Guvernul a finalizat proiectul de restructurare a administrației locale, document care prevede reduceri de personal în primării și prefecturi, schimbări în organizarea poliției locale și reguli noi privind funcționarea jocurilor de noroc. Proiectul, aflat încă în negocieri la nivelul Coaliției, ar putea suferi modificări înaintea adoptării.

Potrivit draftului consultat, primăriile vor fi obligate să reducă cu 30% numărul total de posturi prevăzute, fără ca reducerea să depășească 20% dintre posturile ocupate. În anul 2026, autoritățile locale vor putea alege între tăierea posturilor și diminuarea cheltuielilor de personal, însă din 2027 reducerea de posturi devine obligatorie.

Și instituțiile prefectului vor fi vizate de restructurare. Numărul total de posturi va fi redus cu 25%, cu excepția serviciilor de pașapoarte, permise și înmatriculări. Procesul de reorganizare trebuie finalizat până la 1 martie 2026.
Proiectul schimbă și regulile privind poliția locală. Numărul de posturi va fi calculat la un raport de un polițist local la 1.200 de locuitori, față de 1.000 în prezent. Localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă acoperă integral cheltuielile din venituri proprii, cu un maximum de trei posturi permise. În plus, în localitățile rurale dotate cu sisteme video de supraveghere nu va mai fi obligatorie asigurarea personalului de pază.

Un alt capitol important vizează jocurile de noroc. Consiliile locale vor decide dacă permit sau nu funcționarea acestora pe raza localităților. Unde acestea vor fi autorizate, va fi necesară obținerea unei autorizații anuale de funcționare.
Proiectul introduce și măsuri menite să crească gradul de colectare a taxelor locale. Cetățenii vor fi obligați să prezinte dovada achitării dărilor pentru a putea cumpăra o locuință sau un autovehicul, iar numele datornicilor vor putea fi publicate. Recuperarea permisului de conducere după suspendare va fi condiționată de plata amenzilor datorate bugetului local.

Reorganizarea vizează și aparatul central. Numărul de posturi din cabinetele premierului, vicepremierilor și miniștrilor va fi redus, la fel și în primăriile mari sau în Consiliile Județene, în funcție de numărul de locuitori.
Coaliția continuă discuțiile asupra formei finale a proiectului, iar măsurile pot fi ajustate înainte de transmiterea documentului către Guvern pentru adoptare.

Muzeul „Casa Colecțiilor” – Farmacia Ținc din Galați a fost redeschis publicului după un amplu proces de consolidare, restaurare și reamenajare, realizat de Consiliul Județean Galați cu finanțare europeană.

Clădirea, considerată una dintre cele mai reprezentative din punct de vedere arhitectural și istoric ale orașului, a fost adusă la starea inițială de funcționare și reintegrată în circuitul muzeal. Vizitatorii vor putea explora colecții de etnografie, medalistică, carte veche, precum și spații dedicate Comisiei Europene a Dunării și Smarandei Brăescu, prima femeie parașutist din România.

Un spațiu special reconstituie atmosfera vechii farmacii a lui Constantin Ținc, fost primar și senator de Covurlui, distins cu Ordinul „Coroana României”. Farmacia, construită în anul 1900, este un reper al arhitecturii locale de început de secol XX și una dintre cele mai valoroase secții ale Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”.

Muzeul este situat pe strada Eroilor nr. 64 și poate fi vizitat de luni până vineri, între orele 9:00–17:00. Prețul unui bilet este de 1 leu pentru copii și 4 lei pentru adulți.

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a cerut premierului Ilie Bolojan identificarea unei formule pentru preluarea și finalizarea proiectelor publice din județ ale căror lucrări au fost oprite de Guvern. Este vorba despre săli de sport, unități medicale și clădiri culturale finanțate inițial de Compania Națională de Investiții (CNI).

