Europarlamentarul Dan Nica susține că lucrătorii sezonieri și salariul minim european au fost prioritățile mandatului său. Am promovat legislația de protecție a lucrătorilor sezonieri și pentru ca salariul minim european să fie peste 500 de euro, a explicat eurodeputatul PSD.

„Cu sprijinul grupului Social Democrat, lucrătorii sezonieri și salariul minim european au fost prioritățile mele”, a transmis europarlamentarul român Dan Nica, pe pagina sa de Facebook.

Salariul minim european a fost impus datorită grupului social democrat din Parlamentul European, a mai spus Nica.

„Am promovat legislația de protecție a lucrătorilor sezonieri și pentru ca salariul minim european să fie peste 500 de euro. Suntem singurii care ne-am luptat pentru români și pentru România. Salariul minim european este acum obligatoriu datorită eforturilor grupului S&D din Parlamentul European”, a precizat Dan Nica.

Calendarul alegerilor din 2024 va fi anunțat miercuri. Anunțul a fost făcut marți de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Liberalii și social-democrații se vor întâlni pentru a parafa înțelegerea.

Anunțul va fi făcut la finalul întâlnirii.

„Sunt ferm convins că mâine atât eu, cât și președintele Nicolae Ciucă, vă vom răspunde la aceste întrebări. Este incorect ca în timpul unor negocieri și unor discuții eu să vă spun cum se va face. Eu vreau să iau, împreună cu președintele Nicolae Ciucă, cea mai bună decizie în ceea ce privește românii, viitorul României și stabilitatea României”, a declarat liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Alegerile europarlamentare ar putea fi comasate cu cele locale. PSD și PNL ar putea avea liste comune la europarlamentare și ar putea susține candidați comuni în orașele în care există primari de la alte partide. În schimb, sunt șanse mici ca alegerile parlamentare să fie organizate împreună cu alegerile prezidențiale.

Discuții vor mai fi purtate, dar decizia va avea în vedere creșterea extremismului.
„Este o cale foarte clară împotriva extremismului din România, care există în acest moment și trebuie să recunoaștem acest lucru. Vom vedea și percepția românilor. Una dintre soluții e o alianță electorală. Sau o alianță politică”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministerul Muncii anunță că au început plățile pentru beneficiarii Venitului Minim de Incluziune. Plățile se fac de marți prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

Este vorba despre beneficiarii Venitului Minim de Incluziune (VMI). În prezent sunt 209.856 de beneficiari înregistrați. Sprijinul financiar înlocuiește venitul minim garantat și alocația pentru susținerea familiei și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie.

Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Muncii, în 20 februarie au fost alimentate conturile pentru cei care au optat pentru încasare pe card, iar în ultima decadă a lunii, între 22 februarie și ultima zi a lunii, se face plata prin mandat poștal.

„VMI reprezintă un program de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească mai ușor obstacolele financiare pe care le întâmpină. Încurajează accesul la educație, întrucât copiii din familiile beneficiare de VMI înscriși la școală vor beneficia automat și de bursa socială. Încurajează și încadrarea în muncă, deoarece persoanele apte de muncă intră automat în programele de mediere ale ANOFM, iar cele fără nivel de instruire vor avea acces la programe de tip <A Doua Șansă> pentru a le crește șansele de angajare”, a anunțat ministra Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu.

Suma totală care va fi plătită în această lună este de 132.918.895 de lei.

Președintele României, Klaus Iohannis, susține că dezrobirea romilor reprezintă un moment istoric semnificativ în modernitatea țării. El a făcut declarația marți, cu prilejul împlinirii a 168 de ani de la dobândirea libertății pentru această etnie.

Potrivit lui Iohannis, statul român recunoaște suferințele îndurate timp de secole de romi și aduce un omagiu victimelor discriminării.

„Dezrobirea romilor reprezintă un moment istoric semnificativ în modernitatea României, 20 februarie marcând 168 de ani de la dobândirea libertății pentru această etnie, un proces complex care are încă reverberații în societatea noastră actuală. Marcarea – prin lege – a Zilei Dezrobirii demonstrează angajamentul comun al oamenilor politici și al cetățenilor de a face posibilă o reală incluziune politică, economică și social-educațională a romilor și de a sprijini membrii comunităților lor pentru a-și pune în valoare potențialul, ca participanți activi la viața națiunii. Prin marcarea acestei zile, statul român recunoaște suferințele îndurate timp de secole de romi și aduce un omagiu victimelor discriminării, cu atât mai mult cu cât dezrobirea juridică de la mijlocul secolului XIX nu a putut să înlăture decalajele rămase care, de-a lungul timpului, au dus la stigmatizarea romilor”, a transmis Klaus Iohannis.

Președintele României a mai vorbit despre progresele pe care le-a făcut societatea și despre includerea în programa școlară începând cu anul 2025 a disciplinei opționale „Istoria, robia și deportarea romilor”.

