Un număr de 1.403 medici de familie au recepţionat, până în prezent, vaccinuri anti-COVID de la Johnson&Johnson, Moderna şi AstraZeneca, a anunţat, marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, col.dr. Valeriu Gheorghiţă.

”Vaccinuri de la compania Johnson&Johnson au recepţionat 1.373 de medici de familie. Au fost distribuite în total 64.905 doze şi au fost deja administrate peste 29.000 de doze de vaccin”, a precizat şeful CNCAV, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

Potrivit acestuia, în campania de vaccinare prin cabinetele medicilor de familie, care început din 4 mai, 56% dintre imunizări au fost în mediul rural şi 44% în mediul urban.

Până pe 17 mai, cel mai mult s-a vaccinat anti-COVID în reţeaua de medicină de familie în Timiş – 2.395 de doze, în Dâmboviţa – 1.543, Călăraşi – 1.523, în Bucureşti – 1.240 şi în Dolj – 1.035.

„În ceea ce priveşte vaccinarea în cabinetele de medicină de familie din mediul rural la data de 17 mai cele mai multe doze au fost administrate în judeţul Călăraşi – 1.118, Dâmboviţa 930, Timiş – 850, Dolj – 723, Bihor – 587”, a arătat Valeriu Gheorghiţă.

Orașul Râșnov este unul dintre cele mai clare exemple ale efectelor pe care investiția în școală, grădiniță și creșă le are asupra dezvoltării locale. În iunie va găzdui primul concurs de robotică deschis să primească în Hackathon 80 de copii, iar în plan este și inițierea unui program pilot de școală în cinematograf.

”Pe 19 iunie este ultimul weekend de școală și vor fi 40 de echipe, 2 copii în echipă, deci 80 de copii în total. Concursul vrem să îl deschidem și către copiii din alte comunități, nu doar Râșnov, și vor fi sigur 4 echipe de la Școala din Hărman. Cu ei încă din anul trecut aveam această înțelegere, 4 kituri de robotică erau pentru ei”, a declarat pentru Edupedu.ro organizatorul competiției, Mihai Dragomir.

Copiii vor folosi în cadrul concursului de robotică kituri de roboței didactici cumpărați de la compania românească NextLab.tech, condusă de profesorul de cibernetică de la ASE Răzvan Bologa.

Universitatea ”Dunărea de Jos” are active și este implicată, în acest moment, în numai puțin de 30 de proiecte internaționale, prin contractele încheiate și finanțate din fonduri externe.

Cele mai multe sunt încheiate pe programele ERASMUS, European Cooperation in Science and Technolog Programme (COST) – 5 proiecte, ERASMUS+ Mobilități instituționale (5).

Câte două proiecte, în parte, mai derulează Universitatea gălățeană pe programele ESA RESEARCH GRANTS, HORIZON 2020 – EU Research and Innovation programme, Joint Operational Programme Romania - Republic of Moldova 2014-2020.

Un alt proiect este finanțat prin programul European Cooperation in Science and Technology Programme (COST)

Acest subiect provoacă îngrijorare, scrie Bloomberg, punând și o întrebare folosită de persoane care ezită să vină să primească serul: ”Dacă vaccinurile nu anulează total șansele de a face Covid-19, de ce să te mai vaccinezi?”Asta nu este, însă, abordarea corectă, din cauza unui fapt simplu: Niciun vaccin sau medicament nu funcționează în 100% dintre cazuri.Vestea bună este că cele mai eficiente vaccinuri contra Covid-19 se apropie destul de mult de această valoare maximă. Studii în lumea reală arată că serurile Pfizer și Moderna sunt 97% eficiente împotriva bolii cu simptome, 86% împotriva cazurilor asimptomatice și 94% contra spitalizării.

Aceste infectări cu Sars-Cov-2, în ciuda vaccinării sunt foarte rare. Totuși, acest lucru era de așteptat, ținând cont că este un fenomen care se întâmplă de decenii cu alte boli, de la gripă la oreion.Unul dintre factorii implicați ține de faptul că răspunsul fiecărei persoane la un vaccin este diferit, așa cum și răspunsul fiecărei persoane la Covid-19 va fi diferit, explică Paul Offit, director al Centrului pentru Educația Vaccinării la spitalul de copii din Phialdelphia.Alt factor important este perioada de incubație, perioada dintre momentul infectării și cel al apariției simptomelor. Aceasta variază mult, de la 10 la 14 zile pentru rujeolă, la 6 zile pentru Covid-19 până la doar 2 zile sau mai puțin pentru gripă, spune Offit.Cu cât este mai mică perioada de incubație, cu atât va fi mai capabil virusul să se răspândească prin organism până reușește sistemul imunitar să se pornească.Oamenii de știință cred că cei care au fost vaccinați, chiar dacă se infectează, vor avea o formă mai ușoară a bolii decât dacă nu s-ar fi vaccinat, dar această idee încă este studiată.

Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice a organizat a XIII-a ediție a Conferinței Internaționale „EXPLORATION, EDUCATION AND PROGRESS IN THE THIRD MILLENNIUM"

Manifestarea științifică constituie un spațiu organizat pentru reflecție și dezbatere pe tema sferei de drept și politici publice naționale și europene și este organizată în două secțiuni: secțiunea Științe juridice și cea care vizează Administrația publică și studii regionale. Ca actor strategic în mediul academic, Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice din Galați contribuie în mod activ la creșterea gradului de europenizare a societății românești, dezbaterile anuale din cadrul acestei conferințe putând prilejui diseminarea cunoștințelor din domeniu, bunelor practici și formare a competențelor studenților în comunicare, guvernanță și antreprenoriat în UE.

Potrivit organizatorilor, cu ocazia acestui eveniment s-a urmărit atingerea unui obiectiv fundamental asumat de facultate și anume facilitarea dialogului cercetătorilor în domeniul ştiinţelor juridice, administraţiei publice şi studiilor regionale, precum şi promovarea comunicării şi a schimbului de experienţă pentru cadrele didactice din domeniu din ţară şi din străinătate. Totodată, spun oganizatorii, a avut loc și un real schimb de informații relevante pentru realizarea unei cercetări științifice de înalt nivel academic.

Conferința s-a desfășurat în intervalul 13-14 mai, exclusiv online, pe platforma Microsoft Teams.

Cel mai mare studiu de până acum privind asocierile fumatului respectiv a bolilor cardiovasculare cu declinul cognitiv a scos la iveală că ambele afectează capacitatea de a învăța și de a memora. Peste 70.000 de persoane din întreaga lume au fost studiate, iar cercetătorii au observat că efectele fumatului sunt mai pronunțate în rândul femeilor, în timp ce bărbații sunt mai afectați de bolile cardiovasculare.

Fumatul este asociat cu scăderea funcției de învățare și de memorie la femei, în timp ce bolile cardiovasculare cu scăderea funcției de învățare și de memorie la bărbați. Pe lângă boala Alzheimer, cea mai semnificativă cauză de declin cognitiv, mai sunt și accidentele vasculare cerebrale și alte leziuni vasculare cerebrale care provoacă modificări semnificative ale memoriei, gândirii și comportamentului.

Deoarece studiul a inclus o gamă largă de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 85 de ani, acest lucru a permis cercetătorilor să evalueze relația dintre fumat, bolile cardiovasculare și memoria verbală în cea mai largă gamă de vârstă a studiului, utilizată până în prezent.

Platforma de testare digitală Brio anunță cea de-a doua ediții a Olimpiadei digitale de matematică Brio Challenge. Înscrierile sunt în desfășurare, competiția fiind deschisă tuturor elevilor de clasele I-XII. Elevii se pot înscrie singuri sau pot fi înscriși de către părinți sau profesori, pe pagina www.brio.ro/challenge. Aici, ei își vor crea un cont sau vor folosi contul pe care îl dețin deja și vor completa formularul de înscriere disponibil.

Olimpiada de matematică Brio Challenge, ediția a II-a, are 3 etape. Prima etapă a început pe 15 aprilie și se derulează până pe 16 mai. În această perioadă, elevii se înscriu în competiție și încep să susțină teste BRIO. Vor intra în etapa următoare toți participanții care obțin la teste un scor mai mare de 80. Etapa a II-a se desfășoară în perioada 16 mai – 24 mai, la finalul căreia se va departaja un top 10 al fiecărui nivel școlar (fiecare clasă).

Sunt declarați câștigători participanții cu cel mai bun scor, corelat cu timpul de răspuns. În situația în care mai multe teste primesc același scor, este declarat câștigător participantul care a obținut un timp mai bun.

Cei 10 copii din fiecare clasă vor participa la etapa finală, care va avea loc pe 29 mai, de asemenea online, însă supravegheată video. Pe fiecare clasă va fi desemnat un campion absolut și doi vicecampioni.

Probele olimpiadei se desfășoară online, din fața calculatorului, iar începând cu această ediție, la olimpiadă pot participa, în premieră, și elevi de clasa I, competiția fiind adresată elevilor de până la clasa a XII-a, inclusiv. Olimpiada Brio Challenge este susținută de Societatea de Științe Matematice și este organizată cu sprijinul partenerilor Asociația Dedeman, UniCredit și Kaufland România.

