Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene, a declarat premierul Marcel Ciolacu la finalul întrevederii cu președintele italian Sergio Mattarella.

”Italia este partener strategic și prieten apropiat al României. Parteneriatul nostru consolidat se bazează pe relații politice, economice și culturale deosebit de strânse și a devenit mai puternic prin prezența în Italia a uneia dintre cele mai mari comunități românești și, în România, a comunității istorice și societății active de oameni de afaceri italieni”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu la întrevederea cu președintele Sergio Mattarella.
Cea de-a treia ședință comună de Guvern desfășurată la 15 februarie 2024 la Roma reprezintă o dovadă a caracterului strategic și privilegiat al relației bilaterale, a adăugat prim-ministrul României.

Un punct important al discuțiilor de astăzi de la Palatul Victoria s-a referit la românii din Italia, una din cele mai numeroase comunități românești din străinătate.
”Mulțumim autorităților italiene pentru tot ce au făcut în sensul integrării comunității românești, respectării drepturilor și recunoașterii beneficiilor pe care aceasta le aduce societății italiene. Apreciez în mod deosebit contribuția statului italian la menținerea legăturii românilor care studiază, muncesc și trăiesc în Italia cu țara de origine, cu limba română”, a subliniat premierul Marcel Ciolacu.

Cooperarea economică a reprezentat un alt subiect important al dialogului, în condițiile în care anul trecut schimburile comerciale bilaterale au înregistrat o valoare record, depășind 20 de miliarde de euro. ”Cooperarea economică este pilon al relației noastre bilaterale. Italia este al doilea partener comercial al României, a doua piață de destinație a exporturilor românești și a doua țară de origine a importurilor în țara noastră”, a menționat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Șeful Executivului a apreciat, de asemenea, nivelul excelent al cooperării bilaterale și dialogului în domeniul securității și apărării și a mulțumit președintelui Sergio Mattarella pentru participarea Italiei la misiunea de Poliție Aeriană Întărită și la programele de instruire comună cu piloții Forțelor Aeriene Române, în perioada 2021-2023.
În acest context, oficialul român a arătat că Italia poate avea o contribuție substanțială la viziunea României de transformare a Mării Negre într-o zonă a păcii, securității și conectivității, prin dezvoltarea cooperării între statele cu interese comune din regiune, pe de o parte, și dintre acestea și comunitatea euroatlantică, cu sprijinul NATO și al UE, pe de altă parte.
De asemenea, prim-ministrul României a apreciat eforturile Italiei pentru includerea și promovarea susținerii Ucrainei pe agenda G7, subliniind, totodată, că securitatea Republicii Moldova este strâns conectată de stabilitatea din regiunea Mării Negre.

Avansarea procesului de extindere atât în ceea ce privește candidații din Balcanii de Vest, cât și cei din Est – Ucraina și Republica Moldova, consolidarea pieței interne, convergența și competitivitatea, următorul buget al UE și extinderea Schengen au importanță deosebită pentru România în viitorul ciclu instituțional, a punctat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
În 2024, România și Italia aniversează 145 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, precum și 60 de ani de la ridicarea relațiilor la nivel de Ambasadă.

România va trimite în Ucraina un sistem PATRIOT. Decizia a fost luată joi, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Tot acolo, președintele Klaus Iohannis i-a anunțat pe participanți că își retrage candidatura la șefia NATO.

Membrii CSAT au decis joi să doneze Ucrainei un sistem PATRIOT de apărare aeriană. Donația se face cu condiția continuării negocierii cu aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național.

„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT. Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, a comunicat Administrația Prezidențială.

Instituția a mai anunțat că președintele Klaus Iohannis își retrage candidatura la șefia NATO și că România îl va susține pe olandezul Mark Rutte
„Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez, a transmis Administrația.
Totodată, în ședința CSAT de joi, președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al organizației, a adăugat Administrația Prezidențială.

Președintele României, Klaus Iohannis, susține că alegerile prezidențiale se vor desfășura în lunile septembrie, octombrie sau noiembrie. Dacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislația și cred că e prea târziu, a explicat Iohannis.

Explicațiile au fost oferite miercuri.
„În ce privește alegerile prezidențiale, în conformitate cu legislația în vigoare, ele pot avea loc în septembrie, octombrie sau noiembrie. Dacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislația și cred că e prea târziu”, a spus Klaus iohannis.

Oricum, ceea ce contează este opinia românilor, a mai spus Iohannis.
„Nu contează dacă au loc în septembrie, octombrie sau noiembrie. Ceea ce contează este opinia românilor. Este important, pentru mine, să subliniez că președintele României trenuie să fie ales de români și nu de partide. De aceea avem vot direct”, a precizat Klaus Iohannis.
Declarația a apărut în condițiile în care între membrii coaliției sunt păreri diferite privind data alegerilor prezidențiale. PSD vrea ca alegerile să fie în septembrie, în timp ce liberalii propun lunile noiembrie și decembrie.

