Comuna Matca, una dintre cele mai importante zone legumicole din România, beneficiază acum de acces permanent la apă potabilă. Este un pas uriaș pentru comunitate și un model de bune practici în utilizarea fondurilor europene.

Consiliul Județean Galați, împreună cu Primăria Matca și cu echipa de la Apă Canal, a finalizat cu succes una dintre cele mai mari investiții în infrastructura de apă și canalizare din județul Galați. Este singurul proiect din țară, finanțat prin Programul Dezvoltare Durabilă pentru infrastructura de apă și canalizare, în cadrul căruia au fost finalizate integral lucrările.

 „Când vedem cât de mult s-a modernizat comuna Matca, nu putem decât să fim mândri. Fiecare pas, fiecare zi de muncă și fiecare decizie luată au contribuit la această reușită remarcabilă. Pentru mine, acest proiect înseamnă mult mai mult decât o investiție în infrastructura de apă și canalizare – este un simbol al respectului față de oameni, față de viitor și față de potențialul uriaș pe care îl are județul nostru.  Le mulțumesc tuturor celor care au făcut parte din acest demers: echipei de la Apă Canal, autorităților locale din Matca și colegilor din Consiliul Județean. Acest succes ne dă încredere să mergem mai departe cu aceeași determinare”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

 În județul Galați s-au derulat proiecte de infrastructură de apă și canalizare cu o valoare totală de peste 520 de milioane de euro, finanțate prin diverse programe europene (ISPA, POS, POIM, PDD). Din această sumă, aproximativ 250 de milioane de euro au fost investiți în ultimii 5-6 ani, perioadă în care comuna Matca a beneficiat de investiții de 37 de milioane de euro.

 Prin POIM si PDD, lucrările au fost implementate în 22 de localități: municipiul Galați, Matca, Șendreni, Braniștea, Independența, Piscu, Tudor Vladimirescu, Fundeni, Smârdan, Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, Liești, Ivești, Umbrărești, Barcea, Drăgănești, Tecuci, Cosmești, Movileni, Berești și Berești Meria. Dintre acestea, în 16 unități administrativ-teritoriale lucrările au fost deja finalizate, iar în alte 6 (Șendreni, Braniștea, Piscu, Independența, Tudor Vladimirescu și Fundeni), investițiile continuă în prezent prin Programul Dezvoltare Durabilă. 

 În total, la nivelul județului Galați, au fost construiți aproape 1000 de kilometri de rețele de apă și canalizare, o parte semnificativă din această infrastructură fiind realizată în comuna Matca. Doar aici s-au executat peste 105 km de rețea de apă potabilă, 92 km de rețea gravitațională de canalizare și 8,7 km de rețea sub presiune, însumând aproape 206 kilometri de rețele.

 Investițiile din Matca includ și două stații de pompare, o gospodărie de apă complet echipată, 641 de hidranți pentru situații de urgență, precum și 3.962 de branșamente la rețeaua de apă și 3.962 de racorduri individuale la canalizare, alături de 20 de stații de pompare a apei uzate și 2.206 cămine de vizitare.

„Proiectul este construit pe principii de sustenabilitate – demonstrând grija pentru sănătatea oamenilor, respectul pentru mediu și sprijinul real pentru dezvoltarea economică locală. Energia electrică necesară funcționării întregului sistem este „energie verde”, produsă prin 580 de panouri fotovoltaice amplasate în cadrul Gospodăriei de apă.

Acest proiect este dovada că, atunci când lucrăm în echipă, putem construi un viitor mai bun pentru fiecare locuitor al județului Galați” a mai declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazarie, anunță că României i s-a solicitat de către Comisia Europeană să îşi reprioritizeze investiţiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025-2026.

„Am discutat cu reprezentanții Comisiei Europene despre câteva puncte - cheie aflate pe agenda economicǎ şi bugetarǎ a României. În acest context, Comisia Europeană a transmis un mesaj clar: România trebuie să își reprioritizeze investițiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025–2026, perioadă în care presiunea pe bugetul de stat va fi una semnificativă”, a transmis pe Facebook Alexandru Nazare.

