Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale anunță că a fost îndeplinit un nou jalon PNRR. Guvernul a aprobat noul Registru General de Evidență a Salariaților în format online - REGES-ONLINE. Angajații pot verifica corectitudinea elementelor negociate și introduse în contractul de muncă

Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, noul sistem online REGES-ONLINE pentru evidența salariaților. Acesta simplifică procedura de acces a angajatorilor și salariaților în sistem, reduce birocrația, eficientizează resursele și permite actualizarea mai rapidă a datelor aferente raportului de muncă.

Noul sistem permite salariaților să verifice dacă toate condițiile negociate cu angajatorul, cum ar fi salariul sau programul, se regăsesc în contractul individual de muncă. De asemenea, angajații pot opta să primească notificări online atunci când angajatorul transmite noi înregistrări în sistem cu privire la raportul de muncă.

„Astăzi facem un pas major în digitalizarea gestionării relațiilor de muncă în România. Înregistrarea elementelor contractului de muncă va fi complet digitalizată, printr-un sistem informatic nou, ce va permite accesul online la datele actualizate privind relația de muncă și face acest proces mai simplu și mai eficient. REGES-ONLINE va înlocui vechiul sistem, care era depășit raportat la volumul de informații aferente relației de muncă, complexitatea acestora și evoluția tehnologiei”, a declarat ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu.

Contribuţiile salariaţilor la Pilonul II de pensii private au ajuns la un record lunar în februarie. Asta potrivit statisticilor oficiale.

Cifrele au fost comunicate de șeful Guvernului.
„Închei cu un exemplu ce arată că economia României merge în direcția corectă. Avem un record lunar absolut la contribuţiile salariaţilor la Pilonul II de pensii private: 1,8 miliarde de lei în februarie”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a raportat și de o creștere a activelor.
„În plus, avem o creştere a activelor la final de 2024 de aproape 20%. Acum fix un an, eram acuzat că vreau să naționalizez Pilonul II. Azi, acest Guvern asigură prin politicile sale publice cele mai mari contribuţii din istoria de 17 ani a pensiilor private”, a precizat Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu îl sprijină pe ministrul Economiei, Sebastian Burduja, în operațiunea Neptun Deep. Drill, Sebi! Drill, a fost mesajul lui Ciolacu pentru Burduja.

Declarația a fost făcută joi înainte de ședința de Guvern.

„Vreau să-i transmit public ministrului Energiei că are toată susținerea mea, am văzut că este atacat și de ONG-urile lui Soros, și de partide care fac jocul Rusiei. Nu e deloc întâmplător. Zilele acestea a început forajul în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Vom fi printre cei mai mari producători de gaze naturale din Uniunea Europeană. Normal că deranjăm! Așa că, citând din Donald Trump, îi spun atât: Drill, Sebi! Drill!”, a declarat Marcel Ciolacu.

Forajul în largul țărmului românesc de la Marea Neagră a început zilele trecute. Conform estimărilor, în câțiva ani România va deveni independentă în ceea ce privește necesarul de gaz, dar și un producători internațional important.

Consiliul Județean Galați a aprobat proiectul de buget pe anul 2025. Este un buget-record, în valoare de peste 1,9 miliarde de lei, cu 362,4 milioane de lei mai mare decât în 2024, ceea ce corespunde unei creșteri cu 25,21% față de anul precedent.

„Am aprobat astăzi cel mai mare buget de care a beneficiat vreodată județul Galați: 1,9 miliarde de lei, din care cea mai mare parte - 1,61 miliarde de lei (85%) este alocată pentru proiectele de dezvoltare: infrastructura de transporturi, serviciile medicale din spitale, școli, cultură, sport și petrecere a timpului liber, proiecte de mediu și dezvoltarea afacerilor! La fel de important este și faptul că, deși cheltuielile de funcționare au fost menținute în ultimii ani la un nivel relativ constant, ponderea acestora în bugetul județului a scăzut de la 94% în 2016 la doar 15% în 2025, respectiv la mai puțin de 0,3 miliarde de lei!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pe capitole bugetare, cele mai mari sume vor fi dedicate în 2025 modernizării infrastructurii de Transport, cu o valoare de 1,045 miliarde de lei, reprezentând peste 50 la sută din bugetul județului.

