Compania Națională „Poșta Română” anunță lansarea unui proiect pilot inovator, în parteneriat cu BTR Exchange (Bitcoin România) – principala platformă de schimb de criptomonede din țară. În cadrul acestuia sunt instalate primele terminale pentru alimentarea conturilor cripto, direct în oficiile poștale.

Primul terminal este deja funcțional în incinta Oficiului Poștal 1 din Tulcea, oferind posibilitatea utilizatorilor de a depune numerar pentru alimentarea conturilor de pe platforma Bitcoin România. Această inițiativă facilitează accesul la tranzacționarea criptomonedelor, contribuind la creșterea incluziunii financiare digitale.

În perioada următoare, alte patru oficii poștale din Alexandria, Piatra Neamț, Botoșani și Nădlac vor beneficia de astfel de terminale.

„Proiectul reflectă angajamentul Poștei Române de a integra tehnologii de ultimă generație în serviciile sale și de a aduce inovația mai aproape de toți cetățenii, inclusiv în zonele mai puțin digitalizate. Această inițiativă se înscrie în strategia pe termen lung a companiei de transformare digitală și modernizare a serviciilor tradiționale. Poșta Română a dovedit, în ultimii ani, o deschidere constantă către noile tehnologii. În 2022, a emis primul NFT oficial al unei instituții publice românești – un timbru digital aniversar dedicat celor 160 de ani de activitate. Parte din colecție a fost licitată, iar fondurile obținute au fost donate organizației HOSPICE Casa Speranței. În 2023, direcția de digitalizare a continuat cu lansarea unei colecții de 100 de NFT-uri și cărți poștale dedicate eroilor anticomuniști, realizate în colaborare cu CNSAS, Editura Humanitas și alte instituții culturale, sub umbrela campaniei „Demnitate și curaj”. Prin aceste proiecte, Poșta Română își reconfirmă rolul de instituție publică modernă, conectată la realitățile tehnologice actuale, și consolidează accesul cetățenilor la soluții financiare sigure, rapide și accesibile”, scrie în comunicatul Poștei Române.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat două apeluri de proiecte în valoare totală de peste 111 mil. euro, pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități. Acestea vizează dezvoltarea serviciilor specializate pentru copiii cu dizabilități, dar și integrarea pe piața muncii.

Finanțările sunt acordate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 (PoIDS), ca parte a eforturilor guvernamentale de a promova echitatea socială și accesul egal la oportunități.

„Prin cele două apeluri lansate, facem un pas decisiv în direcția unei intervenții sistemice și coerente pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități din România. Primul apel vizează dezvoltarea unei rețele naționale de centre de zi pentru copii cu dizabilități, cu servicii de terapie, sprijin educațional și consiliere parentală, adaptate la nevoile reale din comunități. Este un răspuns concret la lipsa acută de servicii de intervenție timpurie, care afectează șansele de recuperare și incluziune ale acestor copii. Cel de-al doilea apel introduce un model integrat de angajare asistată pentru persoanele adulte cu dizabilități, care include formare profesională, consiliere, sprijin pentru angajare și menținerea locului de muncă, precum și dezvoltarea unei platforme naționale și a unei rețele de ateliere protejate. Așteptăm rezultate importante: mii de persoane cu dizabilități să beneficieze direct de aceste măsuri, iar intervențiile să contribuie la reducerea disparităților și la consolidarea capacității sistemului public să răspundă la aceste probleme”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Primul apel de proiecte, cu o valoare de peste 97 mil. euro, va asigura intervenții dedicate copiilor cu dizabilități care au nevoie de sprijin pentru a-și atinge potențialul de dezvoltare și pentru a duce o viață cât mai independentă. Prin acest apel vor fi finanțate proiecte care asigură accesul copiilor la servicii de abilitare și reabilitare, inclusiv psihoterapie, terapie logopedică, fizioterapie, kinetoterapie, terapie ocupațională și alte intervenții personalizate. Scopul este de a sprijini dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, în funcție de nevoile individuale, contribuind astfel la integrarea lor în familie, școală și comunitate. În egală măsură, apelul include și activități destinate familiilor, prin care se urmărește îmbunătățirea capacității părinților sau tutorilor legali de a înțelege, gestiona și susține parcursul de îngrijire al copilului cu dizabilități.

