Marcel Ciolacu a declarat, joi, la finalul ședinței ordinare a Consiliului Județean Buzău, că reforma administrativă anunțată la nivel guvernamental nu presupune desființarea unităților administrativ-teritoriale, ci eficientizarea modului în care acestea funcționează.

Președintele Consiliului Județean (CJ) Buzău a explicat că schimbările vizează, în principal, reorganizarea serviciilor suport, astfel încât mai multe primării să poată împărți anumite structuri administrative.

„Reforma nu înseamnă desființare de unități administrative. Mai multe UAT-uri pot avea servicii suport comune – juridic, achiziții, urbanism”, a afirmat Marcel Ciolacu.

Potrivit acestuia, o parte dintre servicii ar putea fi preluate direct de Consiliul Județean sau de primăriile municipiilor Buzău și Râmnicu Sărat, pentru a asigura o funcționare mai eficientă și pentru a reduce costurile administrative.

Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați, a anunțat demararea unui proiect în valoare de 1,52 milioane de euro pentru creșterea capacității de intervenție rapidă și modernizarea sistemului de monitorizare a drumurilor județene.

Proiectul este derulat în parteneriat cu Raionul Hâncești din Republica Moldova și beneficiază de finanțare din fonduri europene transfrontaliere.

Potrivit autorităților județene, investiția prevede achiziția unei autospeciale multifuncționale de ultimă generație, dotată cu un sistem modular format din 10 echipamente performante, care va permite realizarea unei game variate de intervenții. Utilajul va putea fi folosit pentru deszăpezire, împrăștierea materialului antiderapant, înlăturarea efectelor inundațiilor, dar și pentru activități curente precum tăierea vegetației sau curățarea carosabilului și a indicatoarelor rutiere.

De asemenea, proiectul include instalarea unor senzori inteligenți de monitorizare a traficului și a condițiilor meteo pe drumurile județene DJ 242E Băneasa–Roșcani–Oancea și DJ 242D Băneasa–Suceveni–Rogojeni, artere care asigură legătura cu Republica Moldova.
Senzorii vor furniza în timp real date privind starea carosabilului și condițiile de trafic, inclusiv riscul de formare a poleiului, pentru a permite intervenții rapide în situații de risc și pentru a contribui la creșterea siguranței rutiere.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că o mare parte dintre ambasadorii români vor fi rechemați în țară în următoarele luni, principalele reproșuri vizând lipsa activității în domeniul relațiilor economice și depășirea duratei obișnuite a mandatului.

Declarația a fost făcută marți, într-un interviu acordat Radio România Actualități. Șeful statului a precizat că schimbările vor avea loc etapizat și vor include un număr semnificativ de reprezentanțe diplomatice.

„O să avem schimbări importante în vara aceasta (...) Estimez că în cursul lunii martie vom avea 40–50 de rechemări, printre care și în capitale importante”, a afirmat președintele.
Potrivit acestuia, una dintre cauze este depășirea duratei standard a mandatului diplomatic, care este, în mod obișnuit, de patru ani. „Uzual termenul este de patru ani, termenul este depășit de foarte mulți ambasadori”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a subliniat însă că principala problemă este lipsa implicării în promovarea intereselor economice ale României. „În linii mari, diplomația noastră este una profesionistă, însă a lipsit diplomația economică”, a declarat acesta.

Șeful statului a explicat că ambasadorii trebuie să aibă un rol activ în facilitarea relațiilor economice, inclusiv prin contacte directe cu mediul de afaceri din țările în care sunt acreditați și prin identificarea de oportunități pentru companiile românești.
Primele măsuri concrete în acest sens au fost luate săptămâna trecută, când Administrația Prezidențială a anunțat semnarea decretelor de rechemare pentru mai mulți ambasadori.
Potrivit președintelui, viitorii ambasadori vor avea un mandat clar care va pune un accent mult mai mare pe componenta economică a activității diplomatice.

Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați, a anunțat că în ședința Executivului de marți a fost prezentat Memorandumul elaborat de Ministerul Economiei privind desemnarea combinatului Liberty Galați drept operator economic de interes strategic.

Potrivit sursei citate, urmează ca o Hotărâre de Guvern în acest sens să fie aprobată în cursul zilei de vineri.

„Este un pas important pentru îndeplinirea condițiilor necesare achitării salariilor restante către cei aproape 3.000 de angajați ai combinatului siderurgic de la Galați, prin Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale”, a transmis Costel Fotea.
Desemnarea ca obiectiv economic de interes strategic ar permite aplicarea unor măsuri speciale de sprijin pentru stabilizarea activității combinatului și protejarea locurilor de muncă, într-un context economic dificil pentru industria siderurgică.

Combinatul siderurgic de la Galați este unul dintre cei mai mari angajatori industriali din regiune.