O alocare bugetară importantă, de peste 208,54 milioane de lei, a fost direcționată spre Sănătate, 104,27 milioane de lei spre Cultură și 90,88 milioane de lei pentru Învățământ. Pentru funcționarea Autorităților publice s-au alocat 235,73 milioane de lei, pentru programele de Asistență socială - 116,94 milioane de lei, iar pentru Protecția mediului - 77,87 milioane de lei.

Chiar dacă au o pondere mai mică în bugetul județului, importante sunt și sumele alocate pe celelalte capitole bugetare: Servicii publice generale – 25,99 milioane de lei, Apărare (CMJ) - 454.000 lei, Ordine Publică (Protecţia Civilă) - 711.300 lei.

Drept urmare, în 2025, județul Galați beneficiază de unul dintre cele mai mari bugete de investiții din țară, precum și de unul dintre cele mai performate bugete în ceea ce privește raportul între dezvoltare și funcționare în structura de cheltuieli.

Fondurile europene, esențiale pentru dezvoltare

Un ”motor” esențial al dezvoltării județul Galați sunt fondurile europene atrase prin proiectele realizate de Consiliul Județean.

„Dacă în 2016 proiectele cu fonduri europene erau practic inexistente, de la an la an am avut un număr tot mai mare de proiecte care au câștigat finanțare, astfel că, în 2025, mai bine de 50% din bugetul pentru investiții, adică 1,03 miliarde lei, provine din proiecte cu finanțare nerambursabilă (PNRR, Programul Regional Sud-Est, Tranziție Justă, PO Transporturi, PO Mediu, Programul Sănătate etc.) Nu în ultimul rând, aceste proiecte, aceste investiții, sunt bani care se regăsesc în economia locală, în dezvoltarea afacerilor, în generarea de noi locuri de muncă, înseamnă prosperitate și noi oportunități pentru județul Galați”, a precizat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Implicare pentru un viitor mai bun

Consiliul Județean Galați va continua proiectele în curs de implementare, dar are în pregătire, pe bugetul din 2025, și alte obiective de investiții. Iată câteva dintre ele:

- Modernizarea infrastructura de transport: DJ 242D, DJ 240, tronsonul de interes județean DN 24 D - DJ 251 A - DJ 251 H - DJ 251 - DJ 255 A - DN 25, refacerea drumurilor și podurilor afectate de inundațiile din 2024;

- Creșterea calității serviciilor din Sănătate: construirea unui nou spital la Tecuci, modernizări și echipamente la Spitalul Județean, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie Galați, Spitalul ”Anton Cincu” Tecuci, UMS Gănești;

- Punerea în valoare a patrimoniul cultural și artistic: lucrări la Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Răsvan Angheluță”, sera de plante tropicale și Biblioteca ”V.A.Urechia”, relansarea lucrărilor la Muzeul de Artă Vizuală Galați;

- Investiții în educație: burse pentru elevi, susținem și dotăm școlile speciale din Galați și Tecuci;

- Îmbunătățirea calității mediului, printr-un sistem integrat de gestionare a deșeurilor;

- Extinderea zonei de agrement de la Pădurea Gârboavele: lucrări la pistele de bob suspendat, piste de biciclete și piste de alergare.

„Toate acestea înseamnă implicare pentru județul Galați, pentru dezvoltare, pentru un viitor mai bun pentru gălățeni”, a concluzionat Costel Fotea.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat marți trei investiții foarte importante pentru România în domeniul extracției de minerale rare. Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru România, a transmis premierul român.

Investițiile se vor realiza în județele Gorj, Hunedoara și Bihor.
„Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești la Gorj, Hunedoara și Bihor. Este vorba despre trei investiții care vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii. Este vorba aici de grafit, de magneziu și de cupru”, a declarat Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului „materiile prime esențiale și critice totodată sunt folosite în primul rând în energie, aviație și industria de apărare”.

