Corupția și creșterea prețurilor rămân principalele surse de îngrijorare pentru români, relevă cercetarea sociologică „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată de INSCOP Research între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, la solicitarea New Strategy Center. Studiul a fost prezentat astăzi în cadrul unei conferințe de presă la Hotel Intercontinental Athenée Palace și oferă o imagine detaliată a percepției românilor asupra direcției țării și a principalelor probleme sociale și economice.

Doar 22,2% dintre români consideră că lucrurile în România merg într-o direcție bună, în creștere ușoară față de 20% în noiembrie 2022. În schimb, 73,1% cred că țara merge într-o direcție greșită, iar 4,7% nu știu sau nu răspund.

Optimiști sunt în special votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii Bucureștiului și ai marilor orașe. Pesimiști sunt votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural.

Studiul arată că românii consideră că principalele probleme sunt:

• Corupția – 32,2% (față de 21,5% în noiembrie 2023)

• Creșterea prețurilor – 23,6% (constant față de noiembrie 2023)

• Starea de sănătate proprie și a familiei – 13,4%

• Starea sistemului de educație – 11,7%

• Lipsa locurilor de muncă – 9,8%

• Războiul din Ucraina – 6,9%

• Starea infrastructurii – 0,7%

Corupția este preocuparea principală pentru votanții USR și AUR, bărbați, persoane între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Bucureștiului și angajații din sectorul public. Creșterea prețurilor este mai îngrijorătoare pentru votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și medie și locuitorii din mediul rural.

Persoanele care menționează starea de sănătate ca problemă majoră sunt votanții PSD, cei de peste 60 de ani și persoanele cu educație primară. Războiul din Ucraina reprezintă principala sursă de îngrijorare pentru votanții PNL și persoanele de peste 60 de ani.

Guvernul a modificat Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, astfel încât salariile restante ale angajaților companiilor strategice să poată fi achitate și în cazul procedurii de concordat preventiv.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a explicat că măsura permite plata salariilor restante pentru angajații combinatului siderurgic Liberty Galați direct din Fondul de garantare.

Potrivit actului normativ, plafonul sumelor ce pot fi achitate din Fond poate depăși cinci salarii medii brute pe economie, fără a depăși însă 12 salarii medii, în cazul firmelor considerate strategice de Guvern, cu avizul Ministerului Muncii.

De asemenea, Fondul va putea acoperi salarii și alte drepturi salariale restante aferente unei perioade de 12 luni din ultimele 24 de luni. Cererile depuse anterior intrării în vigoare a noilor prevederi vor fi soluționate potrivit legislației aplicabile la momentul depunerii.

Executivul are la dispoziție 60 de zile pentru actualizarea normelor de aplicare ale legii. Totodată, angajatorii strategici vor datora dobândă la nivelul pieței pentru sumele utilizate din Fond.
Reprezentanții autorităților locale susțin că măsura are ca scop protejarea veniturilor angajaților și menținerea stabilității economice în comunitățile dependente de marile platforme industriale.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi includerea pe ordinea de zi a ședinței de Guvern a memorandumului privind acordarea bonurilor de masă pentru angajații Complexul Energetic Oltenia.

Guvernul s-a reunit la ora 11:00, iar documentul vizează deblocarea acordării tichetelor de masă pentru salariații companiei energetice.

„Am inclus în ședința de Guvern de astăzi bonurile de masă pentru angajații CE Oltenia”, a transmis ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, măsura face parte dintr-un mecanism mai amplu prin care acordarea unor drepturi salariale va fi corelată cu îndeplinirea unor ținte clare de investiții, performanță financiară și profitabilitate la nivelul companiilor din sector.

Anunțul vine în contextul unui protest organizat în fața Palatul Victoria. Minerii și energeticienii din Valea Jiului și Oltenia, alături de salariați de la Hidroelectrica și de la centrala nucleară din Cernavodă, au anunțat o manifestație de patru ore, începând cu ora 13:00.