Siegfried Mureșan a fost reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. El a obținut 151 din 170 de voturi valabil exprimate. Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.

„Tocmai am fost reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Grupul PPE este cel care a câștigat alegerile europarlamentare din 9 iunie și și-a întărit poziția de cel mai mare grup politic din Parlamentul European. Am fost ales cu 151 din 170 de voturi valabil exprimate”, a anunțat Mureșan.
Liberalul a anunțat care sunt prioritățile sale în noul mandat.

„Ca vicepreședinte, voi continua să apăr interesele României în conducerea Grupului PPE. (...) În următorul mandat, împreună cu colegii europarlamentari din Partidul Național Liberal, voi apăra în continuare fondurile europene alocate României și interesele fermierilor români. În același timp, voi susține crearea unei majorități proeuropene în Parlamentul European, alături de celelalte familii politice proeuropene și sub conducerea noastră, a Grupului PPE, în calitate de câștigători ai alegerilor europene. Astfel, europarlamentarii extremiști, antieuropeni, precum AUR, vor fi izolați și nu vor putea influența deciziile europene. De asemenea, voi susține Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, voi susține toate acele măsuri care duc la garantarea securității în interiorul Uniunii Europene”, a precizat Mureșan.

Primarul Capitalei Nicușor Dan vrea ca alegerile prezidențiale să fie oriagnizate la finalul anului. E absurd să avem alegeri în septembrie când azi nu știm încă nici candidații partidelor, spune Dan.

Primarul general consideră că este nevoie de o revenire la calendarul constituțional.
„Privesc de la distanță dezbaterea din spațiul public despre data alegerilor prezidențiale, însă cred că e necesar să punctez că e nevoie de o revenire la calendarul constituțional. Cetățenii trebuie să fie informați atunci când își aleg președintele și pentru asta e nevoie de timp. E absurd să avem alegeri în septembrie când astăzi nu știm încă nici candidații partidelor”, a transmis pe Facebook Nicușor Dan.
PNL militează pentru organizarea alegerilor prezidențiale în decembrie, în timp ce PSD vrea ca alegerile să fie în septembrie. Liderii PNL și PSD ar putea stabili data alegerilor prezidențiale în cadrul reuniunii colaiției de miercuri, 19 iunie.

Primarul ales al Sectorului 1, George Tuță, solicită Primăriei Sectorului 1 să comunice măsurile luate pentru sprijinirea cetățenilor în perioada de caniculă. PNL Sector 1 va deschide două puncte de hidratare, în lipsa unui răspuns din partea Primăriei Sectorului 1, a anunțat Tuță.

Decizia a fost luată deoarece Administrația Națională de Meteorologie anunță zile succesive de cod galben și portocaliu de caniculă în București. În aceată perioadă vor fi înregistrate temperaturi de 38 de grade la umbră și 45 de grade la soare.

„Am trimis Primăriei Sectorului 1 o solicitare încă de ieri prin care am cerut să fim informați ce măsuri a luat Primăria pentru sprijinirea cetățenilor în aceste zile caniculare (montarea de corturi special amenajate, puncte de hidratare, instalarea de cișmele suplimentare în zonele aglomerate. Este obligația administrației locale să își îndeplinească atribuțiile pentru ameliorarea efectelor temperaturilor extreme. Conform Codului Administrativ (art. 155, alin. 5, lit. b), Primarul are inclusiv atribuția de a gestiona situațiile de urgență”, a anunțat George Tuța.

PNL va deschide două centre de hidratare în zone publice.
„Întrucât până în prezent Primăria Sectorului 1 nu a întreprins nicio măsură vizibilă în sprijinul cetățenilor, PNL Sector 1 va deschide două puncte de hidratare. Acestea vor funcționa în sediile din Bulevardul Banu Manta nr. 83 și strada Ion Câmpineanu nr. 27, unde pe toată durată caniculei, toți cetățenii vor putea veni să se hidrateze, adăpostindu-se de căldură în spatii cu aer condiționat. Mai mult, sediile noastre sunt pet-friendly, deci cetățenii vor găsi apă și răcoare și pentru animăluțele cu care ar fi la plimbare prin sector”, a adăugat Tuță.
„Rolul Primăriei este de a se îngriji de toți cetățenii Sectorului și vom continua să facem totul pentru ca actuala administrație să-și respecte îndatoririle în scurtul timp pe care-l mai are în Primărie”, a precizat primarul ales George Tuță.

„Veniți în România! Avem nu doar fotbal de calitate, ci și obiective turistice spectaculoase! Munții Carpați, Delta Dunării, mănăstirile din nordul Moldovei, cetățile dacice, satele din Transilvania și litoralul românesc sunt destinațiile turistice unde veți dori să reveniți”, a transmis Marcel Ciolacu.