Depunerea proiectelor se realizează exclusiv online, prin platforma MySMIS2021, iar termenul limită pentru transmiterea aplicațiilor este 29 august 2025. Sunt eligibili pentru depunerea proiectelor atât autoritățile publice locale, cât și furnizorii acreditați de servicii sociale, publici sau privați.

Cel de-al doilea apel are o alocare financiară de peste 14 mil.euro și va sprijini integrarea profesională a persoanelor adulte cu dizabilități. Prin acest demers, se dorește implementarea unor măsuri care să faciliteze angajarea și menținerea acestor persoane pe piața muncii. Printre intervențiile avute în vedere se numără organizarea unor campanii de informare menite să crească gradul de conștientizare cu privire la dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități și actualizarea cadrului legislativ care reglementează pregătirea profesională și angajarea asistată. De asemenea, apelul prevede înființarea atelierelor protejate și dezvoltarea unui pachet de resurse adaptate pentru formarea profesională a persoanelor din această categorie. Sunt incluse și măsuri de stimulare a angajatorilor care promovează incluziunea, alături de sprijin pentru organizațiile care contribuie la accesibilizarea locurilor de muncă. Totodată, va fi creată o platformă digitală interactivă dedicată facilitării angajării persoanelor cu dizabilități.
Proiectele pot fi depuse, de asemenea, prin platforma MySMIS2021, până cel târziu la data de 29 iulie 2025.

Europarlamentarul Dan Nica solicită măsuri ferme pentru transparența și stabilitatea pieței energetice. Liderul Delegației PSD în Parlamentul European i-a adresat vicepreședintelui executiv pentru Prosperitate și Strategie Industrială a Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, două întrebări esențiale privind stabilitatea și transparența pieței energetice. Prima se referă la intenția de a cere Băncii Europene de Investiții să introducă garanții pentru contractele de achiziție de energie (PPA), având în vedere volatilitatea extremă a pieței, care afectează atât micii producători, cât și marile companii.

În al doilea rând, europarlamentarul a ridicat problema intermediarilor care profită fără să aducă valoare, folosind tactici înșelătoare și manipulând piața.

„Ați menționat în răspunsul dvs că trebuie luate anumite măsuri. În acest context vă adresez două întrebări concrete:
1. Intenționați să cereți Băncii Europene de Investiții să introducă garanții pentru PPA (Power Purchase Agreement - Contract de achiziție de energie)? Piața energetică este extraordinar de volatilă. Nimeni nu poate să-și facă un plan – fie că este o brutărie mică care face pâine, sau despre o companie care produce aluminiu.
2. Nu avem o problemă cu prețul de producție, problema este, însă, cu intermediarii. Există foarte mulți intermediari necinstiți, traderi, care fac foarte mulți bani fără să facă ceva. Aceste chestiuni de manipulare a pieței și tacticile înșelătoare au fost puse de către ESMA (Autoritatea de Supraveghere a Piețelor Financiare din Uniunea Europeană). Nu poți să ai, pe de o parte, aceste lucruri care se întâmplă și pe de altă parte, nimeni să nu ia aceste măsuri necesare. ACER este singura instituție care poate să ia măsuri în momentul în care apar tactici înșelătoare și practici de manipulare a pieței când sunt mai multe state membre implicate.