Sindicaliștii reclamă neacordarea voucherelor de vacanță și a tichetelor de masă la CE Oltenia, situația celor aproximativ 2.000 de angajați cu contracte pe perioadă determinată, precum și lipsa unor soluții privind viitorul minelor Lupeni și Lonea. De asemenea, aceștia avertizează asupra riscului de creștere a prețului energiei în contextul închiderii capacităților pe cărbune fără punerea în funcțiune a unor alternative pe gaz sau nucleare.

Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță de urgență privind reducerea cheltuielilor și reforma administrației publice centrale și locale, document care vizează eficientizarea aparatului administrativ și consolidarea sustenabilității financiare.

Potrivit instituției, proiectul propune măsuri pentru o administrație publică mai suplă, mai eficientă și mai descentralizată, în varianta agreată la nivelul coaliției de guvernare.
Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că măsurile urmăresc eficientizarea administrației centrale și îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor.

„Măsurile propuse prevăd o administrație publică mai suplă și mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autoritățile publice locale și sustenabilitate financiară pentru acestea. Prin aceste măsuri eficientizăm administrația publică centrală și serviciile publice oferite cetățenilor”, a afirmat ministrul.

Proiectul prevede, în administrația publică locală, o reducere de 30% a numărului total de posturi aprobate, ceea ce ar putea duce, la nivel național, la o diminuare de aproximativ 10% a posturilor ocupate. Autoritățile locale vor putea ajusta, în perioada de tranziție, cheltuielile de personal în funcție de posturile desființate.

Pentru administrația publică centrală, documentul propune o reducere de 10% a cheltuielilor de personal și măsuri pentru consolidarea disciplinei financiare. Reducerile salariale realizate de ministere în anul precedent vor fi luate în calcul la aplicarea acestei diminuări.

Proiectul introduce excepții pentru domenii precum învățământul, cultura, spitalele publice, serviciile de ambulanță, apărarea și ordinea publică, unde sunt prevăzute măsuri compensatorii, inclusiv creșterea vârstei de pensionare pentru militari, modificări privind sporurile din educație și salarizarea în funcție de performanță în sistemul sanitar.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, măsurile urmăresc creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, respectarea țintei de deficit bugetar și consolidarea sustenabilității financiare. Proiectul este în consultare publică, iar propunerile și observațiile pot fi transmise în termen de 10 zile

Curtea Constituțională a României a decis miercuri că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, după mai multe amânări succesive ale verdictului.

Decizia a fost luată de cei nouă judecători ai Curții, în cadrul unei ședințe decisive asupra proiectului promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care își asumase răspunderea în Parlament pentru adoptarea reformei.

Hotărârea CCR este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea poate intra în vigoare și produce efecte juridice.
Principalele prevederi ale reformei
Potrivit proiectului adoptat de Guvern și analizat de CCR, legea introduce următoarele modificări:
-pensia de serviciu va fi limitată la maximum 70% din ultimul salariu net, față de nivelul anterior de până la 80% din salariu;
-pensia se calculează pe baza unei formule noi, raportată la veniturile realizate în ultimii ani de activitate;
-vârsta de pensionare va crește treptat, în linie cu sistemul public, până la 65 de ani;
-vechimea necesară pentru pensionare va fi majorată, iar pensionarea anticipată va fi mai restrictivă.
Reforma pensiilor magistraților a fost una dintre cele mai controversate măsuri ale Guvernului, iar Curtea Constituțională a amânat de cinci ori pronunțarea pentru a analiza sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instituții.
Guvernul a susținut că modificările sunt necesare pentru a elimina pensionările foarte timpurii și pentru a alinia sistemul la standardele generale, în timp ce criticii au afirmat că reforma ar putea afecta independența justiției.

Președintele României, Nicușor Dan, a oferit noi detalii despre viitoarea sa vizită de stat în Statele Unite ale Americii, precizând că aceasta va avea o componentă economică importantă și va fi organizată după participarea sa la Consiliul Păcii de la Washington.

Declarațiile au fost făcute marți, într-un interviu acordat Radio România Actualități. Șeful statului a afirmat că momentul de neîncredere în relația bilaterală a fost depășit.

