Ministrul Economiei, Radu Oprea, anunță că, potrivit datelor INS, construcțiile au devenit motorul creșterii economice în România. Statistica este realizată pentru anul trecut.

”Datele publicate astăzi de INS despre evoluția sectorului de construcții în anul 2023 arată încă o dată justețea politicii noastre de accelerare a investițiilor. Recordul de 96% în absorbția fondurilor europene, dar și acțiunile concrete ale Guvernului pentru realizarea la timp a investițiilor publice, cu o valoare de peste 100 miliarde de lei, au făcut ca anul 2023 să fie un an de referință și în acest domeniu al construcțiilor”, a explicat ministrul Radu Oprea.

În anul trecut volumul lucrărilor de construcții a fost mai mare cu 14,2% decât în anul 2022.
”Construcțiile au devenit, astfel, motorul creșterii economice. Semnificativ este că sectorul ”construcțiilor inginerești”, ce are ca sursă de finanțare fondurile publice, și-a majorat volumul de activitate cu 33,2%”, a precizat Oprea.
Având în vedere că pentru acest an Guvernul a alocat cele mai multe fonduri din istorie pentru investiții (120 miliarde de lei) cu siguranță construcțiile vor rămâne în continuare motorul creșterii economice, este concluzia lui Radu Oprea.

Mai mult, MEAT va demara în scurt timp schema de ajutor de stat ”Constructplus” pentru producerea în țară a materialelor de construcție, schemă care va asigura indirect un suport pentru reducerea costurilor constructorilor cu aceste materiale

Ministerul Muncii a anunţat joi că a finalizat listele cu peste 2,5 milioane de beneficiari ai cardurilor pentru alimente.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și Casa Națională de Pensii Publice, instituții subordonate și respectiv sub autoritatea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, au transmis către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene situația centralizată cu beneficiarii de carduri sociale pentru alimente:

- 614.358 persoane, adulți și copii, încadrate în grad de handicap grav, accentuat și mediu;
- 13.098 familii cu cel puțin 2 copii în întreținere;
- 3.130 familii monoparentale;
- 192.398 familii beneficiare de ajutor de incluziune;
- 1.714.246 de pensionari;
- 528 de persoane fără adăpost.

„Din acest an, Guvernul României a decis majorarea la 2.000 de lei a nivelului maxim al veniturilor pentru care sunt acordate tichetele sociale. În următoarea perioadă, cele 2.537.758 de carduri active vor fi alimentate cu câte 250 de lei. Cardurile pot fi utilizate pentru alimente sau pentru mese calde. În anul 2024, aceste carduri vor fi alimentate de șase ori: în februarie, aprilie, iunie, august, octombrie și decembrie”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Beneficiarii acestui sprijin acordat de Guvernul României sunt:
- persoanele – copii şi adulți – încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri lunare proprii realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
- familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale 675 lei;
- familiile monoparentale ale căror venituri lunare realizate pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 675 lei;
- familiile şi persoanele singure care au stabilit dreptul la ajutorul de incluziune, în condițiile Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare;
- pensionarii sistemului public de pensii, pensionarii aflați în evidența caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi acordate în baza legilor cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare realizate sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei;
- persoanele fără adăpost, astfel cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare.

Europarlamentarul Dan Nica susține că până la sfârșitul acestui an intrarea României va fi completă în spațiul Schengen.

Europarlamentarul PSD spune că intrarea în Schengen aerian, „înseamnă o dreptate parțială” și are convingerea că până la sfârșitul acestui an, „intrarea României va fi completă, în spațiul Schengen”.

„Îi mulțumesc primului-ministru Marcel Ciolacu, pentru tratativele purtate cu liderii europeni pentru ca România să facă primul pas în spațiul Schengen. De asemenea, îi mulțumesc liderului S&D, Iratxe García Pérez, pentru că a menționat în agendele ședințelor din Parlamentul European, tratamentul discriminatoriu la adresa românilor. Eu mi-am propus, cu fiecare luare de cuvânt, în plenul Parlamentului European, să amintesc umilințele și nedreptățile prin care trec românii, fiind într-un stat membru al UE”, a transmis europarlamentarul gălățean Dan Nica.