Pachetul de relansare economică adoptat de Guvern include scheme de finanțare în valoare totală de 5 miliarde de euro până în 2032 și un nou instrument pentru atragerea investițiilor de peste un miliard de lei, a declarat, marți seara, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, adoptarea pachetului legislativ marchează „o tranziție strategică de la o creștere bazată pe consum la o creștere bazată pe investiții productive, pe inovație și pe producție autohtonă”, în contextul în care modelul economic axat pe consum a generat dezechilibre bugetare în ultimii ani.

„Prin acest pachet de relansare economică marcăm exact acele zone strategice de care România are nevoie în viitor, în primul rând pentru a fi capabilă să atragă investiții strategice mari mult mai repede, competitiv și în ritmul în care aceste investiții pot fi atrase în acest moment, pentru că există o competiție la nivel regional, european și global pentru atragerea acestor investiții”, a afirmat ministrul.

El a precizat că România va beneficia de un cadru mai solid pentru atragerea investițiilor și pentru consolidarea poziției economice în regiune, inclusiv prin sprijin acordat antreprenorilor români prin intermediul băncilor de investiții.
În zona fiscală, pachetul include bonificații fiscale, măsuri pentru creșterea lichidității firmelor, majorarea plafonului de TVA la încasare, introducerea amortizării super-accelerate și stimularea profitului reinvestit.

Referitor la schema dedicată resurselor minerale și noilor tehnologii, ministrul a arătat că aceasta va fi gestionată de Ministerul Economiei, care va prelua integral administrarea programului.
„Pachetul de relansare nu este un pachet care să vizeze anul 2026. El, ca scheme de finanțare, vizează economia României până în 2032. Ca sume totale proiectate până în 2032 avem 5 miliarde de euro pentru toate schemele”, a declarat Nazare.
Impactul bugetar estimat pentru anul 2026 este de 2,2 miliarde de lei, iar criteriile de eligibilitate pentru scheme vor fi stabilite în termen de 90 de zile de la adoptarea actelor normative și vor fi supuse consultării publice.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat că administrația locală va începe, la începutul lunii martie, un program amplu de reparații ale străzilor și de eliminare a gropilor apărute în urma sezonului rece.

Potrivit edilului, intervențiile vor demara imediat ce condițiile meteorologice vor permite executarea lucrărilor în condiții optime, respectiv când temperaturile vor depăși pragul minim necesar pentru turnarea asfaltului. Autoritățile locale au precizat că echipele din teren au identificat deja zonele afectate și au stabilit o ordine de prioritate pentru intervenții.

„Sincronizăm începutul acestor lucrări la condițiile meteo pentru ca rezultatul să fie unul bun și pe termen lung”, a transmis primarul, subliniind că lucrările efectuate la temperaturi sub 5 grade Celsius pot duce la deteriorarea rapidă a asfaltului și la costuri suplimentare.
Reprezentanții primăriei au mai anunțat că lucrările vor fi desfășurate atât pe timpul zilei, cât și pe timpul nopții, pentru a reduce impactul asupra traficului și pentru a scurta durata intervențiilor.

Primarul Sectorului 4 a făcut apel la cetățeni să transmită sesizări privind starea carosabilului, astfel încât toate problemele semnalate să poată fi verificate și incluse în programul de reparații. Un calendar detaliat al lucrărilor urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Programul de reparații vine în contextul degradărilor apărute pe carosabil în urma ciclurilor repetate de îngheț și dezgheț din sezonul de iarnă, care afectează frecvent infrastructura rutieră urbană.

Europarlamentarul Dan Nica, co-raportor al Fondului European pentru Competitivitate și coordonator al Comisiei ITRE, a condus ultima audiere dedicată ferestrei „Tranziție curată și decarbonizare industrială”, care dispune de 26,2 miliarde € din totalul de 234,3 miliarde €.

În cadrul dezbaterii cu reprezentanții Comisiei Europene și ai industriei, europarlamentarul Dan Nica a subliniat principalele provocări pentru competitivitatea industrială: finanțarea insuficientă, costul ridicat al energiei, accesul inegal la instrumente și finanțare, precum și necesitatea investițiilor în infrastructura energetică și în consolidarea lanțurilor valorice critice din Europa.

„Fără finanțare corespunzătoare și energie accesibilă, producția nu poate rămâne în România și în Uniunea Europeană. Trebuie să asigurăm un sprijin echitabil pentru toate sectoarele și să dezvoltăm infrastructura și mecanismele care să susțină competitivitatea reală a industriei europene. Voi propune modificări astfel încât să avem, în mod real, un Fond European pentru Competitivitate care să susțină producția, locurile de muncă și securitatea economică a României și a Uniunii Europene”, a declarat Dan Nica.