Marcel Ciolacu a trimis Corpul de Control al Premierului la toate ministerele și instituțiile din subordine. Scopul acțiunii surpriză este să afle dacă subordonații au luat măsurile de reorganizare și debirocratizare solicitate de prim-ministru.

„Cine nu a înțeles că reducerea risipei bugetare și a cheltuielilor statului sunt absolut necesare pentru a echilibra bugetul o să aibă o surpriză”, a anunțat marți, Marcel Ciolacu pe Facebook.
Șeful Guvernului a spus că a trimis corpul de control la toate ministerele.

„Am trimis deja Corpul de Control al Prim-ministrului simultan la toate cele 16 ministere și instituții din subordine pentru a verifica dacă măsurile de reorganizare și debirocratizare, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, sunt respectate. Nu am glumit, iar cei care nu au tratat cu toată seriozitatea această problemă vor răspunde politic”, a precizat Marcel Ciolacu.

Alianța PSD-PNL-PUSL, care formează majoritatea în Consiliul General al Municipiului București, anunță că nu va vota proiectul de buget pe 2025 al Capitalei. Consilierii îi cer primarului Nicușor Dan să includă în proiect planuri privind plata datoriilor și de reformă a cheltuielilor.

Alianța PSD-PNL-PUSL îi cere primarului Nicușor Dan să includă în proiectul de buget pe 2025 bani pentru achitarea datoriilor curente și să prezinte un proiect de reformă a administrației și de eficientizare a cheltuielilor de personal.

Primarii sectoarelor 1, 2, 4 și 6, George Tuță, Rareș Hopincă, Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, viceprimarii Capitalei, Adrian Vigheciu și Stelian Bujduveanu, dar și președintele PNL București, Sebastian Burduja, s-au reunit în ședință de urgență și au decis ca alianța PSD-PNL-PUSL, care formează majoritatea în Consiliul General al Municipiului București, să se abțină la votul pe proiectul de buget pe 2025 al Capitalei.

George Tuță, primarul Sectorului 1: Nicușor Dan nu reușește să abordeze ferm niciuna dintre problemele orașului. În ciuda insistențelor din toate părțile, în ciuda avertismentelor de siguranță, parcul Herăstrău a devenit un pericol public pentru toți cei care vor să viziteze emblema verde a Capitalei. Podul Constanța, pe care zilnic tranzitează zeci de trenuri și pe sub care trec mii de autoturisme, riscă prăbușirea, iar un dezastru pentru întreaga comunitate este iminent. Nu a fost în stare să atragă nicio investiție pentru Capitală și, chestionat despre aceste eșecuri, spune că nu l-a interesat subiectul.

Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2: Zone întregi din sector și din Capitală se sufocă la propriu, iar bucureștenii pierd ani din viață în trafic. În Sectorul 2, lipsesc cu desăvârșire proiectele mari. Din păcate, propunerea de buget nu reprezintă o viziune clară pentru rezolvarea acestor probleme. Mai mult, bugetul pe 2025 este umflat din pix de Nicușor Dan. 3,8 miliarde de lei este alocarea pentru Capitală, conform Legii bugetului de stat, iar Nicușor Dan a prevăzut 4,3 miliarde de lei, adică 500 de milioane de lei în plus. Avem nevoie de consultare temeinică și de soluții propuse prin dialog și consens. Noi, primarii de sector, putem prelua inclusiv din atribuții, dar strategia trebuie să fie una comună.

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4: Consolidarea planșeului Unirii stă pe loc pentru că primarul general nu este în stare emită un aviz și o autorizare de construire. Este absolut strigător la cer să ne rugăm de luni de zile de primarul general ales să se ocupe de siguranța cetățenilor care i-au acordat votul! Domnule Nicușor Dan, e timpul să te deloghezi de pe Tik Tok și să te conectezi la viața reală!

