Paul Petrescu

Ministrul Adrian-Ioan Veștea a participat la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR), în cadrul căreia au fost discutate o serie de solicitări și probleme cu care se confruntă autoritățile publice locale în implementarea legislației existente și în derularea unor proiecte.

Cu această ocazie, ministrul dezvoltării a apreciat activitatea structurilor asociative ale administrației publice și implicarea acestora în procesul de implementare a unor politici publice fundamentate și aplicate, conectate la realitățile comunităților locale din România.

”Asociația Comunelor din România reprezintă un reper pentru autoritățile administrației publice centrale, deoarece reușește să identifice și să aducă în atenția Guvernului cele mai stringente probleme cu care se confruntă comunitățile locale în furnizarea serviciilor publice către cetățeni, dar și să propună soluții fundamentate pentru remedierea acestora”, a menționat ministrul Veștea.

Totodată, au fost prezentate oportunitățile de finanțare a proiectelor de dezvoltare locală, prin intermediul programelor pe care le coordonează Ministerul Dezvoltării și care contribuie la modernizarea satului românesc, precum Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social (PNCIPS) sau Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

”Prin cele două etape ale PNDL, 9.542 de obiective, în valoare totală de 33,4 miliarde de lei, au beneficiari din mediul rural, iar prin Programul ”Anghel Saligny”, dintre cele 2.944 de contracte semnate, 82% vizează obiective care se implementează în mediul rural (2.426 de contracte), în valoare de peste 24 miliarde de lei”, a precizat ministrul.

De asemenea, prin PNRR au fost semnate aproape 4.000 de contracte cu beneficiari din mediul rural, în valoare de peste 1 miliard de euro, pentru valul renovării, fondul local și construcția de creșe.

Nu în ultimul rând, Ministerul Dezvoltării, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI), implementează o serie de proiecte, din diverse domenii, menite să sprijine dezvoltarea comunităților rurale, pentru revitalizarea culturii în mediul rural, prin reabilitarea sau construirea de așezăminte culturale, reabilitarea lăcașurilor de cult (element central al comunităților rurale), reabilitări de sectoare de drum afectate de calamități naturale sau construirea de centre sociale ori săli de sport pentru elevii din aceste comunități. Astfel, dintre cele 1.109 contracte aflate în derulare la CNI, peste 740 sunt implementate în mediul rural, valoarea acestora ridicându-se la suma de 5,78 miliarde de lei.

”Vom continua să investim în infrastructura locală și să identificăm noi surse de finanțare întrucât avem nevoie de politici unitare și coerente pentru dezvoltarea comunităților”, a concluzionat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Ministerul Dezvoltării anunță că au fost depuse primele proiecte în cadrul Interreg NEXT România-Republica Moldova.

Este vorba despre 277 de proiecte, care vizează domeniile educației, sănătății, turismului, precum și investiții în combaterea efectelor schimbărilor climatice, biodiversitate, buna guvernanță și managementul frontierei. Valoarea nerambursabilă a proiectelor depuse este de 211 milioane de euro.

„Lansat în luna august 2023, apelul pentru proiecte standard (care includ o componentă de investiții de minimum 60% din bugetul proiectului) are o alocare de 40 milioane euro și va finanța investiții în prevenirea și combaterea dezastrelor naturale, educație, sănătate, turism și managementul frontierei. În cadrul acestui apel au fost depuse 167 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 176 de milioane de euro”, a explicat Ministerul Dezvoltării.

Apelul de proiecte cu valoare mică a fost lansat în luna septembrie 2023, având un buget de 19,4 milioane euro pentru a finanța activități de prevenire și combatere a schimbărilor climatice, protejarea biodiversității, educație, sănătate și bună guvernanță. Cele 110 proiecte depuse totalizează 35 de milioane de euro, fonduri nerambursabile.

„Proiectele au fost depuse de autorități publice care activează în domeniile enunțate mai sus, ONG-uri sau asociații profesionale. Fiecare proiect trebuie să aibă cel puțin câte un partener din fiecare stat participant, fiind permisă participarea a maximum 4 parteneri într-un proiect. În perioada următoare, proiectele vor fi supuse procedurii de selecție și evaluare, urmând a fi contractate proiectele care răspund cel mai bine cerințelor Ghidului solicitantului și care contribuie, în mod real, la dezvoltarea comunităților din zona de graniță”, a transmis Ministerul Dezvoltării.

Ministerul Finanțelor anunță o nouă măsură în sprijinul transportatorilor români. Ministerul pune în consultare publică un proiect de hotărâre de guvern pentru acordarea unui ajutor de stat.

„Această măsură compensează recentele creșteri ale prețului carburanților și va fi în vigoare până la 31 decembrie 2024”, a transmis ministrul Marcel Boloș.
Ajutorul de stat va fi acordat sub forma unui grant acordat firmelor de transport licențiate în România. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 180 de milioane de lei pentru un număr estimat de 4.000 de firme.