De ce nu facem o piață a energiei electrice să-i știm pe cei care vând, la ce prețuri vând? Cred că acest exercițiu de transparență este o chestiune absolut normală. Avem o bursă a grâului și nu avem o bursă a energiei electrice? Cine se opune în a ști cine cumpără și cine vinde și, mai ales, la ce prețuri? Nu avem o bursă nici măcar pentru gaze naturale. Acestea sunt lucruri care cred că stau în puterea dvs, domnule Sejourne, să le cereți Comisiei Europene pentru a fi introduse”, a susținut europarlamentarul Dan Nica în Parlamentul European.

Guvernul României a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia, proiect inițiat de ministerul energiei. Anunțul a fost făcut de ministrul energiei, Sebastian Burduja. Aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene. Este o decizie așteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, a explicat Burduja.

„Este un nou semnal că România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor. Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie, ci un pilon al sistemului energetic național. Produce energie în bandă, adică energie stabilă, care ține în funcțiune economia și lumina aprinsă în spitalele, școlile și casele românilor. Fără CEO, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene”, a transmis ministrul român.

El a mai arătat că „închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune”. „Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitație, turbinele s-au scumpit considerabil, iar termenele de execuție s-au extins. În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilități reale, pe care România nu și le permite. Securitatea energetică a României nu este negociabilă.

Tranziția către energie curată trebuie să fie sustenabilă și corectă. România și-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% față de 1990. Ne păstrăm ținta de 2032 pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Până atunci, vom avea suficiente capacități alternative, mai ieftine și mai curate, pe gaz, dar și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pe care am reușit anul trecut să le contractăm, după 20 de ani. Este important să sprijinim tranziția CEO și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism. Le mulțumesc tuturor. Vom continua să investim în capacități noi, în energie regenerabilă, în gaz, în nuclear, dar îmi exprim în continuare speranța că nu vom fi forțați să luăm decizii care pot periclita interesele consumatorilor sau economia națională”, a precizat ministrul Sebastian Burduja.

Europarlamentarul român Victor Negrescu a anunțat că viitorul guvern trebuie să gestioneze urgent provocările cu care se confruntă. Negrescu s-a referit la reducerea deficitului și la implementarea PNRR.
Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de comunicări și recomandări privind deficitul bugetar și implementarea PNRR-urilor.

„Avem și vești bune, dar și provocări serioase pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze urgent: Propunerea mea privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial. Există soluții concrete atât pentru a finaliza proiectele, cât și pentru a salva miliarde de euro. Simplificarea și prelungirea procedurii de modificare a PNRR-urilor pentru o implementare mai rapidă a fost una dintre solicitările noastre”, a transmis europarlamentarul pe Facebook.

El a mai spus că nu a fost propusă suspendarea fondurilor europene în cazul României.

„Țara noastră a primit un răgaz de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil de reducere a deficitului excesiv. Exact cum s-a întâmplat și anul trecut, când, în ciuda scepticismului, am reușit renegocierea traiectoriei bugetare. În urma demersurilor susținute inclusiv în Parlamentul European, Comisia a adoptat reglementări simplificate pentru politica de coeziune. Acestea permit o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, inclusiv în cazurile de urgență precum Salina Praid sau pentru investiții în apărare și opțiunea folosirii lor pentru finalizarea PNRR-urilor”, a mai arătat Victor Negrescu.

Solicitarea de prelungire a termenului de implementare pentru PNRR, formulată și susținută în raportul pe care l-a coordonat în Parlamentul European, a fost acceptată parțial. Comisia Europeană propune o primă prelungire tehnică, permițând depunerea cererilor de plată până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului.
„Este o măsură esențială pentru toată Europa mai ales că până la sfârșitul lunii mai 2025, plățile ajunseseră doar la 49% din total. Doar 31% din totalul țintelor și jaloanelor au fost evaluate de Comisie ca fiind îndeplinite. La sesiunea plenară din iunie urmează votul din plen privind raportul Parlamentului European și o conferință de presă cu conducerea legislativului european. Punem presiune. 16 state membre vor putea crește temporar deficitul pentru a investi în apărare. Așa cum am anunțat și am fost chiar citat la conferința de presă de la Cotroceni, România nu se numără printre ele. Din nou, am informat corect. Toate aceste evoluții confirmă nevoia unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. România nu-și poate permite amatorism și întârziere. Este momentul unei resetări rapide și lucide a felului în care ne raportăm la Europa”, a precizat europarlamentarul român.

