Lucrările la noul spital din Tecuci avansează rapid. Constructorul se pregătește pentru operațiunea de turnare a celui de al treilea etaj al noii clădiri. Lucrarea a fost comandată de Consiliul Județean Galați.
Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.

„Pe șantierul noului spital din Tecuci se pregătește o nouă etapă importantă - turnarea plăcii celui de-al treilea etaj al viitoarei unități medicale. În prezent, sunt în curs de desfășurare operațiunile de cofrare și fixare a armăturii – pe o suprafață de 2.300 mp, urmând ca ulterior să se treacă la turnarea a 500 mc de beton pentru completarea structurii de rezistență. De asemenea, în paralel au început și lucrările de zidărie de la parter și primele două etaje ale spitalului”, a transmis Costel Fotea.

Noua unitate medicală –o investiție a Consiliului Județean Galați în valoare de 40 milioane de euro - va avea o suprafață desfășurată de 10.000 mp și va fi gata în 2026. Acolo vor fi mutate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”, într-un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților.

Peste un milion de persoane defavorizate vor beneficia în continuare de tichete sociale pentru produse alimentare și mese calde în valoare de 250 lei. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de Guvern.

Persoanele defavorizate vor beneficia de tichete sociale până la finalul acestui an. Acordarea se va face în două tranșe a câte 125 lei.
Ordonanța de urgență a Guvernului a modificat o serie de acte normative cu impact in domeniul social, cuprinse în Programul „Sprijin pentru România”.

Pentru anul 2025 numărul total de beneficiari estimat este 1.352.780 de persoane, iar efortul bugetar pentru alimentarea acestor carduri este de 372 milioane lei.
Beneficiază de acest sprijin pensionarii cu vârsta de minimum 65 de ani, care beneficiază de indemnizație socială, copiii și adulții cu grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei, precum și familiile și persoanele singure care beneficiază de venitul minim de incluziune (313 lei / lună / membru de familie respectiv, 456 lei pentru persoanele singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani).

Finanțarea provine din bugetul de stat și fonduri europene nerambursabile, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială.
Prin același act normativ, Guvernul majorează bugetul destinat elevilor defavorizați din învățământul preuniversitar de stat (preșcolar, primar, gimnazial), în contextul în care numărul beneficiarilor a crescut semnificativ, depășind 674.000 de elevi în anul școlar 2024–2025. Aceștia vor primi un sprijin anual în valoare de 500 lei/elev, sub formă de tichete sociale, finanțate din fonduri externe nerambursabile

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a participat luni, la Moldova Business Week, cel mai important forum economic al Republicii Moldova. Acolo a avut loc semnarea Memorandumului de

Înțelegere pentru constituirea unei noi burse de valori la Chișinău – un proiect realizat în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și un grup de investitori din Republica Moldova.

„România și Republica Moldova construiesc astăzi nu doar un pod financiar, ci mai fac un pas în direcția comună: spre Vest. Lansarea Bursei de la Chișinău înseamnă încredere, transparență și un pas concret spre integrarea economică a Moldovei în Uniunea Europeană. Ne bucurăm să fim parteneri și să punem la dispoziție cei 30 de ani de experiență ai pieței românești de capital pentru ca acest drum să fie ireversibil”, a declarat ministrul Radu Miruță, prezent la Moldova Business Week.

La rândul său, Doina Nistor, Viceprim-ministru și Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării din Republica Moldova, a evidențiat colaborarea strânsă dintre cele două țări.
„România rămâne unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova: cel mai mare partener comercial, cel mai important partener cultural; împărtășim istorie și cultură, iar România este poarta noastră către Uniunea Europeană”, a transmis oficialul moldovean.

Noua bursă va fi organizată ca societate pe acțiuni și va constitui un pilon strategic pentru extinderea accesului la capital pentru companiile moldovenești și pentru atragerea investițiilor străine, inclusiv pentru integrarea în piața de capital europeană. Pentru cetățenii moldoveni, inițiativa reprezintă o oportunitate de a-și valorifica economiile prin investiții în instrumente financiare, fiind facilitată și crearea fondurilor de pensii și asigurărilor private.
Capitalul social inițial va fi de 3 milioane de euro, investit în două tranșe egale, cu participarea Guvernului Republicii Moldova, BVB, precum și a unor instituții financiare și companii, printre care maib, Vienna Insurance Group/Donaris, OTP Bank, Moldindconbank, MK Kapital și Moldcell.

Platforma bursieră va oferi acces la o gamă variată de instrumente financiare – acțiuni, obligațiuni, valori mobiliare guvernamentale și corporative – și va integra tehnologii moderne, inclusiv Arena Trading. Lansarea operațională este programată pentru vara anului 2026.