„Sunt tot mai multe firme de transport care nu au posibilitatea absorbției creșterii costurilor de operare, presiunea prețului la carburant aducând costuri suplimentare imediate care pot determina insolvența sau chiar falimentul.”, Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi-a anunţat intenţia de a candida la alegerile europene pe listele PSD, candidatura sa fiind aprobată deja de PSD Sector 2.

„Mi-am depus opţiunea pentru candidatură la organizaţia PSD Sector 2 pentru alegerile europarlamentare. Colegii au aprobat în unanimitate această candidatură şi mă bucur, le mulţumesc. Sigur, este un prim pas, urmează ca organizaţia PSD Bucureşti şi conducerea partidului să definitiveze o listă", a anunțat Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătății spune că are ”suficient de multă experienţă şi un pic de interrelaţionare internaţională” pentru că a avut ocazia să lucreze în diverse zone. ”Astfel pot ajuta România din Parlamentul European”, a fost concluzia lui Rafila.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat la Boston o scrisoare de intenţie cu Lockheed Martin pentru bateriile de ultimă generaţie GridStar Flow. „Este un prim pas pentru dezvoltarea tehnologiei de producție a bateriilor în România”, afirmă Burduja.

„Cu prilejul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii, am semnat la Boston o scrisoare de intenție cu Lockheed Martin, companie americană de top în domeniile aerospațial, militar și energetic. Este un prim pas pentru dezvoltarea tehnologiei de producție a bateriilor în România. Și nu orice fel de baterii, ci bateriile de ultimă generație produse de Lockheed Martin, GridStar Flow (baterie de flux redox), o soluție inovatoare de stocare a energiei la scară largă pentru aplicații utilitare, comerciale, industriale și militare. Este o tehnologie rentabilă și eficientă pe termen lung, cu o durată de viață operațională de 20 de ani și care, foarte important, nu depinde de materii prime critice și este prietenoasă cu mediul”, a anunțat ministrul Energiei.

Potrivit sursei citate, compania americană caută să stabilească parteneriate strategice pentru a dezvolta capacități de producție GridStar Flow pe piețele din întreaga lume.

„Au ales să exploreze România datorită poziției strategice, a capacității de producție, a competențelor inginerilor noștri, dar mai ales pentru că avem potențialul de a deveni lider european în domeniul securității energetice și al stocării energiei pe termen lung. Toate acestea înseamnă locuri de muncă bine plătite, prestigiu și exporturi de valoare adăugată mare pentru România. Am vazut cu ochii noștri o asemenea capacitate de stocare în baterii lângă Boston. Funcționează perfect, la standardele Lockheed Martin. Putem astfel dezvolta în țara noastră o unitate de producție care va deveni un furnizor unic de flux GridStar în Uniunea Europeană și în regiune. Stocarea în baterii este tot mai importantă pentru sistemul energetic național, în contextul creșterii ponderii de producție intermitentă a energiei din surse regenerabile”, a transmis Burduja.

Premierul Marcel Ciolacu consideră că actuala coaliţie guvernamentală are un viitor şi din 2024. Nu am nimic de reproşat niciunui coleg care face parte din Guvernul României, a transmis public prim-ministrul.

„Nu am nimic de reproşat niciunui coleg care face parte din Guvernul României din partea coaliţiei, din partea PNL. Cred că această coaliţie are un viitor şi din 2024. Dar dacă tot ne-am asumat să intrăm la guvernare într-un moment dificil României, vrem să ştim tot adevărul şi vrem ca cei care au distrus această ţară să răspundă cu pensiile speciale de comisar, nu cu ipocrizia de a veni în Parlament şi de a spune că n-au fost scoase pensiile speciale sau să pornească ura iar printre români, fiindcă aşa au ajuns la putere”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, la Conferinţa organizaţiei judeţene PSD Tulcea.

Alegerile parlamentare vor avea loc în partea a doua a anului.

Fondurile europene din exercițiul financiar 2021-2027, alaturi de cele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă principalele instrumente de finanțare a dezvoltării economiei românești în perioada următoare,  a anunțat ministrul Adrian Câciu. 
 
Potrivit sursei citate, peste 10 miliarde euro sunt alocate investițiilor directe în economie, iar din acestea 7 miliarde euro sunt deja aferente apelurilor lansate în a doua jumatate a anului 2023 și în prima parte a acestui an.
 
„Decizia de astazi de a prioritiza investițiile în baza aplicării "criteriul verde" va conduce la o internalizare a finanțărilor în vederea producerii de valoare adăugată la nivel național concomitent cu realizarea unei tranziții către o economie prietenoasă cu mediul. Pe întelesul tuturor, "banii rămân în România", în fapt, efectul finanțărilor va fi unul benefic și sustenabil pentru economia românească. Într-o analiză de primă rundă raportată doar la alocarile de fonduri europene pe care le avem la dispozitie până în 2029, efectul asupra cresterii economice este de 1,2 pp/an iar paradigma de dezvoltare va fi axata pe formare brută de capital fix atât în zona privată cât și în cea publică.
 