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: Toate investițiile cu adevărat semnificative realizate în Sectorul 6, în ultimii ani, sunt cele ale Primăriei Sectorului 6. Atât în infrastructura rutieră, școlară, cât și în amenajări mari de regenerare urbanistică. Și vom face și un spital. Este adevărat că am fi reușit mai multe, dacă am fi găsit înțelegere la Primăria Generală. În acest moment, avem în așteptare 12 proiecte complete, care au nevoie doar de câte un aviz sau o de o semnătură de la această instituție. Vorbim, printre altele, despre Drumul Roții, Parcul Liniei faza 3, racordarea la apă pentru cele 246 de locuințe sociale, finalizate de doi ani, PUZ Zona 17, construirea de locuințe pentru copiii orfani, ridicarea restricției pentru lucrări edilitare pe străzile fără canalizare din perimetrul Podului Ciurel, pe care mi l-am asumat să-l continui, dacă PMB mi-l dă în administrare. La fel mi-am asumat și lucrările de supralărgire la tronsoanele 1 și 3 din Prelungirea Ghencea, investiție demarată în 2018 care trenează.

Practic, cel mai vechi șantier deschis în București. Are deja 7 ani!
„Toate proiectele mari din Capitală sunt fie blocate, fie ignorate. Banii se duc pe plata salariilor. Aproape 1.000 de angajați numai la Primăria Capitalei, plătiți cu peste 400 de milioane de lei. Iar în total, dacă luăm în calcul angajații din toate structurile din subordinea PMB, cu excepția companiilor municipale, cheltuielile de personal ajung la 2,4 miliarde de lei. În vreme ce investițiile pe 2025 reprezintă mai puțin de 10% din bugetul total”, scrie într-un comunicat de presă semnat de politicieni.

Stelian Bujduveanu, viceprimar PNL București: În prezent, datoriile Primăriei Capitalei la Societatea de Transport București se ridică la 1,1 miliarde de lei, cu tot cu penalități. Această sumă nu este inclusă în proiectul de buget propus, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară a municipiului în perioada următoare. De asemenea, lipsesc alocările necesare pentru lucrări esențiale precum consolidarea pasajelor Lujerului, Obor și Pod Băneasa.

Sebastian Burduja, prim-vicepreședinte PNL și ministrul Energiei: Avem două principii fundamentale pentru construcția bugetului PMB: plata datoriilor și reducerea cheltuielilor administrației locale. Dacă datoria de 1,2 miliarde de lei pentru termoficare nu este achitată, ELCEN nu poate cumpăra gazul necesar furnizării apei calde pentru bucureșteni și nu poate implementa cele trei proiecte mari de modernizare a CET Sud, Grozăvești și Progresu, pentru care Ministerul Energiei a obținut 361 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. Stoparea risipei banului public este o chestiune de bun simț și normalitate, cu atât mai mult în contextul fiscal-bugetar actual. Este nevoie de reorganizarea urgentă a Primăriei Generale și a structurilor din subordine pentru a livra eficiență și rezultate pentru bucureșteni.
De asemenea, Nicușor Dan este acuzat că nu s-a consultat cu consilierii pe marginea bugetului.
„Proiectul bugetului pe 2025 al Municipiului București nu a fost dezbătut cu consilierii Alianței PSD-PNL-PUSL, transparența din primărie de care vorbește Nicușor Dan fiind similară cu transparența sumelor pe care le cheltuie pe Tik Tok, în încercarea disperată de a ajunge la Cotroceni”, mai scrie la finalul comunicatului de presă.

Circulația rutieră va fi oprită temporar pe podul dintre Ruse și Giurgiu din cauza unor lucrări făcute de partea bulgară. Autoritățile bulgare spun că pe pod se vor desfășura lucrări de reparații. Restricțiile vor fi în vigoare joi, pe 27 martie, a transmis Prefectura Giurgiu.

Potrivit Prefecturii „autoritățile de frontieră bulgare au informat că la data de 27.03.2025, începând cu ora 09.00, circulația pe Podul Dunării dintre Ruse și Giurgiu va fi oprită, ca urmare a executării lucrărilor de construcție - montaj în zona km 0+644,30 - km 1+057,69.”
Prefectura Giurgiu mai anunță că traficul se va relua „de la ora 12.00, pe data de 27.03.2025, pentru autoturisme și de la ora 09.00, pe data de 28.03.2025, pentru camioane.”