Ministerul Dezvoltării alocă 487.536.258,91 de lei pentru consolidarea seismică și modernizarea a 20 de obiective de investiții, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat – a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, 55,68 milioane de lei vor fi alocați pentru consolidarea, reabilitarea termică și eficientizarea energetică a clădirii Sălii de atletism ”Ioan Soter” din cadrul Complexului Sportiv Naţional ”Lia Manoliu” București, iar 112,84 milioane de lei vor fi distribuiți municipiului Buzău pentru consolidarea și reabilitarea energetică a patru blocuri de locuințe din zona centrală a orașului. 

Teatrul Municipal din Baia Mare va primi 75,78 milioane de lei pentru reabilitare și modernizare, iar municipiul Tulcea va primi peste 34 de milioane de lei pentru consolidarea, modernizarea și reabilitarea Școlii Profesionale ”Danubius” și a Colegiului Economic ”Delta Dunării”. Peste 2,2 milioane de lei vor fi alocate pentru consolidarea și eficientizarea energetică a Liceului Tehnologic ”Nicolae Titulescu” din Medgidia (jud. Constanța), iar orașul Babadag (jud. Tulcea) va primi peste 42 de milioane de lei în vederea modernizării Grădiniței cu program prelungit, a Școlii Gimnaziale ”Constantin Brâncoveanu” și a unui bloc de locuințe.

Consiliul Județean Argeș va beneficia de aproape 37 de milioane de lei pentru consolidarea și reabilitarea Corpului C3 al Centrului de Diagnostic și Tratament Pitești, iar municipiul Sfântu Gheorghe (jud. Covasna) va primi 47,49 milioane de lei pentru consolidarea și eficientizarea energetică a corpurilor de clădire C și D la Liceul Teoretic ”Mikes Kelemen”.

De asemenea, comuna Miroslava (jud. Iași) are alocată suma de 20 milioane de lei pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea a două corpuri de clădire ale Centrului rezidențial pentru persoane cu dizabilități și vârstnici, școala gimnazială din comuna Ulmeni (jud. Călărași) va beneficia de 7,7 milioane de lei pentru renovare integrată, Liceul Tehnologic din comuna Bustuchin (jud. Gorj) va fi consolidat și reabilitat cu suma de 11 milioane de lei, iar Liceul Teoretic “Ion Gh. Roșca” din comuna Osica de Sus (jud. Olt) va primi aproape 20 milioane de lei pentru renovare integrată.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, avertizează că România se află în cel mai dificil moment pentru sistemul energetic național din ultimele trei decenii. Afirmația a fost făcută în momentul prezentării măsurilor pentru domeniul energiei incluse în programul PSD privitor la relansarea economică.

„România își recâștigă energia! Suntem astăzi în cel mai dificil moment pentru sistemul energetic național din ultimele trei decenii. Energia reprezintă între 10% și 80% din prețul produselor fabricate în România, a transmis ministrul Energiei.
Bogdan Ivan a prezentat programul PSD de relansare economică.
„În cadrul programului amplu și coerent pentru relansarea economică, lansat astăzi, Partidul Social Democrat propune 2 direcții clare în energie:
1. Pentru companiile din industriile energointensive: acces prioritar la resursele de gaze naturale din România, în special cele din perimetrul Neptun Deep, pentru reducerea deficitului de balanță comercială cu cel puțin 500 de milioane de euro încă din primul an
2. Pentru cetățeni și antreprenori: reducerea prețului energiei prin crearea unui fond strategic de investiții dedicat dezvoltării de noi capacități de producție a energiei în bandă (nuclear, hidro, gaz).”
Potrivit ministrului „măsurile sunt o investiție în viitorul României, un viitor în care energia devine un avantaj competitiv, nu o povară, iar fiecare loc de muncă creat și menținut aici, acasă, este susținut de un sistem energetic solid, sigur și accesibil pentru toți.”
„După 10 ani în care Ministerul Energiei a fost condus pe baze ideologice de dreapta, avem datoria să schimbăm abordarea: să găsim mecanisme simple, pragmatice și eficiente pentru a reduce prețul energiei și a crește competitivitatea companiilor românești”, a fost concluzia ministrului Energiei.

Ministerul Educației anunță că aproape 99% dintre profesorii titulari rămân în aceleași școli. Potrivit unui comunicat de presă, numărul normelor ocupate cu profesori titulari a crescut cu circa 3%.

Statistica privind distribuția normelor didactice în anul școlar 2025-2026 arată că „măsurile adoptate au condus la reducerea semnificativă a celor peste 30.000 norme didactice de predare salarizate în regim de plată cu ora, în anul școlar 2024 - 2025, care aduceau un cost anual semnificativ".

