Liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că programul de relansare economică al Guvernului trebuie adoptat „cât mai rapid”, la pachet cu reforma administrației, avertizând că tergiversările se traduc direct în pierderi de locuri de muncă și închiderea firmelor.

„Fiecare zi de întârziere se măsoară în mii de locuri de muncă pierdute și companii care nu mai rezistă”, a transmis Grindeanu, după o reuniune cu echipa PSD din Executiv.

Oficialul a precizat că marile proiecte de investiții din sănătate și transport vor reprezenta priorități în bugetul pe 2026, în special cele finanțate prin PNRR, pentru a asigura finalizarea la timp a șantierelor aflate în derulare.

Totodată, Grindeanu a subliniat că programele de sprijin pentru agricultură trebuie continuate, invocând date ale Institutului Național de Statistică, care arată o creștere solidă a producției în urma acestor măsuri.

În paralel, ministerele Energiei și Muncii pregătesc un pachet de măsuri de protecție socială destinat pensionarilor cu venituri mici, copiilor cu dizabilități și familiilor aflate în dificultate.

„Înțelegem constrângerile bugetare, dar nu putem abandona categoriile vulnerabile într-un context de inflație ridicată. Susținerea economiei și protecția socială nu se exclud, ci se completează”, a concluzionat Grindeanu.

Fostul ministru al Sănătăţii Sorina Pintea va executa pedeapsa de 3 ani şi 6 luni de închisoare, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a respins, miercuri, cererea de recurs în casaţie, o cale extraordinară de atac prin care aceasta a încercat să obţină anularea condamnării definitive.

Decizia instanţei supreme este definitivă. Sorina Pintea se află deja în detenţie, fiind încarcerată în Penitenciarul Gherla din luna iunie 2025, după ce Curtea de Apel Cluj a condamnat-o definitiv pentru luare de mită.

Fosta ministră a fost trimisă în judecată de DNA în aprilie 2020, pentru fapte de corupţie comise în perioada în care era manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare, judeţul Maramureş.

Concret, procurorii anticorupţie au susţinut că, în intervalul noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Sorina Pintea ar fi pretins şi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale, două sume de bani: 10.000 de euro şi 120.000 de lei. Banii reprezentau un comision de 7% din valoarea unui contract de achiziţie publică. Contractul viza proiectarea şi execuţia lucrărilor de amenajare a blocului operator – sala de chirurgie cardiovasculară şi toracică – precum şi a unor spaţii adiacente din cadrul spitalului din Baia Mare.

Spitalele aflate în subordinea Consiliului Județean Galați vor beneficia de investiții de peste 20 de milioane de lei în sisteme informatice de ultimă generație, destinate digitalizării activității medicale.
Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, care a precizat că proiectele vor fi finalizate până la mijlocul anului 2026 și sunt finanțate din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Investițiile vizează implementarea unor platforme informatice pentru programarea pacienților, transmiterea online a rezultatelor de laborator, gestionarea bazelor de date medicale și monitorizarea circuitului pacientului, inclusiv prin utilizarea unor dispozitive inteligente.

Proiectele sunt derulate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei”, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul Orășenesc Târgu Bujor și Spitalul „Anton Cincu” din Tecuci.
Potrivit autorităților județene, aceste investiții vin să completeze programele de modernizare realizate în ultimii ani în sistemul medical din Galați, în valoare de aproximativ un miliard și jumătate de lei, pentru echipamente medicale, eficiență energetică și construirea de noi unități sanitare.

Bursa de Valori București (BVB) va începe joi tranzacționarea celor mai recente titluri de stat Fidelis, emise de Ministerul Finanțelor în cadrul ofertei publice derulate în perioada 16–23 ianuarie 2026.
Oferta Fidelis a cuprins șapte emisiuni de titluri de stat, dintre care patru denominate în lei și trei în euro. Una dintre emisiuni a fost destinată donatorilor de sânge, care beneficiază de condiții mai avantajoase față de investitorii obișnuiți, conform regulilor programului.