Discuția a avut loc săptămâna trecută. Printre subiectele analizate au fost demararea procesului intern de analiză și consultare privind rectificarea bugetară, stadiul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi modul în care pot fi ajustate proiectele aflate în curs de negociere și prioritizarea investițiilor finanțate din granturi și împrumuturi, pentru a rămâne pe traiectoria fiscală asumată în perioada urmǎtoare, când presiunile asupra bugetului de stat vor fi semnificative

„Am argumentat în fața Comisiei includerea în componenta de grant a unor proiecte esențiale pentru România: proiectele Ministerului Dezvoltării pentru reabilitarea clădirilor și eficiență energetică; acestea au o contribuție majorǎ la scǎderea consumului de energie, la scăderea costurilor suportate de populație, dar şi la îndeplinirea obiectivelor de mediu, douǎ tronsoane importante ale Autostrăzii Moldovei (A7); A7 va contribui la o dezvoltare semnificativǎ a regiunii de est a țǎrii. Discuțiile continuă în paralel cu echipele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar noi rǎmânem garantul îndeplinirii obiectivelor macroeconomice şi traiectoriei fiscal - bugetare asumate. Totodată, am discutat despre măsurile suplimentare avute în vedere în pachetul II și pachetul III de reforme fiscale, pentru a consolida parcursul stabil al României până la următoarea evaluare a Consiliului din luna octombrie. Este fundamental, în aceastǎ perioadǎ, sǎ facem pași concreți spre recredibilizarea României în fața partenerilor internaționali”, a precizat Alexandru Nazare.

Primăria Municipiului București va primi fonduri europene suplimentare de pentru termoficare. Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă suplimentară de 126 milioane lei (peste 16,5 milioane euro) pentru proiectul dedicat reabilitării rețelei de termoficare din București, în cadrul Programului Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021–2027.

PMB va semna un act adițional împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru actualizarea bugetului eligibil al proiectului.
Valoarea totală a contractului de finanțare a fost astfel actualizată la 1,76 miliarde lei, iar pentru etapa a II-a, finanțată prin PDD, bugetul total se ridică la 1,7 miliarde lei.

Primăria susține că este investiția „cea mai mare din ultimele decenii” în rețeaua de termoficare a orașului.
„Este un pas uriaș pentru eficientizarea sistemului de încălzire centralizată. Vom reduce semnificativ pierderile de agent termic, creștem eficiența energetică și, cel mai important, îmbunătățim confortul cetățenilor”, se arată într-un comunicat al PMB.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că persistă campaniile frauduloase care promovează o așa-zisă platformă de investiții de stat, atribuită în mod fals Ministerului Finanțelor.

„Aceste mesaje, care promit randamente nerealiste de până la 150%, reprezintă tentative de înșelăciune și nu sunt asociate cu vreo inițiativă guvernamentală reală”, a explicat DNSC.
Directoratul avertizează că promisiunile de câștiguri rapide și sigure sunt o tactică frecvent întâlnită în fraudele de tip „investiții miraculoase”.
Pentru a se proteja, cetățenii sunt sfătuiți să urmeze aceste recomandări:
- Verificați întotdeauna informațiile din surse oficiale.
- Fiți vigilenți când navigați în mediul online, mai ales când primiți oferte care par prea bune pentru a fi reale.
- Nu furnizați date personale sau bancare pe platforme necunoscute.
- Evitați accesarea linkurilor din reclame sau mesaje nesolicitate ce promovează investiții rapide.
- În cazul suspiciunii de fraudă, raportați incidentul autorităților competente.
- Dacă ați introdus date financiare pe astfel de platforme, contactați imediat banca și depuneți plângere la Poliția Română, notificând și DNSC la telefon 1911 sau pe site-ul pnrisc.dnsc.ro.
Directoratul reamintește importanța informării corecte și responsabilității în fața amenințărilor cibernetice. DNSC insistă asupra necesității protejării datelor personale și a prudenței față de „ofertele care par prea bune pentru a fi adevărate”.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat că în această săptămână a decontat facturi în valoare totală de peste 81 de milioane de lei pentru proiecte finanțate prin componentele „Fondul local” și „Educație” din PNRR.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat suma totală de 81.530.990,41 lei pentru 104 obiective finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.
Pentru Componenta C10 - Fondul local, s-au decontat 60.571.684,86 lei, aferenți unui număr de 63 de facturi.

Acestea acoperă cheltuieli pentru elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și pentru infrastructura dedicată transportului verde.
Prin Componenta C15 - Educație, ministerul a decontat 20.959.305,55 lei pentru 41 de facturi, reprezentând lucrări pentru construcția de creșe moderne, noi și prietenoase cu mediul.

Secția de Neonatologie a Spitalului de Urgență din Galați a fost dotată recent cu o nouă serie de aparate moderne. Este vorba despre o investiție în valoare de 4 milioane de lei. Proiectul a fost derulat de Consiliul Județean Galați.