„Doar depășind această moștenire, putem vorbi despre o Românie modernă, europeană și rezilientă. Ziua de astăzi, dedicată Dezrobirii Romilor, ne oferă prilejul de a evalua progresele pe care le-a înregistrat societatea românească în ceea ce privește incluziunea romilor, dar mai ales de a conștientiza responsabilitățile pe care le avem în continuare. Salut eforturile derulate în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate în Strategia Guvernului României pentru incluziunea romilor 2022-2027, prin care România continuă să-și mobilizeze energiile în edificarea unei societăți a egalității de șanse pentru toți. Asumarea trecutului rămâne una dintre cele mai importante provocări ale prezentului. Fără înțelegerea istoriei și a cauzelor care au condus la suferințe teribile, extremismul va continua să amenințe atât Europa, cât și întreaga lume. (...) Elevii de gimnaziu și liceu vor putea studia tradițiile multiseculare ale romilor, dar și faptul că robia și deportările acestora au fost realități dramatice ale istoriei noastre comune. Aceste aspecte dureroase ale trecutului trebuie să fie cunoscute de noile generații pentru a putea combate discriminarea și discursul incitator la ură prin educație, toleranță și respect reciproc. Rememorarea istoriei să ne inspire în efortul nostru comun de a face ca România să devină un spațiu al oportunităților egale pentru toți cetățenii săi, indiferent de etnie”, a precizat Iohannis.

Ministerul Finanţelor a împrumutat 443,2 mil. lei de la bănci, prin titluri de stat de tipul obligaţiuni de stat benchmark. Împrumutul a fost luat luni. Titlurile au o valoare programată de 500 mil. lei și sunt scadente în mai 2027, cu o dobândă de 6,22% pe an.

La licitaţie au participat opt entități. Valoarea totală a cererii a fost de 528,2 mil. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 475 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost de 53,2 mil. lei.

Din suma totală adjudecată, de 443,2 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 390 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive s-au ridicat la 53,2 mil. lei.

Modelul de dezvoltare al României s-a schimbat și se bazează preponderent pe investiții atât din fonduri naționale cât și din fonduri europene, devenind astfel un model sustenabil de dezvoltare cu efect de multiplicare în economie, a declarat ministrul Investițiilor Europene, Adrian Câciu.

„În anul 2023, valoarea investițiilor publice realizate a fost de peste 20 miliarde euro (20,3 mld euro) aducând un aport concret la creșterea economică înregistrată de România. Este o performanță remarcabilă, cu atât mai mult cu cât a fost realizată în condiții extrem de dificile – război la granițe, crize multiple, succesive și suprapuse, tensiune și revendicări sociale”, a explica ministrul Investițiilor.

Câciu a vorbit și despre deficitul bugetar în raport cu investițiile realizate.
„Un aspect foarte important este că valoarea totală a investițiilor publice de anul trecut a fost cu 11 miliarde de lei (2,2 mld euro) mai mare decât deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, datoria nou creată prin deficit este reflectată în totalitatea sa în investitii cu efect de multiplicare care, la rândul lor, vor produce valoarea adăugată necesara pentru plata, în timp, a acestei datorii. Si acesta este un nou model de sustenabilitate a datoriei publice, fiind pentru prima dată când România se împrumută pentru investiții și nu pentru consum”, a adăugat Câciu.

Ponderea investițiilor publice în totalul investițiilor este de peste 60%.

„Un alt aspect de notat este ponderea fondurilor europene în total cheltuieli cu investițiile publice, această pondere ajungând la 62% din total investiții. Recuperarea puternică din a doua parte a anului pe partea de absorbtie a fondurilor europene din exercițiul financiar 2014-2020(20 de puncte procentuale, de la 76% la 96% în prezent) a avut un rol determinant în acest rezultat. Banii europeni au finanțat și vor continua să finanțeze puternic investițiile publice. De exemplu, la ministerul Transporturilor toate tronsoanele de autostradă ori drum de mare viteză, finanțate din PNRR, au contracte semnate, iar la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene sunt proiecte depuse de peste 10 miliarde euro aferente exercițiului financiar 2021-2027”, a precizat Adrian Câciu.
Pentru anul în curs investițiilor publice prognozate vor fi mai mari cu 20% decât anul trecut, a adăugat Câciu spunând că „sunt prevăzute peste 120 de miliarde de lei de la bugetul național și din fonduri europene, ceea ce reprezintă echivalentul a 7,2% din PIB”.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luni că Guvernul va acorda sprijinul pentru ca serviciul de ambulanțe să beneficieze de noi mijloace de intervenție, de resursa umană de care are nevoie, precum și de adaptarea cadrului legislativ

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Palatul Victoria, cu reprezentanții Federației Naționale Sindicale ”Ambulanța”, alături de reprezentanți ai conducerii serviciilor de ambulanță.

