina Gorghiu, potrivit News.ro.

În primele 6 luni ale anului 2023, 360 de persoane au fost condamnate definitiv pentru infracţiuni de trafic, la care se mai adaugă 135 de persoane în alte dosare în care obiectul este secundat, infracţiune de trafic intern şi internaţional. În total, 495 de condamnaţi în primele şase luni ale anului 2023.

Președintele României, Klaus Iohannis, va conduce, în perioada 18-22 septembrie 2023, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care se va desfășura la New York, Statele Unite ale Americii.

Președintele va prezenta evaluările ţării noastre cu privire la temele de actualitate la nivel global, va sublinia priorităţile de politică externă şi contribuţia României la obiectivele de pe agenda multilaterală a ONU și va vorbi despre perspectiva asupra războiului din Ucraina.

Tema centrală a actualei sesiuni a Adunării Generale este „Reconstruirea încrederii și relansarea solidarității globale: accelerarea acțiunii privind Agenda 2030 și Obiectivele sale de Dezvoltare Durabilă în scopul păcii, prosperității, progresului și sustenabilității pentru toți”.

„În cadrul intervenției naționale pe care o va susține în plenul Adunării Generale a ONU, Președintele României va prezenta evaluările țării noastre cu privire la temele de actualitate la nivel global, va sublinia prioritățile de politică externă și contribuția României la obiectivele de pe agenda multilaterală a ONU”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Programul vizitei va mai include, printre altele, participarea la Summitul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, prilej cu care Președintele Klaus Iohannis va susține intervenția națională în cadrul Dialogului Liderilor cu tema „Unitate și solidaritate: întărirea sistemului multilateral pentru sprijin consolidat, cooperare, follow-up şi revizuire”.

De asemenea, Președintele României va fi invitat de onoare la dezbaterea organizată de prestigioasa Universitate Columbia din New York, în cadrul evenimentului World Leaders Forum, cu tema ,,Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”.

În marja participării la segmentul la nivel al Adunării Generale a ONU, Președintele Klaus Iohannis va avea și o serie de întrevederi bilaterale și va participa la evenimentele formale consacrate, incluse în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.

„Cu prilejul intervențiilor în cadrul reuniunilor multilaterale și cu prilejul interacțiunilor cu omologii din statele membre ONU, Președintele României va reitera sprijinul ferm al țării noastre pentru multilateralismul eficient, respectarea dreptului internațional și ordinea internațională bazată pe reguli, în care ONU are rolul central. Președintele Klaus Iohannis va prezenta, de asemenea, analiza României privind cumulul de crize multifațetate cu care se confruntă comunitatea internațională la nivel global, cu efecte negative asupra implementării Agendei 2030, precum și modalitățile de gestionare a acestora în mod eficient – prin acțiune coordonată și solidară, în special pe paliere precum securitatea alimentară, combaterea dezinformării și gestionarea schimbărilor climatice. Președintele României va menționa, de asemenea, importanța Summitului Viitorului, din septembrie 2024, a cărui miză fundamentală este consolidarea multilateralismului, astfel încât ONU să poată gestiona adecvat provocările viitorului.

În cadrul intervențiilor sale, Președintele Klaus Iohannis va prezenta, totodată, și contribuția de substanță a României la promovarea valorilor democrației, drepturilor omului și statului de drept și rolul activ jucat de țara noastră în activitățile ONU, pe cele trei paliere principale: pace și securitate, dezvoltare durabilă și drepturile omului”, a mai precizat Administrația Prezidențială.