„Viața și siguranța copiilor sunt cele mai prețioase lucruri care pot exista pentru un părinte. Înțelegem pe deplin acest lucru și facem totul pentru a oferi, atunci când este nevoie, cele mai bune condiții de tratament și recuperare pentru cei mai mici dintre pacienți. Printr-un proiect în valoare de 4 milioane de lei, derulat de Consiliul Județean Galați, am dotat Secția de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Ap. Andrei” cu echipamente de ultimă generație, esențiale pentru îngrijirea nou-născuților cu probleme la naștere”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Prin proiect, au fost aduse aparate performante.

„După ce, recent, am livrat aparatură modernă pentru depistarea, prevenirea și tratarea timpurie a unor afecțiuni grave, continuăm cu un nou set de echipamente esențiale:
Monitor funcții vitale – supraveghează permanent starea de sănătate a bebelușilor
Ecocardiograf – permite diagnosticarea rapidă a problemelor inimii
Ventilator portabil neonatal – susține respirația în situații de urgență sau în timpul investigațiilor RMN
Ventilator nCPAP – ajută nou-născuții prematuri să respire eficient și în siguranță”, a adăugat Costel Fotea.

În prezent, Secția de Neonatologie este complet echipată pentru a le oferi pacienților îngrijirea de care au nevoie, la cele mai înalte standarde.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că Republica Moldova va avea acces la roam like at home. Măsura se va aplica de anul viitor.

Zilele trecute, Negrescu s-a întâlnit cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre „consolidarea parteneriatului nostru și despre pașii concreți necesari în vederea integrării europene a Republicii Moldova.”

„Printre subiectele-abordate: planul de creștere economică pentru Moldova, proiectele comune cu România și sprijinul nostru constant pentru reformele necesare în drumul spre Uniunea Europeană. Mă bucur să anunț că, în urma inițiativei mele, biroul Parlamentului European de la Chișinău va fi deschis în curând – un semnal clar de sprijin politic și instituțional pentru cetățenii moldoveni. Totodată, Comisia Europeană a anunțat că începând cu anul 2026, Republica Moldova va avea acces la roam like at home”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook.

Vicepreședintele PE a reiterat faptul că „România va rămâne cel mai important partener al Republicii Moldova” și că el va continua să lupte în Parlamentul European „pentru ca acest parcurs european să devină realitate cât mai curând.”

Consiliul Județean Maramureș anunță că alături de autoritățile din regiunea ucraineană Transcarpatia a finalizat și depus cu succes aplicația pentru un nou proiect strategic în cadrul Programului Interreg VI-A NEXT România–Ucraina.

Proiectul vizează pregătirea operațională și tehnică pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei Yablunivka–Remeți, un obiectiv cu importanță majoră pentru conectivitatea regională și cooperarea bilaterală.

Proiectul propune, printre altele elaborarea de urbanism și a studiilor de fezabilitate pentru infrastructura rutieră și de control de frontieră, organizarea de acțiuni comune și reuniuni tehnice între autoritățile române și ucrainene, achiziționarea de echipamente mobile de supraveghere, inspecție și intervenție (drone, spectrometru portabil, sisteme de detecție) și consolidarea capacității instituționale a autorităților implicate în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

„Depunerea acestui proiect reprezintă un pas concret în direcția deschiderii unui nou punct de trecere rutieră între România și Ucraina, într-o zonă cu potențial economic, turistic și strategic considerabil”, a declarat Gabriel Valer Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș.

Proiectul a fost depus în termen, iar partenerii așteaptă acum evaluarea din partea Autorității de Management, a precizat Biroul de presă al Consiliului Județean Maramureș.

Consiliul Județean Maramureș anunță că alături de autoritățile din regiunea ucraineană Transcarpatia a finalizat și depus cu succes aplicația pentru un nou proiect strategic în cadrul Programului Interreg VI-A NEXT România–Ucraina.

Proiectul vizează pregătirea operațională și tehnică pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei Yablunivka–Remeți, un obiectiv cu importanță majoră pentru conectivitatea regională și cooperarea bilaterală.

