Înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o scădere ușoară în primele 11 luni ale anului 2025, potrivit datelor publicate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Conform sursei citate, în perioada ianuarie–noiembrie 2025 au fost înmatriculate 134.653 de autoturisme noi, în diminuare cu 0,6% față de intervalul similar al anului trecut.

În schimb, luna noiembrie 2025 a consemnat o evoluție pozitivă, cu un avans de 36% al înmatriculărilor, până la 13.817 unități, comparativ cu noiembrie 2024.

Segmentul autoturismelor 100% electrice a înregistrat cel mai dinamic ritm de creștere: în noiembrie 2025 au fost înmatriculate 1.052 de unități, cu 114% mai multe față de luna corespunzătoare din 2024.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unor tentative de fraudă apărute pe site-uri, în special pe cele cu conținut pentru adulți.
Mai mulți utilizatori au semnalat apariția unor pop-up-uri false, prin care li se comunica că dispozitivul este blocat din cauza accesării repetate a site-urilor cu conținut ilegal și că trebuie plătită o amendă de 2.500 de lei către Poliția Română. Potrivit specialiștilor DNSC, mesajul reprezintă o tentativă de fraudă, iar plata cerută nu are nicio bază legală.

Atacatorii urmăresc să emoționeze și să intimideze victimele, folosindu-se de rușine, astfel încât acestea să nu raporteze incidentul autorităților. După afișarea notificării false, utilizatorii sunt redirecționați către un portal de plată care afișează logo-ul DNSC și solicită datele cardului.

DNSC subliniază că nu este vorba de o amendă reală și recomandă prudență, evitarea introducerii datelor personale și raportarea imediată a acestor incidente.

Recomandările DNSC:
-Verifică întotdeauna autenticitatea unor notificări oficiale din partea autorităților, prin canale de comunicare separate
-Nu introdu date personale sau bancare pe site-uri suspecte! Autoritățile din România nu transmit amenzi prin intermediul unor notificări sau ferestre de tip pop-up pe site-uri
-Fii atent la greșeli gramaticale sau de exprimare care pot indica faptul că este vorba despre o capcană online lansată de atacatori nevorbitori de limba română
-Dacă ai căzut în capcană și ai oferit date de card, apoi ai validat și plata banilor, este important să anunți imediat banca pentru a bloca instrumentul de plată, apoi Poliția pentru a depune o plângere
-Nu în ultimul rând, raportează astfel de incidente către DNSC prin numărul de telefon 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro pentru ca noi să putem avertiza despre noi metode și alți utilizatori din mediul online
-Notifică familia, prietenii și cunoscuții despre acest scenariu folosit de atacatori, pentru a-i ajuta să se protejeze în viitor!

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis în plenul PE un mesaj ferm privind necesitatea unor decizii rapide și concrete la nivelul Uniunii Europene, subliniind că „Europa nu își mai permite ezitări”, în contextul provocărilor de securitate și al instabilității geopolitice.

Declarația a fost făcută în contextul ultimului Consiliu European din acest an, eurodeputatul român arătând că Uniunea se află într-un moment critic, care impune acțiune reală, nu doar angajamente politice.
Victor Negrescu a cerut garanții de securitate clare pentru flancul estic al UE, pe care l-a definit drept o prioritate strategică. Potrivit acestuia, rolul României în arhitectura de securitate europeană trebuie recunoscut și reflectat atât în deciziile politice, cât și în alocările bugetare ale Uniunii.

În ceea ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual, vicepreședintele Parlamentului European a afirmat că acesta reprezintă „testul central” pentru Uniune. Negrescu a subliniat că următorul buget european trebuie să fie „un buget al acțiunii”, orientat spre competitivitate, securitate, coeziune, dezvoltarea competențelor și investiții în infrastructură.
„Fără resurse adecvate, ambițiile europene rămân simple promisiuni”, a avertizat Negrescu.
În final, acesta a arătat că ultimul Consiliu European din 2025 trebuie să transmită un semnal clar că Uniunea Europeană este pregătită să acționeze ferm și să apere viitorul cetățenilor săi.

Primul corp de clădire al unui spital județean construit de la zero în România după 1989 a fost finalizat la Bistrița, prin finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au anunțat autoritățile.

Noul corp al Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud reprezintă cea mai mare investiție în sănătate realizată prin PNRR la nivelul județului și una dintre cele mai mari investiții din fonduri europene nerambursabile pentru sănătate la nivel național. Valoarea totală a proiectului depășește 606 milioane de lei., anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Clădirea are o capacitate de 235 de paturi și include secții medicale esențiale, un bloc operator modern, cardiologie intervențională cu sală hibridă de angiografie, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervențională, ginecologie, ORL, hemodializă și recuperare neurologică. Infrastructura a fost concepută pentru gestionarea cazurilor medicale complexe, intervenții rapide și creșterea siguranței pacientului.