Titlurile de stat Fidelis reprezintă una dintre principalele modalități prin care statul român se împrumută direct de la populație. Acestea sunt instrumente de economisire adresate persoanelor fizice, cu dobânzi fixe, neimpozabile, și pot fi tranzacționate ulterior pe piața secundară a BVB.
Deschiderea oficială a ședinței de tranzacționare va fi marcată simbolic prin sunarea clopoțelului Bursei, un moment rezervat listărilor și evenimentelor importante de pe piața de capital. Evenimentul va fi transmis live pe canalele de social media ale Bursei de Valori București.

Pe agenda evenimentului sunt programate intervenții ale președintelui Consiliului de Administrație al BVB, Radu Hanga, ale directorului general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, precum și ale directorului general al Bursei, Remus Vulpescu. Potrivit BVB, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, este așteptat să participe, prezența sa urmând să fie confirmată oficial. De asemenea, este programată o intervenție a unui reprezentant al UniCredit Bank România, una dintre băncile implicate în derularea ofertei.
Investitorii care au achiziționat titluri de stat Fidelis în oferta publică le pot păstra până la scadență sau le pot vinde înainte de termen, la prețul pieței, prin intermediul Bursei de Valori București.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, l-a criticat public pe premierul Ilie Bolojan, afirmând că „economia nu se repară prin biruri” și că actuala guvernare a mers „pe calea cea mai simplă”, respectiv creșterea taxelor și impozitelor.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, ministrul social-democrat a anunțat că susține pachetul PSD de relansare economică, despre care spune că „nu este negociabil”. Șerban a subliniat importanța sprijinirii exporturilor românești, pe care le consideră esențiale pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitate.

„Fără măsuri reale pentru firmele românești, nu putem vorbi despre guvernare responsabilă”, a scris ministrul Transporturilor.Acesta a prezentat și principalele solicitări ale PSD, care vizează acordarea de garanții bancare și contragaranții pentru investiții și capital de lucru necesar contractelor de export, precum și sprijinirea firmelor românești în participarea la licitații internaționale.

Ciprian Șerban a criticat măsurile economice adoptate până în prezent de Executiv, afirmând că, după „luni de tăcere economică și poveri fiscale puse pe umerii populației și mediului privat”, România are nevoie de acțiune și de politici orientate spre investiții și predictibilitate fiscală.
„Firmele nu cer favoruri. Cer predictibilitate, acces la finanțare și un stat care nu le mai sufocă cu taxe din pix”, a transmis ministrul.
Potrivit unor surse politice, miniștrii PSD din Guvernul Bolojan au fost convocați miercuri la o discuție de președintele partidului, Sorin Grindeanu. Întâlnirea are loc pe fondul tensiunilor crescânde din coaliția de guvernare dintre premierul liberal și reprezentanții Partidului Social Democrat.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că, până la finalul acestei săptămâni, Guvernul va decide modul în care vor fi promovate cele două proiecte majore – reforma administrației publice locale și pachetul de măsuri pentru relansare economică. Executivul ia în calcul fie angajarea răspunderii în Parlament, fie adoptarea lor prin ordonanță de urgență.

„Până la finalul săptămânii vom lua o decizie privind modul în care aceste proiecte vor fi trecute prin Parlament. Există posibilitatea angajării răspunderii sau a adoptării prin ordonanță de urgență. Important este să închidem această etapă rapid, pentru a demara procedura de promovare a legilor”, a declarat premierul.

El a subliniat că obiectivul Guvernului este reducerea deficitului bugetar la aproximativ 6,2–6,3% din PIB, în linie cu angajamentele asumate de România, pentru a diminua costurile cu dobânzile și a direcționa resursele economisite către investiții și dezvoltare.

Premierul a mai precizat că vor fi promovate două proiecte de lege distincte: unul pentru reducerea cheltuielilor în administrație și altul pentru relansarea economică.