Ministerul Transporturilor a aprobat studiul de fezabilitate pentru autostrada Pașcani- Suceava. Anunțul a fost făcut de ministrul Sorin Grindeanu.

„Și Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor a avizat astăzi Studiul de Fezabilitate, după ce documentul a fost avizat săptămâna trecută de CNAIR. Urmează avizarea acestui Studiu de Fezabilitate în Consiliul Interministerial și aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâre de Guvern”, a transmis Grindeanu.
Parte a A7 (Autostrada Moldovei), sectorul Pașcani- Suceava (62 de km) are o valoare estimată de 7,79 miliarde de lei (fără TVA), suma fiind asigurată prin Programul Transport.

Autostrada va fi împărțită în două loturi, care vor fi licitate independent.

„Lotul 1 (33 km): Nod rutier Roșcani cu descărcare în DJ 208C. Lotul 2 (28, 97 km): Nodul Rutier Aeroport și Drum de legatură între DN29 şi Aeroport”, a explicar Sorin Grindeanu.
Trei județe vor fi tranzitate de această nouă autostradă: Iași (12,3 km), Botoșani (6,5 km) și Suceava (43,17 km).
Pe traseu vor fi construite 23 de viaducte, 37 de pasaje, 12 poduri, 8 parcări, 2 Centre de Întreținere și Coordonare și 5 noduri rutiere Tătăruși – Heci (DJ208F), Dolhasca (DJ208I), Roșcani (DJ208C), Dumbrăveni (DJ208B), Aeroport Suceava (cu drum acces în DN29 și drum acces la Aeroport).

Noua autostradă va asigura și legătura cu Punctul de Trecere a Frontierei româno-ucrainene de la Siret.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADR) anunță că a început procesul de autorizare la plată a Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) aferente sectorului vegetal, pentru anul de cerere 2023.

Procedura a început joi după ce APIA a stabilit cuantumurile aferente acestor forme de sprijin.

„Am reușit deblocarea plăților aferente ANT-urilor din sectorul vegetal, iar în perioada imediat următoare vor intra la plată și cele pentru sectorul zootehnic, până în prezent fiind luate în calcul 180.000 de dosare. De asemenea, de mâine va începe autorizarea la plată a dosarelor eligibile pentru ecoschema de înverzire PD – 04. Astfel, până în acest moment au fost autorizați la plată 164.885 fermieri cu suma totală de 30.969.641,87 lei”, a declarat ministrul agriculturii, Florin Barbu.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 125/16.02.2024 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 140/19.02.2024, valoarea plafonului este de 88.126,943 mii euro și se asigură de la bugetul de stat, prin MADR.

Plățile se fac în lei, la cursul valutar de 4,9735 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2023 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 3 din 2 octombrie 2023.

Comisia Europeană va finanța studiul de fezabilitate pentru construirea unui nou pod peste Dunăre între Giurgiu și Ruse. Studiul de fezabilitate este în valoare de șapte milioane de euro.
În etapa următoare, România va putea solicita finanțarea construirii podului din fonduri UE.

”Eu sper ca lucrurile să se mişte cât mai repede, să poate să aplice şi pentru finanţarea efectivă a lucrărilor. În acest moment proiectul este depus doar ca un pod rutier, cu opţiune pentru feroviar. Eu sper să fie un pod şi pentru traficul feroviar, pentru că este pe acest Coridor Nord-Sud, care trebuie să fie deservit de o trecere modernă peste Dunăre”, a afirmat Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

Va fi al treilea pod peste Dunăre între România și Bulgaria și al doilea dintre Giurgiu și Ruse.