Proiectul integrează digitalizarea încă din faza de construcție. Paturile sunt conectate la un sistem informatic care permite acces rapid la datele pacientului, monitorizare la distanță și colaborare medicală în timp real, inclusiv pentru obținerea unor opinii medicale suplimentare în cazuri critice.

În paralel cu realizarea noii clădiri, corpul vechi al spitalului a fost modernizat, fiind reabilitat din punct de vedere structural, dotat cu echipamente medicale moderne și integrat în fluxuri digitale de lucru.

În prezent, aproximativ 240 de medici profesează în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, autoritățile subliniind că investițiile în infrastructura medicală contribuie la atragerea și menținerea personalului medical.
Finalizarea acestui proiect marchează prima clădire de spital realizată și finalizată prin PNRR în România și este un moment de referință pentru investițiile în sistemul public de sănătate, a precizat Rogobete.

Lucrările de refacere a drumului județean DJ 242, între localitățile Târgu Bujor și Vârlezi, în zona cunoscută de localnici drept „litera M”, au fost finalizate, după ce infrastructura rutieră și podul din zonă au fost grav afectate de inundațiile din anul 2024.

Investiția, în valoare de 2,2 milioane de lei, a fost realizată de Consiliul Județean Galați și a vizat refacerea porțiunii de drum distruse, precum și punerea în siguranță a zonei.
Potrivit președintelui CJ, Costel Fotea, pentru prevenirea alunecărilor de teren au fost consolidate și betonate taluzurile și acostamentele, iar șanțurile de scurgere au fost lărgite pe ambele părți ale drumului, pentru a putea prelua volume mari de apă în perioadele cu precipitații abundente.

De asemenea, rampele podului, grav afectate de viituri, au fost refăcute integral, iar albia a fost consolidată cu beton și piatră, atât în amonte, cât și în aval, pentru a rezista forței apelor.
Pentru creșterea siguranței rutiere, au fost montate parapete de protecție și a fost refăcută semnalizarea rutieră. Autoritățile susțin că DJ 242 este, în prezent, un drum sigur și rezistent în fața fenomenelor meteo extreme.

Guvernul a adoptat miercuri o ordonanță de urgență prin care stabilește termenul limită pentru adoptarea hotărârilor privind taxele și impozitele locale pentru anul 2026. Consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București trebuie să aprobe aceste hotărâri până la 31 decembrie 2025.

Anterior, autoritățile publice locale aveau obligația de a adopta hotărârile cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de încheierea exercițiului bugetar. Ordonanța introduce, de asemenea, posibilitatea Ministerului Finanțelor de a sista temporar alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume pentru echilibrare, cu excepția cheltuielilor salariale și sociale obligatorii, în cazul neadoptării hotărârilor de consiliu local.
Guvernul precizează că noile reglementări permit adoptarea rapidă a hotărârilor și clarifică situația în contextul întârzierii publicării pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.
Principalele prevederi ale OUG:

Consiliile locale pot adopta hotărârile privind taxele și impozitele locale prin ședințe de îndată, până la 31 decembrie.
Taxele și impozitele locale, cu excepția celor pentru clădiri și terenuri, pot fi indexate cu rata inflației.
Regimul actual de impozitare a clădirilor rezidențiale se menține până în 2027, inclusiv pentru persoanele juridice; din 2027 impozitarea se va face pe baza valorii de piață, conform reformei asumate prin PNRR.
Se introduc corecții tehnice și de redactare, fără impact asupra conținutului reformei.
Potrivit Executivului, aceste măsuri aduc claritate pentru autoritățile locale și contribuabili, respectând angajamentele asumate prin PNRR.

Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat joi, înainte de reuniunea „Coaliției de Voință” a statelor care sprijină Ucraina, că Bucureștiul susține orice formă de ajutor financiar pentru Kiev, inclusiv utilizarea activelor rusești înghețate, în contextul deliberărilor europene privind continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Întrebat despre inițiativele de sprijinire a Ucrainei, Dan a precizat că România sprijină toate opțiunile de ajutor: „Ucraina este importantă pentru securitatea României și pentru stabilitatea regiunii”, a spus șeful statului.
El a adăugat că discuțiile la nivel european încep cu tema utilizării activelor rusești blocate în instituții financiare din Europa, ca posibilă sursă de finanțare pentru sprijinul Kievului.
Nicușor Dan a reiterat, în mai multe intervenții recente, angajamentul României de a susține Ucraina atât financiar, cât și ca parte a unui efort european și transatlantic mai larg, subliniind că securitatea Ucrainei este strâns legată de securitatea României și a regiunii.
Utilizarea activelor rusești înghețate rămâne unul dintre cele mai discutate și sensibile subiecte de pe agenda liderilor europeni, pe fondul negocierilor privind ajutorul continuu pentru Ucraina. 

Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat convocarea Comitetului Politic al partidului pentru stabilirea propunerii de ministru al Apărării, după demisia lui Ionuț Moșteanu.