„Consultările au avut în vedere măsurile de asigurare a resurselor necesare pentru desfășurarea activității serviciilor de ambulanță. Astfel, acest serviciu medical va fi dotat cu noi ambulanțe, procedura de achiziție publică fiind deja inițiată, demers ce vine ca răspuns la una dintre necesitățile pregnante transmise de reprezentanții sindicatului”, au transmis reprezentanții Guvernului. Asigurarea resursei umane – personal medical de intervenție - a fost un alt subiect discutat. Prim-ministrul a punctat faptul că pot fi organizate concursuri pentru ocuparea unui număr de 360 de posturi vacantate în cursul anului trecut, urmare a aprobării de către Guvern a unui Memorandum în acest sens. Pentru posturile vacantate în acest an pot fi organizate concursuri fără a mai fi nevoie de aprobarea acestui demers prin Memorandum al Guvernului.

”Intervențiile rapide și profesioniste ale serviciului de ambulanță salvează vieți și protejează sănătatea oamenilor. Guvernul acordă întreaga atenție și sprijin personalului medical. Vom colabora foarte aproape pentru ca acest serviciu să beneficieze de noi ambulanțe, de resursa umană de care are nevoie, precum și de adaptarea cadrului legislativ”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

În perioada imediat următoare Federația Națională Sindicală ”Ambulanța” va comunica Guvernului informațiile care argumentează solicitările necesare pentru actualizarea cadrului legislativ de organizare și funcționare.
Premierul și echipa guvernamentală împreună cu sindicatul s-au angajat să aibă cât mai repede posibil o nouă întâlnire, după coordonarea tuturor acestor date, la care să participe specialiști cu experiență aplicată care pot contribui la conturarea în detaliu a modificărilor necesare.

Peste 7000 de imagini captate cu ajutorul unor echipamente de ultimă generație și zeci de cancere de piele descoperite în stadii incipiente cu ajutorul luminii, o tehnologie de ultimă generație, la Spitalului de Boli Infecțioase Galați. În unitatea medicală, Consiliul Județean Galați a creat un centru ultramodern de dermatologie și cercetare medicală.

„Cancerul de piele este o formă extrem de agresivă, astfel că șansele de vindecare depind de cât de repede este descoperit. De aceea, am creat la Galați, în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase, un centru ultramodern de dermatologie și cercetare medicală, la care lucrează o inimoasă echipă de cadre medicale. Inclusiv pacienți de la București au venit la Galați pentru investigații medicale cu noile tehnologii din dotarea centrului de dermatologie”, susține Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Echipamentele medicale, unele unice în țară, sunt utilizate și pentru evaluarea precisă a bolilor inflamatorii și autoimune (psoriazisul vulgar, dermatita atopică, lichenul plan, lupusul eritematos) și monitorizarea eficienței tratamentelor (inclusiv a medicației biologice, citostatice și antiinflamatoare dermatologice).

„De asemenea, cu ajutorul acestor echipamente medicale ultraperformante, în cadrul centrului se desfășoară proiecte de cercetare, cursuri postuniversitare de tip hands on cu participare națională și instruiri în domeniul imagisticii dermatologice”, a mai transmis Costel Fotea.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, anunță că peste cinci ani s-ar putea circula cu metroul de la Gara de Nord la Gara Progresul. Cererea de finanțare a fost depusă și a fost pregătită documentația pentru licitație.

Anunțul a fost făcut de primarul Băluță.

„Atenție, se închid ușile! Aducem metroul de la Gara de Nord la Gara Progresul! Zilele trecute, am depus cererea de finanțare în valoare de 2,5 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile din ”Programul Transport” al Uniunii Europene, pentru extinderea magistralei M4, cu încă 14 stații de metrou”, a transmis primarul Sectorului 4.

Daniel Băluță a mai spus că în paralel, a fost pregătită documentația astfel încât, până la sfârșitul acestei lunii, să fie lansată în SICAP procedura de licitație publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
„Dacă totul merge bine, în cinci ani de zile vom putea circula cu metroul de la Gara de Nord la Gara Progresul”, a precizat Daniel Băluță.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat luni că a semnat a doua finanțare de 100 de milioane de euro pentru digitalizarea CNAS și a Platformei Informatice pentru Asigurările de Sănătate.

„Transformarea digitală a sistemului de sănătate din România este un proces ireversibil. Am semnat astăzi a doua finanțare de 100 de milioane de euro cu destinația digitalizării CNAS și a Platformei Informatice pentru Asigurările de Sănătate”, este mesajul ministrului Rafila

Alte 100 de milioane de euro au fost direcționate acum două săptămâni pentru digitalizarea Ministerului Sănătății și a instituțiilor din subordine.