„A fost un moment de neîncredere în democrația din România, dar prin nenumăratele intervenții ale Administrației Prezidențiale acel moment a fost depășit”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele va participa joi la prima ședință a Consiliului Păcii, inițiat de președintele american Donald Trump. Potrivit lui Nicușor Dan, nu este programată o discuție bilaterală oficială cu liderul american, însă nu este exclusă o întrevedere informală.

„Nu este programată o discuție bilaterală cu agendă”, a spus președintele, menționând că experții români și americani lucrează deja la programul viitoarei vizite de stat.
Șeful statului a confirmat existența unei invitații oficiale și a subliniat că vizita va avea o componentă economică solidă. „Va fi o vizită care va avea o componentă economică, atunci când componentele economice vor fi mature, vizita se va întâmpla”, a precizat acesta.

Printre temele care ar putea figura pe agenda discuțiilor la nivel înalt se numără cooperarea în domeniul energetic, dezvoltarea unui centru de procesare a pământurilor rare la Feldioara, noile reactoare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și consolidarea prezenței militare americane în România.
Președintele nu a avansat un calendar exact pentru vizita de la Washington, subliniind că stabilirea datei depinde de agenda comună și de finalizarea pregătirilor.

Autostrada A1 București – Râmnicu Vâlcea este închisă pe mai multe tronsoane între km. 70 și km. 120, pe raza localităților Oarja și Pitești, județul Argeș. Pe A3 București – Brașov, circulația rutieră este blocată între km. 7 și km. 68, în zona Bărcănești, județul Prahova. Traficul pe A7 Ploiești – Adjud este oprit între km. 0 (Dumbrava) și km. 194 (Adjud), iar A0 Centura București este închisă între Afumați și Balotești, județul Ilfov.

Autovehiculele cu masa maximă autorizată peste 7,5 tone întâmpină restricții pe A2 București – Cernavodă, între km. 10 – 105, pe tronsonul București – Dragalina, județul Călărași, și între km. 144 – 10, pe traseul Fetești – București, județul Ialomița.

În județul Buzău, traficul este oprit pe DN 22 Râmnicu Sărat – Băile și DN 2B Buzău – Vizireni. În județul Brăila, circulația este blocată pe DN 22 între limita cu județul Buzău și Brăila și pe DN 2B între Brăila și limita cu județul Buzău. În județul Ilfov, DNCB între Bragadiru și Domnești și DN 1A Mogoșoaia sunt închise, iar în județul Vrancea traficul pe DN 23B între Măicănești și Ciorăști este blocat.

Drumurile DN2C Costești – Pădina și DN2 Buzău – Râmnicu Sărat din județul Buzău sunt restricționate, la fel ca DN2C Slobozia – limita cu județul Buzău, în județul Ialomița.

Pe DN2 între Spătaru și Căldărușanca în județul Buzău, pe DN2 Urziceni – limita Ilfov și DN1D Urziceni – limita Prahova în județul Ialomița, și pe DN2 Afumați – limita cu județul Ialomița în județul Ilfov, circulația este restricționată pentru vehiculele mari.

Conducătorii auto sunt sfătuiți să se informeze temeinic asupra condițiilor meteorologice și restricțiilor înainte de a pleca la drum. Este recomandat să folosească sistemele de iluminare și climatizare, să păstreze distanța de siguranță, să adapteze viteza la condițiile drumului, să semnalizeze din timp schimbarea benzii sau a direcției și să evite depășirile periculoase și comportamentul agresiv. Autoritățile atrag atenția că situația pe drumurile afectate poate evolua rapid și că șoferii trebuie să circule cu maximă prudență.

Bucureștiul și județul Ilfov se află sub Cod Roșu de ninsoare, cu depuneri de zăpadă de până la 50 de centimetri și viscol puternic. Autoritățile au emis mesaje Ro-Alert și recomandă evitarea deplasărilor care nu sunt absolut necesare.

Fenomenul meteorologic sever a afectat 67 de localități din 21 de județe, provocând autostrăzi și drumuri naționale blocate, copaci și stâlpi doborâți, precum și aproape 18.500 de consumatori fără curent electric. Peste 29 de vehicule au rămas blocate pe carosabil și au fost deblocate de forțele de intervenție.