Amintesc și faptul că, la finalul trimestrului I, vom avea deja puse la dispozitia solicitantilor de finantare un procent de 66% din alocarea de care Romania dispune pentru exercițiul 2021-2027(în prezent ne aflăm la 45% din alocare)”, a transmis ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu. 

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat că primele scannere cu raze X au ajuns deja în România și vor ajuta la o mai bună securizare a granițelor noastre.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a anunțat încă de la finele anului trecut că a fost semnat contractul pentru achiziția a 26 de astfel de sisteme noi cu bani europeni. S-au recepționat primele două, iar până la finalul anului vom avea opt scannere funcționale.

„Procesul nu presupune doar să amplasăm scannerele în punctele stabilite, ci înseamnă și realizarea lucrărilor de construcții pentru asigurarea respectării normelor de protecție radiologică în exploatarea echipamentelor. Nu ne oprim aici. Astăzi am avut o ședință amplă cu noua conducere a Vămii, în care am vorbit despre mecanismele de combatere a contrabandei și fraudei la frontiere.”, a transmis Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că Guvernul a aprobat cea mai avantajoasă formă de creditare pentru agricultori -Creditul Fermierului, prin care alocă aproximativ 165 de milioane de euro şi acoperă partea cea mai importantă a dobânzii la creditele bancare.

”Guvernul a adoptat noi măsuri de sprijin pentru fermierii români! A fost aprobată cea mai avantajoasă formă de creditare pentru agricultori – Creditul Fermierului. Alocăm aproximativ 165 de milioane de euro şi acoperim partea cea mai importantă a dobânzii la creditele bancare. Practic, suportăm rata dobânzii ROBOR, iar fermierii vor avea credite cu dobândă de doar 1,95% pe an. Fiecare beneficiar poate primi 280.000 de euro, pentru acoperirea ROBOR pe 5 ani”, a precizat mnistrul Agriculturii, într-o postare pe Facebook.

De asemenea, în şedinţa de guvern a fost luată decizia pentru achitarea şi în 2024 a 50% din valoarea facturilor pentru energia electrică folosită în irigarea culturilor agricole.

„Reamintesc că în mai puțin de o lună am găsit și implementat următoarele soluții:
-Echivalarea permisului de conducere categoria B cu TR1 precum și înmatricularea utilajelor doar pe baza înregistrării la primărie, fără obligativitatea CIV și ITP.
-Acordarea 100 euro/ha pentru culturile din toamna anului 2022 și 100 de euro/animal pentru crescătorii de vaci de carne. Sprijinul se acordă proporțional și crescătorilor de porci și păsări pe baza unei formule de calcul.
-Actualizarea subvenției la motorină. Astfel, fermierii vor primi pentru anul 2024 subvenție la motorină la valoarea maxim posibilă, respectiv 2 lei/litru! Asta înseamnă carburant pentru agricultură mai ieftin cu 25%!
-Amânarea ratelor fermierilor aflați în dificultate din cauza secetei.
Ne-am onorat angajamentele luate în fața fermierilor și am prevăzut fonduri în bugetul ministerului Agriculturii pentru toate aceste măsuri de sprijin. Am fost întotdeauna atenți la problemele din agricultura românească și am ascultat vocea fermierilor noștri care muncesc și investesc în România!”, a adăugat Florin Barbu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici necesari construcţiei Alternativei Techirghiol.

”O veste bună pentru litoralul românesc! Guvernul a aprobat astăzi indicatorii tehnico-economici necesari construcţiei Alternativei Techirghiol. Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) este de 5,74 miliarde de lei, sumă asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027. Obiectivul cu o lungime de 30,59 km (pentru care a fost obţinut deja Acordul de Mediu) va fi construit la profil de autostradă şi va asigura conexiunea între Centura Constanţa (A4) şi sudul litoralului românesc”, transmis ministrul Sorin Grindeanu, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, CNAIR urmează să lanseze în licitaţie, în cel mai scurt timp, contractul pentru construcţia Alternativei Techirghiol (care va avea alocată o perioadă de maximum de 36 de luni).
„Pe traseul noii autostrăzi (prevăzute în Master Planul General de Transport al României) care va oferi o alternativă modernă la DN 39 (drum extrem de aglomerat în perioada sezonului estival) vor fi construite inclusiv:
- 31 Poduri/Pasaje/Viaducte,
- 6 parcări,
- un centru de întreținere și coordonare,
- un punct de sprijin.
Proiectul prevede și plantarea a 85 de hectare de perdele forestiere”, a mai precizat Grindeanu.