„Lucrările la nouă obiective din Timiș, finanțate de Compania Națională de Investiții, au fost stopate de către Guvernul României și vorbim de săli de sport, unități medicale sau destinate infrastructurii culturale. Pentru că nu putem să lăsăm lucrurile așa, am solicitat CNI și premierului Ilie Bolojan să găsim modalitatea legală de a le prelua și de a finaliza lucrările din fondurile Consiliului Județean Timiș, toate aceste obiective aflându-se într-un stadiu de execuție cuprins între 50 și 90%”, a transmis luni Alfred Simonis, președintele CJT, pe Facebook.
Simonis a atras atenția asupra sălii de sport din comuna Dudeștii Noi, care se află de cinci ani într-un stadiu de peste 90% și pentru care CNI nu a mai efectuat demersuri pentru finalizare. „Dacă nu intervenim de urgență, toate aceste obiective se vor degrada, iar costurile pentru a le finaliza vor fi mult mai mari”, a avertizat președintele CJT.
Lista celor nouă proiecte anulate include:
Sala de sport școlară de la Birda
Sala de sport cu tribună de 180 de locuri de la Biled
Baza sportivă din Buziaș
Unitate sanitară în comuna Chevereșu Mare
Reabilitarea și dotarea căminului cultural din Comloșu Mare (sat Lunga)
Sala de sport din Dudeștii Noi
Sala de sport din Nițchidorf
Bazinul de înot didactic din Sânandrei
Căminul cultural din Sânmihaiu Român
Președintele CJ Timiș solicită sprijin pentru ca aceste proiecte să fie finalizate și să nu fie pierdute fondurile deja investite.

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, estimând o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 1,4% pentru 2025. Ajustarea este justificată de consolidarea fiscală actuală, care temperează consumul privat și public, afectat suplimentar de inflație.

Economia românească continuă totuși să crească datorită redresării investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete. În 2027, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să depășească 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Deficitul bugetar general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, ca urmare a pachetelor fiscale adoptate anul acesta. În același timp, Comisia avertizează că, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală și de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne ridicat, menținând datoria publică pe o traiectorie ascendentă.
Cheltuielile cu pensiile, salariile din sectorul public și subvențiile continuă să exercite presiune asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului este așteptată să rămână relativ stabilă, însă dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă pot frâna crearea de noi locuri de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.
Comisia anticipează o scădere treptată a inflației în 2025 și 2026, datorită temperării prețurilor la energie și normalizării lanțurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflației rămâne vulnerabil în fața unor noi șocuri externe sau creșteri suplimentare de taxe indirecte.
Totodată, Banca Mondială a revizuit și ea în scădere prognoza de creștere a României în 2025, la doar 0,4%.

Consiliul Județean Galați a anunțat finalizarea lucrărilor de refacere a DJ 251G, în zona pârâului Găunoasa din comuna Valea Mărului, investiție în valoare de 4,6 milioane de lei. Sectorul de drum fusese grav afectat de inundațiile produse în septembrie 2024.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, intervenția a fost una complexă, zona fiind considerată printre cele mai vulnerabile din județ în cazul fenomenelor meteo extreme. Lucrările au inclus refacerea integrală a carosabilului pe o porțiune de aproximativ 500 de metri, precum și reconstruirea drumurilor laterale afectate.

Au fost executate ample lucrări hidrotehnice, între care regularizarea și betonarea albiei pârâului Găunoasa pe o lungime de peste 600 de metri, pentru a crește capacitatea de preluare a apelor în perioadele cu precipitații abundente. De asemenea, întregul sector de drum a fost prevăzut cu șanțuri betonate pentru colectarea eficientă a apelor pluviale.

Costel Fotea a mulțumit primarului comunei Valea Mărului, Virgil Doca, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului, subliniind că lucrarea era esențială pentru siguranța traficului rutier dintre Valea Mărului și Măcișeni.
Drumul DJ 251G este acum deschis circulației, autoritățile declarând că infrastructura reabilitată este modernizată și consolidată pentru a rezista în fața unor eventuale viituri viitoare.

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru luni, 24 noiembrie 2025, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni.
Pe ordinea de zi se află, printre altele, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 și Analiza Strategică a Apărării.

De asemenea, membrii CSAT vor analiza:
Raportul privind activitățile și rezultatele obținute în primele șapte luni ale anului 2025 pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, un risc pentru siguranța națională;
Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa României prognozate pentru 2026;

Raportul consolidat privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.
Ședința va include și analiza altor subiecte de actualitate din domeniul securității naționale.

Senatul a adoptat în această săptămână, cu o largă majoritate, inițiativa legislativă transpartinică ce prevede eliminarea indemnizației speciale acordate judecătorilor Curții Constituționale la încheierea mandatului. Indemnizația era echivalentă cu valoarea netă a șase luni de activitate.