Lungimea podului va fi de doi kilometri și va fi realizată infrastructură de acces de 15 kilometri pe partea română și 15 kilometri pe partea bulgară. Noul pod Giurgiu-Ruse ar urma să fie construit în apropierea celui existent, iar podul actual va fi folosit în continuare.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că alegerile prezidențiale vor fi în septembrie, iar cele generale, în decembrie. De asemenea, alegerile locale vor fi comasate cu cele europarlamentare și vor fi organizate în 9 iunie.

Deciziile au fost luate în cadrul alianței PSD-PNL. Premierul Marcel Ciolacu va emite deciziile guvernamentale după alte discuții cu reprezentanții PNL.

”Am hotărât ca în cursul lunii septembrie să avem alegerile prezidențiale, primele date sunt, nu este foarte greu, 1-15, 8-22 sau sfârșitul lunii septembrie. Una dintre aceste trei variante va fi aleasă. Consider că cea de mijloc, pentru că pe 15 septembrie încep școlile și să nu încurcăm desfășurarea activității copiilor, 8-22 ar fi cea mai potrivită și data de 8 decembrie pentru alegerile generale”, a explicat Marcel Ciolacu.

În cazul alegerilor europarlamentare cele două partide vor merge pe listă comună. Lista ar putea fi deschisă de un candidat independent, probabil femeie. La alegerile locale decizia privind candidaturile comune sau separate va fi luată de organizațiile județene ale PNL și PSD.

Ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, a fost convocat la MAE în legătură cu decesul disidentului Alexei Navalnîi.

Convocarea a fost făcută miercuri din dispoziția ministrului Luminița Odobescu.

„Reprezentantul MAE a subliniat că răspunderea pentru moartea lui Alexei Navalnîi revine exclusiv autorităților ruse. A evidențiat nevoia unei investigații transparente, independente, cuprinzătoare cu privire la circumstanțele în care s-a produs decesul. A menționat obligația morală a autorităților ruse de a transmite neîntârziat trupul neînsuflețit al lui Alexei Navalnîi familiei acestuia”, scrie în comunicatul MAE
Conform MAE, convocarea ambasadorului rus „reflectă poziția consecventă a României de condamnare a încălcărilor masive și sistematice ale drepturilor omului și libertăților fundamentale în Federația Rusă, respectiv solicitările de respectare de către Federația Rusă a angajamentelor asumate la nivel internațional în acest domeniu”.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, susține că anul acesta „Calea Eroilor” a lui Brâncuși ar putea fi înscrisă în Patrimoniul UNESCO. Speram ca decizia să fie luată în 2024, spune ministrul Culturii.

Mesajul a fost transmis luni cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși și al împlinirii a 148 de ani de la naşterea marelui sculptor.
„Împreună cu iubitorii de artă din toată lumea, românii și instituțiile culturale românești îl rememorează și îl admiră pe cel care a exprimat în forme moderne și remarcabile aspirația umană spre perfecțiune, spre veșnicie și infinit”, a declarat Raluca Turcan.

Evaluarea privind includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO este făcută de Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor.

„Ne-am bucurat că ICOMOS (Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor) a reluat în 2023 evaluarea dosarului de nominalizare pentru <Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu>. Ministerul Culturii și autoritățile locale din Târgu Jiu au organizat în iulie anul trecut misiunea tehnică de evaluare a experților ICOMOS și sperăm că în acest an Comitetul Patrimoniului Mondial va lua o decizie cu privire la acest dosar. Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor, împreună cu cel care le-a creat merită recunoașterea culturală de cel mai înalt nivel mondial – astăzi și întotdeauna”, a precizat ministrul Culturii pe Facebook.

CSAT s-a reunit pentru a analiza „grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România”. Ședința a avut loc miercuri, la Palatul Cotroceni, și a fost condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.

Principala temă abordată a constituit-o grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

„La doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale. Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei. Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun. România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale”, a transmis Administrația Prezidențială.

Membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.
De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.
Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.
Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.

În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.

De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.

Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României, a precizat Administrația Prezidențială.