Dominic Fritz a declarat că joi dimineață are loc ședința Comitetului Politic, iar vineri va fi votată propunerea pentru conducerea Ministerului Apărării. „Mâine dimineață convoc Comitetul Politic și vineri votăm propunerea pe care o voi face pentru Ministerul Apărării”, a afirmat Fritz la Antena 3 CNN, miercuri seara.
Portofoliul Apărării a rămas vacant după plecarea lui Ionuț Moșteanu, iar în prezent funcția este asigurată interimar de ministrul Economiei, Radu Miruță.

Liderul USR nu a avansat un nume, dar a precizat că viitorul ministru va fi „un om calificat, care cunoaște domeniul, cu greutate politică”, familiarizat cu programul SAFE și capabil să gestioneze fondurile care vor ajunge în România prin acest mecanism.
Printre variantele luate în calcul se află senatorul USR Sorin Șipoș, liderul organizației județene USR Timiș și apropiat al lui Dominic Fritz. Șipoș a declarat anterior că a fost coleg de clasă cu actualul președinte al României, Nicușor Dan, în perioada liceului. Un alt nume este parlamentarul Bogdan Rodeanu.

Premierul Ilie Bolojan a explicat, miercuri, motivele pentru care Guvernul a decis majorarea impozitului pe proprietăți începând cu anul viitor, precizând că măsura era asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost amânată timp de trei ani.

„Am fost criticat, dar de trei ani de zile trebuia să facem asta în angajament PNRR”, a declarat premierul, referindu-se la creșterea impozitului pentru locuințe.
Ilie Bolojan a afirmat că plata impozitului pe proprietăți este necesară pentru finanțarea investițiilor locale. Potrivit acestuia, cetățenii care beneficiază de extinderea rețelelor de apă și canalizare, de asfaltare sau de alte lucrări de infrastructură trebuie să contribuie la bugetele locale pentru cofinanțarea acestor proiecte. „Nu mai avem de unde să le finanțăm și vrem să le continuăm”, a spus premierul.
Șeful Executivului a mai precizat că accesul mai bun la locuințe, străzi iluminate sau asfaltate și servicii de sănătate locale mai bune presupune plata impozitelor aferente.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pe clădiri ar putea crește cu până la 80%, potrivit proiectelor aflate în analiză.
Cabinetul Bolojan are pe ordinea de zi a ședinței de Guvern un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Titlului IX „Impozite și taxe locale” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor în data de 12 decembrie.

Conform notei de fundamentare, inițiativa Ministerului Finanțelor este determinată de dificultățile apărute în implementarea modificărilor aduse Codului fiscal, generate de adoptarea întârziată a Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Documentul arată că procesul legislativ a fost întârziat din cauza analizării proiectului de către Curtea Constituțională în două rânduri, ceea ce a dus la temporizarea aplicării legii și la amânarea demersurilor care trebuiau realizate de autoritățile locale.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit contractul pentru proiectarea și construirea Drumului Expres Bacău–Piatra Neamț, proiect strategic care va asigura legătura municipiului Piatra Neamț cu Autostrada Moldovei A7.
Contractul a fost câștigat de o asociere româno-bulgară condusă de Danlin XXL, din care mai fac parte Groma Hold (Bulgaria), Intertranscom Impex SRL, Evropeiski Patisha și Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi. Valoarea ofertei declarate câștigătoare este de 5,17 miliarde lei, fără TVA.

Contractul poate fi semnat după expirarea perioadei de depunere a eventualelor contestații.
Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț va avea o lungime de 51 de kilometri și va asigura condiții moderne de transport între cele două municipii, contribuind la reducerea traficului greu și de tranzit din interiorul orașelor Bacău și Piatra Neamț.
Durata totală de realizare a proiectului este de 48 de luni, din care 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. Garanția lucrărilor este de cinci ani.
Pe traseu vor fi realizate:
-30 de structuri (poduri, pasaje și viaducte), cu o lungime totală de aproximativ 16 kilometri;
-două structuri cu lungimi de peste 1.000 de metri, cea mai lungă fiind un viaduct de 1.072 metri la nodul de conexiune cu Autostrada A7, secțiunea Bacău–Pașcani;
-cinci noduri rutiere: nod tip „trompetă” pentru conexiunea cu A7 (km 0), nod Racova (DN15), nod Podoleni, nod Săvinești și nod Piatra Neamț;
-spațiu de servicii tip S3, pe ambele sensuri de mers;
-Centru de Întreținere și Coordonare (CIC).

Proiectul va fi realizat într-un singur contract și este considerat un pas important pentru dezvoltarea rețelei naționale de transport, creșterea siguranței rutiere și atragerea de investiții în județele Bacău și Neamț. Potrivit Ministerului Transporturilor, constructorul a beneficiat și de punctaj suplimentar pentru angajarea șomerilor din cele două județe.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, a subliniat că investiția confirmă rolul infrastructurii rutiere ca motor al dezvoltării economice regionale și naționale.