Premierul român l-a invitat și pe premierul din Bavaria să viziteze România.

„Îl aștept, cu drag, pe prim-ministrul bavarez Markus Söder! Cu siguranță își va face amintiri unice în Delta Dunării și la Castelul Bran”, a adăugar Ciolacu..

Cu ajutorul unui cod QR care este vizibil la peste 600 de taxiuri colantate, România este promovată în Hamburg, Berlin, München și Frankfurt, pe toată durata Campionatului European de Fotbal.
Premierul român Marcel Ciolacu a făcut o vizită de două zile în Bavaria. Marți, el a prezidat marți, împreună cu prim-ministrul din Bavaria, Markus Söder, o ședință comună de guvern. În cadrul acesteia s-a discutat despre alegeri, economie, securitate și comunitate. Părțile au semnat un memorandum.

Premierul român Marcel Ciolacu a prezidat marți, împreună cu prim-ministrul din Bavaria Markus Söder, o ședință comună de guvern. În cadrul acesteia s-a discutat despre alegeri, economie, securitate, comunitate. Părțile au semnat un memorandum.

Ședința comună a guvernelor din România și Bavaria a avut loc marți.
Marcel Ciolacu a ajuns luni, la München, la invitația șefului guvernului bavarez, Markus Söder „pentru a celebra împreună împlinirea a 25 de ani de cooperare instituționalizată între România și Bavaria”. Marți cei doi lideri au avut discuții și apoi au prezidat ședința comună a celor două guverne.

„Prezența mea aici este dovada relațiilor excelente de cooperare dintre România și Bavaria și vine în continuarea vizitei Prim-ministrului Markus Söder la București, în luna februarie a anului trecut, când declarația noastră guvernamentală comună a fost adaptată la contextul actual. Prin aceasta s-a impulsionat inclusiv reluarea lucrărilor Comisiei mixte guvernamentale România-Bavaria. Împreună cu miniștri români și deputatul minorității germane, am luat parte la prima ședință comună de guvern dintre România și Bavaria, în care am abordat o gamă largă de subiecte, de la dosare de politică externă și europeană, la agenda de securitate, cooperare economică, cooperare pe linie de afaceri interne, afaceri sociale și muncă”, a declarat Marcel Ciolacu.

Cei doi lideri au mai discutat despre alegeri, extinderea UE, spațiul Schengen și războiul din Ucraina. În timpul evenimentului, miniștrii economiei român și bavarez au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor.

Liderii REPER solicită revocarea conducerii AEP și anchetă asupra procesului electoral. Ramona Strugariu, copreședinta REPER, le cere public preşedintelui Iohannis, premierului Ciolacu şi Parlamentului „să nu mai gireze furtul şi să revoce conducerea AEP, responsabilă pentru dezastrul acestor alegeri, apoi să declanşeze anchetă pentru investigarea integrității acestui proces electoral”.

“Autoritatea Electorală Permanentă are un președinte numit de Parlament şi vicepreședinți numiți de președintele României și de prim-ministru. Aceşti oameni şi aceste instituții tac şi acceptă frauda, incompetența, girează furtul şi haosul. Ignoră fiecare om furat, în parte. Art. 101 alin. (7) din Legea nr. 208/2015 spune foarte clar că președintele și vicepreședinții pot fi revocați din funcție, pentru motive temeinice, de către autoritățile care i-au numit. Cer public revocarea conducerii AEP. Motive mai temeinice decât mărturiile sutelor de oameni cărora le-a dispărut votul din secții, miile de secții cu voturi zero, organizarea sub orice limită a demnității umane, cu oameni luați de salvări şi saci desigilați care zac pe asfalt, nu există. Le solicit deschis, colegial şi constructiv colegilor de la USR să inițiem împreună moțiune simplă împotriva conducerii AEP pentru felul în care au fost organizate şi gestionate aceste alegeri. Cer comisiilor permanente ale Parlamentului, conform Art. 78 din Regulamentul Senatului şi Art. 72 din Regulamentul Camerei Deputaților, să iniţieze o anchetă parlamentară pentru investigarea integrității acestor alegeri şi grupurilor parlamentare să solicite, la rândul lor, înființarea unei Comisii de anchetă. Nu mai închideți ochii. Aşa se fură democrația”, a declarat Ramona Strugariu.

Partidele din opoziție au contestat rezultatul alegerilor susținând că în procesul electoral au intervenit numeroase nereguli și suspiciuni.

PSD are un număr dublu de mandate de președinte de consiliu județean față de PNL. Rezultate parțiale arată că PSD are 21 de mandate, în timp ce PNL obține 10.

Voturile au fost centralizate în 35 de județe, potrivit statisticii prezentate luni, 17 iunie,

Până acum. PSD are 21 de mandate de președinte de consiliu județean, iar PNL are 10 mandate.

UDMR are trei președinți de consilii județene, iar Alianța PSD-PNL un mandat.