„Vom avea un pachet pentru reforma administrației și un altul pentru măsuri economice, care vor fi aplicate ulterior prin hotărâri de guvern ce vor stabili regulile și condițiile pentru companiile care vor beneficia de sprijin”, a spus Bolojan.

Consiliul Județean Galați a finalizat modernizarea atelierului de practică pentru specializarea Alimentație publică din cadrul Școlii Profesionale Speciale „Emil Gârleanu” Galați și al structurii „P.P. Neveanu”, investiție destinată sprijinirii elevilor cu nevoi educaționale speciale.

Potrivit reprezentanților CJ Galați, aproximativ 50 de elevi vor beneficia de dotări moderne, adaptate capacităților lor, care le vor permite să învețe o meserie într-un mediu sigur și accesibil. Atelierul a fost echipat cu mobilier adaptat, echipamente profesionale de gătit, aparatură electrică și ustensile specifice activităților de practică.

„Investim în educația copiilor cu nevoi speciale și în șansele lor de integrare profesională”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Investiția face parte din proiectul „Dotare școli speciale și unități conexe în județul Galați”, cu o valoare totală de aproximativ 2,8 milioane de lei, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul vizează modernizarea infrastructurii educaționale și crearea unor condiții adaptate pentru formarea profesională a elevilor din învățământul special.

Reprezentanții Consiliului Județean Galați precizează că astfel de investiții vor continua, în cadrul programelor dedicate susținerii educației incluzive și orientate spre integrarea pe piața muncii.

Compania Națională de Investiții Rutiere a primit opt oferte pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii „Unirii”, Târgu Neamț–Iași–Ungheni, care include și un segment de cinci kilometri în Republica Moldova.

Tronsonul are o lungime de 15,5 kilometri și un cost estimat de 4,7 miliarde de lei, finanțat prin Programul Security Action for Europe – SAFE. Pe traseu vor fi construite 14 poduri și pasaje, două tunele – cel mai lung de 1.760 de metri – și două noduri rutiere, inclusiv legături cu Aeroportul și Spitalul Regional Iași.

Durata contractului este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. CNIR va acorda punctaj suplimentar constructorului care finalizează în 18 luni segmentul de 2,77 km dintre nodul Golăiești și Podul peste Prut.

A început implementarea proiectului de modernizare și extindere a infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime a emis ordinul de începere a etapei de proiectare, marcând intrarea investiției în faza de implementare, a anunțat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban.

Proiectarea a demarat la data de 24 ianuarie 2026 și va avea o durată de opt luni, urmând să fie finalizată în septembrie anul viitor.
Investiția are o valoare totală de aproape 165 de milioane de lei, TVA inclus, și este finanțată prin Programul Transport 2021–2027, cu fonduri europene, cofinanțare de la bugetul de stat și cheltuieli neeligibile.

Proiectul prevede modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, reabilitarea stațiilor de pompare și epurare, precum și implementarea unor soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu.

Potrivit ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, investiția va contribui la alinierea Portului Constanța la directivele europene în domeniul apei și apelor uzate și va consolida rolul acestuia de hub logistic strategic la Marea Neagră.

Consiliul General al Municipiului București urmează să decidă joi, 29 ianuarie, soarta gardului care înconjoară Palatul Parlamentului (cunoscut popular ca Casa Poporului), considerat o barieră pentru pietoni. Proiectul de regenerare urbană vizează Dealul Arsenalului și zona fostului cartier Uranus și propune transformarea întregii zone într-un spațiu public deschis, cu promenade urbane, zone verzi și o circulație mai eficientă.

Referatul de aprobare subliniază că gardul actual „se citește ca o barieră la nivelul orașului și nu permite o traversare rapidă a zonei. Totodată, gardul de la Palatul Parlamentului ce limitează accesul pietonilor generează o atmosferă ostilă”.

Pentru implementarea proiectului este necesară semnarea unui protocol între Primăria Capitalei, Guvernul României, Camera Deputaților, Senat, Metrorex și Patriarhia Română. 

Decizia finală urmează să fie luată în ședința Consiliului General de joi, 29 ianuarie.