Restructurarea sistemului a vizat în primul rând personalul care susținea normele salarizate la plata cu ora, care includea atât cadre didactice titulare și suplinitori care preluaseră ore suplimentar, cât și aproximativ 5.600 de cadre didactice asociate sau pensionate angajate exclusiv în acest regim.
Prin redistribuirea acestor norme și creșterea cu 2 ore pe săptămână a timpului dedicat predării în cadrul programului de 40 de ore săptămânale, situația pentru anul școlar 2025-2026 arată astfel:
Numărul normelor ocupate cu profesori titulari a crescut cu circa 3%
Numărul normelor ocupate pe perioadă determinată (cu profesori suplinitori calificați) a rămas relativ constant

A scăzut cu circa 17% numărul normelor ocupate cu personal fără studii corespunzătoare postului (suplinitori necalificați), ajungându-se astfel la aproximativ 4.500
Numărul normelor ocupate în regim de plata cu ora a scăzut la jumătate: de la 30.128 la circa 14.500
„Aproximativ 98.6% dintre titulari au rămas în aceleași unități școlare, iar acolo unde fragmentarea normei era deja în peste trei unități școlare s-a creat posibilitatea de a nu se fragmenta suplimentar", anunță Ministerul Educației.

Ministerul consideră că transformările aduc beneficii concrete elevilor.
„În anul școlar 2025 - 2026, în comparație cu anul școlar 2024 - 2025, a crescut atât numărul profesorilor calificați la care copiii au acces, cât și timpul de interacțiune cu aceștia și a scăzut numărul personalului necalificat (...) a crescut ușor numărul de cadre didactice cu un singur contract de muncă, pe perioadă nedeterminată și determinată, reducându-se semnificativ cheltuielile cu contractele la plata cu ora. În ciuda unor catastrofe potențiale anunțate/anticipate în spațiul public de diverse persoane, probabil fără timp pentru o documentare suficientă, numărul de titulari nu s-a redus drastic, dimpotrivă, suplinitorii nu au dispărut (suplinitorii calificați au rămas relativ stabili), iar normele la plata cu ora și-au găsit cadre didactice care să le susțină", mai scrie în comunicatul Ministerului Educației.

Deputatul Viorica Sandu a prezentat noul program al PSD, construit pe modele europene de succes, care urmărește să ofere României creștere economică sustenabilă, siguranță alimentară, servicii medicale performante și locuri de muncă bine plătite.

Obiectivele principale ale programului:

-Creștere economică de peste 3% în 3 ani și 5% în 5 ani;

-Crearea a peste 120.000 de locuri de muncă noi;

-Reducerea deficitului comercial și a decalajelor regionale.

Direcții de acțiune:

Agricultură:

-Relansarea Programului Rabla pentru tractoare și utilaje agricole;

-Sprijin pentru ferme și cooperative;

-Investiții în industria alimentară pentru reducerea importurilor.

Sănătate:

--Înființarea unui Fond național pentru inovare și producție farmaceutică românească;

Investiții în fabrici de medicamente și biotehnologie;

-Politica „Cumpără național și inteligent” pentru sprijinirea producției autohtone.

Investiții și economie:

-Credite fiscale și deduceri de până la 200% pentru cercetare și dezvoltare;

--Garanții de stat pentru companii și IMM-uri;

-Debirocratizarea investițiilor prin implementarea ghișeului unic digital.

Locuri de muncă și tineri:

-Programul „Primul loc de muncă” pentru tinerii NEET;

-Crearea de hub-uri regionale de formare profesională;

Sprijin pentru mame și recalificare în industriile viitorului.

Energie:

-Independență energetică pentru consumatori;

Investiții în energie verde;

-Reducerea facturilor la energie.

„Agricultură modernă. Sănătate puternică. Mai multe investiții. Mai multe locuri de muncă. Mai multă dezvoltare pentru România. Acesta este angajamentul nostru”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) anunță că a decontat noi sume de bani pentru lucrări realizate prin PNRR.

MDLPA a decontat lucrări în valoare totală de 655.502,32 de lei pentru 25 de investiții realizate prin componenta C5 – Valul renovării din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Facturile depuse au ca obiective creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis un mesaj prin care își arată susținerea pentru politica de coeziune în cadrul UE. Este de neînlocuit și nu poate fi comasată, diluată sau condiționată, a transmis Negrescu.

Vicepreședintele PE este împotriva „PNRR-izării” fondurilor structurale.

„Politica de coeziune este de neînlocuit. Ea nu poate fi comasată, diluată sau condiționată de criterii netransparente. Trebuie să rămână așa cum este prevăzută în tratatele europene. Localitățile și regiunile noastre s-au dezvoltat datorită acestor fonduri. De aceea spun un STOP clar ”PNRR-izării” fondurilor structurale”, a arătat europarlamentarul român.

Victor Negrescu a propus amendamentele și a întreprins acțiuni pe care le-am întreprins, precum consultarea directă a tuturor localităților din România cu privire la viitorul buget european pe termen lung.
„Am arătat că doar prin simplificare și prin ascultarea beneficiarilor direcți putem salva bani europeni și putem construi o programare mai eficientă. Voi continua să apăr interesele comunităților locale și să contribui la construcția unei Românii care se dezvoltă cu bani europeni”, a transmis vicepreședintele PE.