O pistă de bob unică se construiște în parcul de aventură Escapeland din Pădurea Gârboavele. Pista cu două trasee va avea peste 1,5 kilometri și va putea fi utilizată în toate anotimpurile. În cadrul investiției de trei milioane de euro vor mai fi realizate un zid de cățărare, un amfiteatru și piste de biciclete montane.

„Vești bune pentru iubitorii de adrenalină. Au sosit primele sănii pentru pista de bob din Pădurea Gârboavele”, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Traseele pistei de bob se vor întinde pe mai bine de 1,5 kilometri, având o altitudine maximă de 42 de metri. Traseele vor fi amenajate printre copaci, vor avea curbe strânse și chiar tuneluri. Una dintre instalațiile de alpine coaster va fi unică în România. În interior, vor mai fi construite piste de biciclete montane, inclusiv un traseu de XCO (Cross Country Olimpic), cu o lungime totală de aproape 7 kilometri;

De asemenea, vor fi construite un zid de cățărare cu o înălțime de 10 metri, locuri de joacă, foișoare și un amfiteatru exterior.

„Această investiție reprezintă un pas important în modernizarea infrastructurii de agrement din județul Galați. Îmi doresc enorm ca Pădurea Gârboavele să devină una dintre cele mai atractive destinații de agrement din regiune, un loc unde atât gălățenii, cât și turiștii să aibă parte de distracție și relaxare în natură. Bobul suspendat și pistele de biciclete vor aduce un plus unic de adrenalină și distracție, iar faptul că una dintre dintre instalațiile de alpine coaster este unică în România ne entuziasmează și mai mult”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Valoarea investiției este de peste 15 milioane de lei.

România riscă un șoc economic major de la 1 iulie, avertizează europarlamentarul român Dan Nica. El se referă la o posibilă izolare energetică de restul UE.

Dan Nica, liderul delegației PSD în Parlamentul European, a avut o intervenție în care a spus că România, alături de Bulgaria și Grecia, „se confruntă cu riscul unei izolări energetice față de restul Uniunii Europene, în lipsa unui interconector între Austria și Ungaria”. Europarlamentarul a atras atenția asupra consecințelor directe ale acestei deconectări asupra economiei regionale și i-a cerut vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, să ia măsuri urgente pentru a evita o criză de proporții.

„Știu că ați făcut eforturi mari să luați măsuri pentru ca, competitivitatea industriei europene să fie păstrată și să avem o situație economică bună. Vreau să vă atrag atenția asupra unei situații foarte grave, care este pe cale să se întâmple în estul Europei. România, Bulgaria și Grecia sunt deconectate de la sistemul energetic european pentru că lipsește un interconector între Austria și Ungaria. Acest lucru face, ca urmare a deciziei luate de Comisia Europeană, să ceară României, de la 1 iulie, limitarea prețurilor la energia electrică și subvenționarea acestora, atât pentru economie, întreprinderi, cât și pentru consumatorii casnici. Primele oferte care au apărut în România arată așa: Industrie: 250/260 de euro- Megawatt pe oră, iar aceasta este speranța pentru cel mai bun preț. Pentru consumatorii casnici – o creștere chiar și de două ori și jumătate a prețurilor la energia electrică. Pentru industrie, prețurile sunt de 5 ori mai mari față de acum 5 ani. Acest lucru face ca toată această economie a României, în mod special, să fie grav afectată în lipsa unor măsuri”, a transmis Dan Nica.

Europarlamentarul român a vorbit despre un posibil impact devastator pentru economie și pentru oameni.