Traficul aerian a fost afectat pe Aeroportul Henri Coandă, cu 13 curse anulate sau redirecționate, iar circulația feroviară în București înregistrează întârzieri de aproximativ 60 de minute. În porturile din Constanța și Tulcea, manevrele navale au fost suspendate.

Recomandările autorităților: evitați deplasările, adaptați viteza la condițiile de drum, nu blocați utilajele de deszăpezire și informați-vă doar din surse oficiale. În caz de blocaj, rămâneți în autoturism, semnalizați prezența și sunați la 112.

Situația este monitorizată permanent, iar prioritățile rămân siguranța populației și reducerea riscurilor.

Președintele Sorin Grindeanu a cerut clarificări în cadrul Coaliției de guvernare privind unele decizii de politică externă ale României, atrăgând atenția că aceste hotărâri nu trebuie luate de un grup restrâns. Liderul social-democraților a menționat în mod special acordul Uniunii Europene cu Mercosur și gestionarea fondurilor europene din programul SAFE.

„Politica externă nu e făcută de o cabală, de un grup restrâns. E vorba tot de politică care ține de o coaliție până la urmă”, a afirmat Grindeanu într-o intervenție la Romania TV.

Grindeanu a explicat că, în ultimele luni, au fost luate decizii la care Coaliția nu a fost implicată, menționând negocierile Mercosur și programul SAFE. De asemenea, a comentat participarea Oana Ţoiu, ministrul de Externe, la summitul de la Washington, unde s-au discutat resurse strategice și energie.

Grindeanu a ridicat și problema modului în care vor fi cheltuiți cei 16 miliarde de euro pe care România îi va primi prin programul SAFE. Patru miliarde de euro sunt destinate mobilității militare, inclusiv pentru construirea autostrăzii de la Pașcani până la granița cu Ucraina și continuarea drumului până la granița cu Republica Moldova. Restul de 12 miliarde de euro urmează să fie folosiți în economie, însă liderul PSD a cerut clarificări privind impactul real asupra economiei naționale.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a anunțat lansarea cursurilor de limba română pentru copii în școlile din Germania și reluarea lucrărilor Comisiei Mixte Economice România–Bavaria, în cadrul unei vizite efectuate la comunitatea românească din Bavaria.
Vizita a avut loc în weekend în marja Conferința de Securitate de la München, iar întâlnirea organizată la Consulatul General al României din München a reunit reprezentanți ai comunității românești, estimată la aproximativ 300.000 de persoane.

Ministrul a subliniat importanța strategică a relațiilor dintre România și Bavaria, land cu investiții germane semnificative în România și schimburi comerciale bilaterale de aproape 8 miliarde de euro anual.
Comunitatea românească din Bavaria

Șefa diplomației române a evidențiat „densitatea istorică” a comunității românești din Bavaria, formată din sași, șvabi, foști membri ai rezistenței anticomuniste și profesioniști înalt calificați.
„Acest mix de generații și biografii produce o comunitate matură și exigentă. Activitatea dumneavoastră în industrii esențiale – auto, construcții, digital, servicii medicale – contribuie direct la prosperitatea Bavarei”, a declarat ministrul.
Cursuri de limba română în școlile din Germania

În cadrul întâlnirii, Oana Țoiu a anunțat lansarea cursurilor de limba română pentru copii în școlile din Germania și extinderea programelor gratuite organizate de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Institutul Limbii Române, începând cu acest an școlar.
Reluarea Comisiei Mixte România–Bavaria

Tot la München, ministrul român a avut o întrevedere bilaterală cu Eric Beißwenger, ministru de stat pentru Afaceri Europene și Internaționale în cadrul Cancelariei de Stat a Bavariei, stabilind reluarea lucrărilor Comisiei Mixte România–Bavaria în martie 2026, la București. Discuțiile vor viza investiții comune și protecția drepturilor lucrătorilor români din Germania.
Alte întrevederi bilaterale
De asemenea, ministrul român a discutat cu Hendrik Wüst, premierul landului Renania de Nord-Westfalia, despre atragerea de noi investiții în România și sprijinirea antreprenorilor români din Germania.