Potrivit USR, proiectul, semnat și de parlamentari ai partidului, urmărește armonizarea regimului indemnizațiilor speciale și creșterea percepției de echitate în sistemul public. Conform inițiatorilor, măsura reprezintă o corectare simbolică a diferențelor dintre diferitele categorii de funcționari ai statului.

În plenul Senatului, senatoarea USR Simona Spătaru, vicepreședintă a Comisiei Juridice, a susținut că eliminarea indemnizației nu afectează independența justiției, ci răspunde unei așteptări legitime a societății.
„Nu putem cere cetățenilor să muncească o viață întreagă pentru o pensie corectă, în timp ce unii dintre cei mai privilegiați funcționari primesc bonusuri uriașe la pensionare. Este un pas firesc pentru a recâștiga încrederea oamenilor în instituțiile statului”, a declarat Simona Spătaru.
Inițiativa legislativă a fost adoptată cu 105 voturi „pentru”, o abținere și un vot „împotrivă”. Senatul este prima cameră sesizată, iar proiectul va fi transmis Camerei Deputaților pentru dezbatere și vot final.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reunit luni grupul de lucru pentru elaborarea Strategiei Naționale de Îngrijiri Paliative și Îngrijire la Domiciliu, un demers pe care îl consideră esențial pentru pacienții aflați în situații de vulnerabilitate.

Rogobete afirmă că strategia va include un plan de implementare clar, cu obiective precise, termene și rezultate măsurabile. „Nu doar discuții, ci schimbări vizibile”, a transmis ministrul Sănătății.
Potrivit acestuia, reuniunea reprezintă un semnal important privind colaborarea dintre instituțiile statului și societatea civilă. Specialiști din spitale, ONG-uri, instituții cu responsabilități directe și comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății lucrează împreună la document.

La întâlnire a participat și Julie Ling, director executiv al Asociației Europene de Îngrijiri Paliative, invitată să contribuie cu expertiză și orientare strategică. Rogobete a subliniat importanța implicării acesteia, descriind-o drept „o voce respectată în Europa”.
„Modul în care îngrijim oamenii când sunt vulnerabili spune totul despre maturitatea unui sistem de sănătate”, a declarat ministrul.
El a adăugat că obiectivul este construirea unui cadru care să ducă la servicii de îngrijiri paliative mai accesibile, mai umane și mai adaptate realităților pacienților. „Cu seriozitate, cu empatie și cu responsabilitate, construim un sistem de sănătate care contează cu adevărat pentru oameni”, a conchis Rogobete.

Ludovic Orban a fost eliberat din funcția de consilier prezidențial. Președintele României, Nicușor Dan, și consilierul prezidențial Ludovic Orban au decis de comun acord încetarea colaborării, a anunțat Administrația Prezidențială. Potrivit sursei citate, plecarea lui Orban a avut loc în „termeni amiabili”.

„Președintele României, Nicușor Dan, și consilierul prezidențial, Ludovic Orban, au decis de comun acord încheierea colaborării. Decizia a fost luată în termeni amiabili. Președintele își exprimă aprecierea pentru activitatea domnului Orban și îi urează succes în proiectele viitoare”, se arată în comunicatul transmis de instituție.

Ludovic Orban fusese numit în funcția de consilier prezidențial pe 6 octombrie, alături de alți membri ai echipei prezidențiale.

Lucrările la noul Muzeu de Artă Vizuală din Galați avansează, constructorii trecând la montarea panourilor decorative HPL care vor evidenția arhitectura clădirii, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, primele loturi de panouri din granit au sosit deja pe șantier, montarea acestora urmând să înceapă în perioada următoare.

În interior continuă lucrările de compartimentare, realizarea pereților de rigips și instalarea rețelelor de utilități, inclusiv instalațiile electrice, alimentarea cu apă și canalizarea.

Viitorul muzeu va avea o suprafață totală de aproximativ 6.300 de metri pătrați și va fi format din patru corpuri de clădire, completate de galerii exterioare. Proiectul include săli de expoziții, ateliere pentru artiști, un laborator de restaurare, o bibliotecă și un auditorium cu 180 de locuri.

Instituția va putea pune astfel în valoare un patrimoniu de peste 7.000 de lucrări, reprezentând una dintre cele mai importante colecții de artă vizuală din regiune.