Românii plătesc cel mai scump curent din Uniunea Europeană, iar cauzele sunt atât structurale, cât și legate de modul în care funcționează piața energetică, avertizează europarlamentarul Dan Nica. În luna ianuarie, România a înregistrat cel mai mare preț la energie din UE, de peste două ori mai mare decât în Franța sau Spania.

Nica explică că această situație este determinată de izolarea energetică a țării, transformată într-o „insulă energetică” alături de Bulgaria și Grecia, ceea ce înseamnă că energia ieftină din alte regiuni ale Europei nu ajunge la consumatorii români din cauza blocajelor pe interconectoare, inclusiv pe coridorul Austria–Ungaria–România.

Europarlamentarul Dan Nica a discutat personal problema cu comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, subliniind necesitatea unor soluții rapide și concrete. Totuși, Nica atrage atenția că nu doar infrastructura este responsabilă pentru prețurile mari: liberalizarea pieței fără mecanisme reale de protecție, speculațiile și tranzacțiile „pe hârtie” și lipsa unor frâne de urgență atunci când prețurile explodează au contribuit la costuri nejustificat de mari pentru români și industrie.

Potrivit europarlamentarului, soluțiile trebuie implementate urgent. Acestea includ investiții accelerate în interconectoare, folosirea veniturilor din congestii pentru extinderea rețelelor, sancțiuni pentru statele care blochează piața unică și intervenția Comisiei Europene pentru asigurarea funcționării reale a pieței energetice.

„Prea mulți români sunt puși într-o situație inacceptabilă: să aleagă între plata facturii și nevoile de bază — hrană sau medicamente. Avem fonduri europene, capacități de producție și soluții tehnice. Ceea ce lipsește este viteza de implementare și corectarea regulilor pieței”, a transmis Nica. El susține că România trebuie tratată egal în piața energetică europeană, energia trebuie să circule liber, iar prețurile să reflecte realitatea, nu blocajele și speculațiile.

Europarlamentarul concluzionează că România merită un preț corect la energie, iar aplicarea rapidă a măsurilor este singura cale de a proteja consumatorii și industria românească.

Partidul Social Democrat (PSD) a făcut apel marți la toate partidele românești reprezentate în Parlamentul European să susțină unitar propunerile înaintate de ministrul Agriculturii pentru revizuirea Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar.

Potrivit social-democraților, cele patru propuneri formulate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în cadrul dezbaterii publice inițiate de Comisia Europeană vizează protejarea producătorilor locali în raport cu marile lanțuri de retail și asigurarea unui acces echitabil al produselor agroalimentare românești la raft.

Printre măsurile propuse se numără limitarea la 20% a ponderii produselor comercializate sub marcă proprie de către retaileri din volumul total al vânzărilor, stabilirea unui adaos comercial similar pentru produsele din aceeași gamă, eliminarea refacturării rabaturilor și remizelor către producători, precum și reglementarea discounturilor astfel încât producătorii să nu fie obligați să vândă sub costurile de producție.

PSD susține că votul asupra amendamentelor propuse de statele membre urmează să aibă loc în Parlamentul European în toamna acestui an și consideră că România are „o oportunitate importantă” de a-și promova interesele sectorului agroalimentar la nivel european.
Social-democrații au subliniat că, în astfel de situații, reprezentanții României în Parlamentul European ar trebui să acționeze „unitar, dincolo de apartenența politică”, pentru susținerea interesului național. De asemenea, PSD și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu celelalte partide pentru formularea și susținerea unor eventuale amendamente suplimentare la Directiva (UE) 2019/633.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis marți un mesaj public cu ocazia împlinirii a patru ani de la invazia Federației Ruse în Ucraina, respingând criticile potrivit cărora sprijinul României pentru Ucraina ar fi responsabil pentru problemele interne ale țării noastre.

În postarea sa pe rețelele de socializare, Miruță a subliniat solidaritatea de la începutul conflictului de lângă granița de est și a afirmat că sprijinul oferit victimelor războiului nu poate fi considerat cauza dificultăților precum infrastructura sau serviciile publice slabe.

„Avem exact țara pe care am construit-o noi în 36 de ani de democrație. Problemele noastre nu sunt vina victimelor unui război”, a scris oficialul.
Ministrul a atras atenția asupra efectelor propagandei și dezinformării, pe care le consideră forțe ce divizează societatea: „E trist că propaganda a ajuns să ne dezbine familiile. E trist că minciuna a devenit mai puternică decât realitatea”.

Radu Miruță a mai amintit gravitatea situației din Ucraina, menționând că „la doi pași de noi se moare” și că oameni nevinovați își pierd casele și familiile din cauza agresiunii rusești. El a susținut că istoria va reține că România, „chiar și dezbinată, a ales partea corectă”.