Conform proiectantului bulgar care se ocupă de execuția lucrărilor, oprirea traficului în perioada menționată este necesară pentru garantarea performanței calitative a acestora.
Lucrările de construcție - montaj vor fi executate pentru betonarea zonelor dintre noile panouri de drum din beton armat, pe direcția longitudinală a axului drumului.

Conducerea Autorității Electorale Permanente (AEP) s-a întâlnit luni cu reprezentanții OSCE/ODIHR (Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa). Reprezentanții OSCE vor observa alegerile prezidențiale din România.

Conform unui comunicat de presă al AEP, în cadrul reuniunii, au fost oferite informații cu privire la demersurile și activitățile inițiate de către AEP „în vederea organizării alegerilor prezidențiale din acest an cu profesionalism, transparență și corectitudine, astfel încât scrutinul să se desfășoare cu respectarea standardelor europene și internaționale în domeniu”.

Totodată, cu ocazia întrevederii, reprezentanții OSCE/ODIHR au detaliat calendarul activităților Misiunii Limitate de Observare a Alegerilor Prezidențiale 2025 din România.
AEP consideră că misiunea se desfășoară la inițiativa Prim-Ministrului României, care a aprobat reiterarea invitației ca OSCE/ODIHR să observe alegerile prezidențiale din luna mai 2025.

„Observarea alegerilor de către OSCE/ODIHR este o practică uzuală la nivel internaţional, care vizează asigurarea transparenţei procesului electoral şi validarea bunei funcționări a mecanismelor instituţionale implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor. OSCE/ODIHR efectuează misiuni de observare a alegerilor pentru a evalua măsura în care procesele electorale respectă libertățile fundamentale și principiile egalității, universalității, pluralismului politic, încrederii, transparenței și responsabilității”, se precizează în comunicatul AEP.

35 de controlori de tren angajați ai CFR Călători sunt suspectați de fraudă prin manipularea sistemului de rezervări și emiterea fictivă de bilete gratuite pentru elevi. Surse din lumea judiciară susțin că prin acțiunea lor, controlorii au prejudiciat bugetul Ministerului Transporturilor.

Procurorii și polițiștii arată că în perioada 2022-2023, angajații vizați au accesat ilegal bazele de date ale instituției prin intermediul tabletelor de serviciu, atât în timpul programului de lucru, cât și în afara acestuia, depășindu-și limitele autorizării.

Controlorii au blocat intenționat locuri în vagoanele pe care le deserveau, dar și în alte vagoane care nu intrau în atribuțiile lor, blocând astfel disponibilitatea acestora pentru vânzare prin canalele oficiale ale CFR.
În paralel, aceiași angajați, în special însoțitori de vagoane speciale de dormit și cușetă, au introdus date false în aplicația XSell Mobile, generând bilete gratuite pe numele unor elevi care, conform legii, beneficiază de gratuitate la transportul feroviar. Aceste bilete nu au fost folosite de elevii respectivi, ci de alte persoane care ar fi trebuit să plătească tariful normal de călătorie.
Schema frauduloasă a continuat prin raportarea lunară a unui număr fictiv de elevi care ar fi călătorit cu trenul, determinând funcționarii CFR Călători să transmită informații false către Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Pe baza acestor documente falsificate, CFR Călători a solicitat și obținut decontarea contravalorii tichetelor de călătorie de la Ministerul Transporturilor.
În acest dosar, Poliția Română a făcut marți, 25 martie, 39 de percheziții în opt județe și în municipiul București. Este vorba despre un dosar de abuz în serviciu, delapidare, fals informatic, acces ilegal la un sistem informatic, fals intelectual și înșelăciune.

Polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi București au pus în executare 39 de mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Giurgiu, Teleorman, Brașov, Prahova, Ialomița, Slobozia, Constanța și Buzău, într-un dosar penal, instrumentat de Biroul Investigații Criminale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
În acest dosar, se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, delapidare, fals informatic, acces ilegal la un sistem informatic, fraudă informatică, fals intelectual și înșelăciune.