Proiectul propune, printre altele elaborarea de urbanism și a studiilor de fezabilitate pentru infrastructura rutieră și de control de frontieră, organizarea de acțiuni comune și reuniuni tehnice între autoritățile române și ucrainene, achiziționarea de echipamente mobile de supraveghere, inspecție și intervenție (drone, spectrometru portabil, sisteme de detecție) și consolidarea capacității instituționale a autorităților implicate în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

„Depunerea acestui proiect reprezintă un pas concret în direcția deschiderii unui nou punct de trecere rutieră între România și Ucraina, într-o zonă cu potențial economic, turistic și strategic considerabil”, a declarat Gabriel Valer Zetea, președintele Consiliului Județean Maramureș.

Proiectul a fost depus în termen, iar partenerii așteaptă acum evaluarea din partea Autorității de Management, a precizat Biroul de presă al Consiliului Județean Maramureș.

Consiliul Concurenței a anunțat în această săptămână că a autorizat tranzacțiile prin care Vodafone România intenționează să preia Telekom Romania Mobile Communications, iar Digi România să preia anumite active ale aceleiași companii. Tranzacțiile se vor face în condițiile impuse de Consiliu.

Astfel, activele Telekom Romania Mobile Communications pe care Digi România intenționează să le preia constau în drepturile de utilizare a unor frecvențe radio, o parte din turnurile, infrastructura și echipamentele acestora, precum și întreaga activitate de furnizare de servicii de telefonie mobilă pre-paid.
Vodafone România și Digi România trebuie să îndeplinească o serie de angajamente pentru a înlătura îngrijorările concurențiale identificate care vizează, printre altele, condițiile de preț și impactul asupra calității anumitor servicii oferite clienților.

„România are o poziție foarte bună în piața de telecomunicații, oferind servicii la prețuri accesibile, cu acoperire și viteză superioare altor state europene. În analiza acestor tranzacții, am urmărit cu atenție menținerea avantajelor de care beneficiază clienții, în contextul reducerii numărului de operatori de la patru la trei. Cu sprijinul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), căreia îi mulțumim pentru colaborare, am reușit să ajungem la angajamente care asigură păstrarea calității și a nivelului competitiv al prețurilor din piață", a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Vodafone și Digi vor continua investițiile în dezvoltarea rețelelor, cu accent pe îmbunătățirea semnalului pe principalele drumurile publice. De asemenea, cele două companii vor îmbunătăți calitatea serviciului de date mobile pentru clienți și vor optimiza standardele în zonele cu servicii mai slabe, unde acoperirea rețelei sau viteza medie de transfer a datelor mobile este deficitară.
„Aceasta este prima fuziune cu impact major în sectorul comunicațiilor mobile din România, iar ANCOM a sprijinit activ Consiliul Concurenței în procesul de analiză a acestei tranzacții, pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru piață și pentru utilizatorii finali. În urma deciziei, suntem pregătiți să gestionăm această preluare din perspectiva administrării spectrului radio, a resurselor de numerotație, dar și a monitorizării respectării angajamentelor asumate de către Vodafone România și Digi România. Vom urmări ca transferul resurselor limitate să se desfășoare transparent, cu respectarea cadrului tehnic și legal aplicabil și fără afectarea continuității serviciilor pentru utilizatorii finali. Sperăm ca piața din România să ofere în continuare servicii de calitate la prețuri rezonabile", a declarat Valeriu Zgonea, președintele ANCOM.
De asemenea, cele două companii vor oferi acces pentru operatorii virtuali mobili (MVNO) la rețelele lor de comunicații mobile, la prețuri competitive pe piață și vor menține accesul companiei Orange la serviciile de colocare pe site-urile de telecomunicații mobile.

În plus, Digi va menține contractele pre-paid ale clienților Telekom, în aceleași condiții și la aceleași prețuri și va furniza servicii de telefonie mobilă pre-paid tuturor consumatorilor interesați.
„Acestea au fost cele mai importante tranzacții analizate de noi în ultimii ani, iar pentru a proteja interesele consumatorilor și echilibrul pieței, am impus măsurile necesare în acest sector economic. Astfel, cei circa două milioane de clienți cu abonamente ai Telekom nu vor fi afectați. Ca urmare a angajamentelor asumate, ne așteptăm la o îmbunătățire a calității semnalului și la o concurență intensă, fără creșteri nejustificate de prețuri", a transmis Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Angajamentele asumate vor fi monitorizate, până la o perioadă de patru ani, de câte un mandatar, care va transmite Consiliului Concurenței în mod regulat rapoarte referitoare la modul de implementare a acestora. În plus, autoritatea de concurență va colabora cu ANCOM în monitorizarea angajamentelor, în special cele care vizează investițiile în rețele.