Premiile olimpiadei digitale de matematică sunt laptopuri Huawei MateBook, console Xbox și tichete de cumpărături Kaufland România. În plus, toți câștigătorii vor primi abonamente Brio® pentru o perioadă de un an. Câștigătorii vor fi anunțați în termen de maximum 15 zile de la încheierea competiției.

Proiectul "Şcoala Încrederii" a fost lansat oficial, joi, la Colegiul Naţional "Gheorghe Lazăr" şi în alte peste 50 de unităţi de învăţământ din ţară.

53 de școli din 18 județe ale României fac deja parte din procesul Școala Încrederii. Dar cum a apărat această idee?

Ei bine, procesul a luat naștere din pasiunea și dorința Ruxandrei Mercea, director executiv al Transylvania College, a lui Ciprian Ghișă, director adjunct la aceleiași instituții și a Domnului Petrovai, psiholog terapeut, expert în psihoterapia copilului
și adolescentului (fondator Mind Education & Școala pentru Cuplu), de a readuce încrederea în școlile dinRomânia prin schimbarea culturii organizaționale, prin leadership și prin
dezvoltarea relațiilor sănătoase între toți membrii comunității.

Şcoala Încrederii este primul proces care transformă experienţele de învăţare ale copiilor prin schimbarea relaţiilor dintre elevi, profesori şi părinţi din neîncredere în încredere, din critică şi respingere în acceptare, din dependenţă în autonomie.

Procesul are ca fundament o cercetare continuă, efectuată de o echipă de experţi din cadrul

Universităţii Babeş-Bolyai, al cărei prim rezultat a relevat, drept una dintre principalele probleme

existente în educaţie, lipsa încrederii între adulţi.

Prima probă scrisă (limbă și comunicare) se adresează elevilor din clasele a VI-a (EN VI) și a început miercuri, 12 mai.

Următoarea probă (matematică și științele naturii) a avut loc joi, 13 mai.

Cele două teste vizează evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul inferior al gimnaziului (V-VI) de cei peste 181.000 de elevi înscriși în clasa a VI-a la începutul anului școlar.

Evaluarea competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar (la finalul clasei a IV-a / EN IV) are următorul calendar - limba română (18 mai), matematică (19 mai) și limba maternă (20 mai).

Probele scrise la limba română și limba maternă din cadrul evaluării din clasa a II-a (EN II) sunt programate în data de 25 mai.

Testele de citire la aceste discipline vor fi susținute în data de 26 mai.

Proba de matematică este programată în data de 27 mai, în timp ce proba de limbă română (scris și citit) pentru elevii din rândul minorităților naționale se va desfășura în data de 28 mai.

Toate probele se desfășoară cu prezență fizică, indiferent de scenariile în care se află unitățile de învățământ. Sălile în care se susţin aceste evaluări sunt, de regulă, cele în care elevii îşi desfăşoară activitatea în mod obişnuit. Acestea sunt adaptate în prealabil, după caz, în funcţie de testul planificat, prin eliminarea oricăror materiale didactice care ar putea influenţa elevii.

Testele sunt elaborate de Centrul Național Pentru Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), au un format asemănător cu cel al evaluărilor internaționale și trebuie să aibă un nivel mediu de dificultate. Durata alocată rezolvării acestora este de 30 de minute pentru fiecare test administrat la EN II, respectiv de 60 de minute pentru fiecare test administrat la EN IV și EN VI. Testele sunt evaluate în cadrul unităţii de învăţământ, de către cadrele didactice din respectiva unitate, în termen de cel mult 7 zile de la data susținerii ultimului test.

Anticorpii neutralizanţi împotriva SARS-CoV-2 persistă în organismul pacienţilor care au trecut prin boală cel puţin 8 luni de la infecţie în majoritatea cazurilor, asigură un studiu realizat de spitalul milanez San Raffaele şi de Institutul Superior de Sănătate (ISS) italian, relatează EFE.

Pacienţii infectaţi care produc anticorpi în primele 15 zile de la contractarea bolii au un risc mai mic de a dezvolta o formă gravă de COVID-19, după cum precizează studiul publicat marţi de revista ştiinţifică Nature Communications.

Durata anticorpilor şi importanţa dezvoltării lor timpurie pentru a combate infecţia sunt principalele rezultate ale studiului realizat de cele două instituții de sănătate din Italia.Pe baza a 162 de pacienţi testaţi pozitiv la SARS-CoV-2 cu simptome diferite, studiul conchide că anticorpii rămân în organism timp de 8 luni, indiferent de gravitatea bolii, de vârsta pacienţilor sau de prezenţa unor patologii prealabile.