„Ce credeți că trebuie să faceți dvs, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene, împreună cu ceilalți comisari ca să putem avea o economie care să poată să treacă peste acest șoc de la 1 iulie? România trebuie să ajute și Republica Moldova și Ucraina cu energie electrică, dar trebuie să ținem cont și de faptul că nu există nicio altă sursă de unde să putem lua energie electrică. Această măsură – de eliminare a limitării prețului la energie electrică - va avea un impact cu potențial devastator pentru economia românească, dar și pentru oamenii simpli care vor fi puși în imposibilitatea de a-și plăti facturile la energie”, a adăugat Dan Nica în discursul ținut în Parlamentul European.

Președintele Nicușor Dan a recunoscut că România nu are o strategie privitoare la Marea Neagră. Noi nu avem o strategie clară, a noastră, pentru Marea Neagră cu care să mergem în fața partenerilor europeni și euroatlantici, a declarat miercuri Nicușor Dan.

Nicușor Dan a organizat o conferință de presă în care a fost întrebat, printre altele, dacă abordarea UE privitoare la Marea Neagră corespunde așteptărilor României.

„E o întrebare tehnică la care nu am un răspuns concret în momentul acesta. În opinia mea, există niște lucruri pe care le facem în momentul acesta la Marea Neagră, există niște parteneriate pe care le avem, Bulgaria, Turcia de exemplu. În opinia mea, în acest moment, noi nu avem o strategie clară, a noastră, pentru Marea Neagră, cu care să ne ducem în fața partenerilor și europeni, și euroatlantici”, a răspuns Nicușor Dan.
Șeful statului a mai dezvăluit că România va solicita găzduirea hubul-ui de securitate la Marea Neagră, anunțat de UE.

Patru trenuri modernizate prin PNRR au fost puse în circulație pe ruta Brașov – București Nord – Constanța. Anunțul a fost făcut de CFR care promite îmbunătățirea mobilității și calității serviciilor feroviare între centrele socio-economice importante.

Începând de marți, CFR Călători a pus în circulație patru trenuri noi pe ruta Brașov – București Nord – Constanța și retur, operate cu material rulant modernizat prin fonduri PNRR. Trenurile IR 1883 și IC 536 au început să circule de marți, iar IC 538 și IR 1682 intră pe trasee de miercuri.

Modernizarea face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR care vizează reabilitarea a 55 locomotive electrice, conversia a 20 locomotive diesel în electrice și modernizarea a 139 vagoane de călători.

Uniunea Salvați România (USR) anunță validarea a 9 candidați în cursa pentru funcția de președinte al partidului. Conform statutului USR, președintele este ales prin vot direct și secret, pe o platformă electronică securizată, de către toți membrii de partid.

În total, 12 membri și-au depus candidatura. Comisia Electorală a USR a validat 9 dintre aceștia, în baza documentelor solicitate prin procedura internă. Candidații validați, în ordine alfabetică, sunt:
1. Violeta Alexandru – USR Sector 5
2. Vasile-Gabriel Filip – USR Constanța
3. Dominic-Samuel Fritz – USR Timiș
4. Constantin Gheorghiță – USR Italia
5. Mihai Mihăilă – USR Bacău
6. Luiza Elena Oancea – USR UK
7. Eduard Răducan – USR Argeș
8. George Ungureanu – USR Tulcea
9. Horea Zaha – USR Bihor

Calendarul electoral intern este următorul:
11–13 iunie 2025 – Turul 1 (vot electronic)
14–15 iunie 2025 – Centralizare rezultate Turul 1 și setare Tur 2
16 – 18 iunie 2025 — Desfășurare Tur 2 (în funcție de rezultatul turului 1)
Pe 21 iunie 2025 alegerea noului președinte va fi validată la Congresul USR. În prezent, conducerea interimară a partidului este asigurată de Dominic Fritz, prim-vicepreședinte USR.