2023 este cel mai cald an din istorie pentru România cu o temperatură medie de 12,5 grade și o abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, a anunțat Ministerul Mediului.

Totodată intervalul 2012-2023 devine cea mai caldă perioadă de 12 ani consecutivi din istoria măsurătorilor meteorologice, conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

Potrivit serviciului pentru schimbări climatice Copernicus, și la nivel european 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, iar oamenii de știință avertizează că încălzirea globală, perioadele de secetă severă, vor continua în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră sunt în creștere.

„Tendința actuală a încălzirii globale este rezultatul activităților antropice (probabilitate de peste 95%) și se desfășoară cu o rată fără precedent. Acest fenomen este strâns legat de efectul de seră proces prin care atmosfera captează o partea a energiei solare, cealaltă parte fiind radiată înapoi în spațiu. Gazele cu efect de seră, dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O) sunt rezultatul, în special, al arderii combustibililor fosili iar în prezent, depășesc semnificativ nivelurile preindustriale. Omenirea emite, în prezent, aproximativ 40 de gigatone de CO2 pe an. Pentru a rămâne în limitele Acordului de la Paris de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, cantitatea totală de carbon pe care o mai putem emite este de aproximativ 250 de gigatone. Corelând și alți factori care contribuie la încălzire, timpul care ne-a rămas pentru a reduce total emisiile este de aproximativ cinci ani”, au transmis reprezentanții ministerului.

În vederea combaterii încălzirii globale, s-a discutat despre efectele acesteia în cadrul mai multor conferințe și s-au adoptat tratate menite să reglementeze acțiunile necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a afirmat în cadrul summitului ONU din Dubai privind clima, COP28, că, în 2023, condițiile extreme înregistrate au „lăsat o amprentă de devastare și disperare”, precizând și că ritmul schimbărilor climatice a „crescut alarmant”, perioada 2011-2020 fiind cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.

Temperatura medie la suprafaţa globului a atins cote record în primele 11 luni ale anului, potrivit observatorului european Copernicus: din ianuarie până în noiembrie, mercurul a fost în medie cu 1,46 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900. Ca urmare, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată în ceea ce priveşte media anuală. În fiecare lună au fost înregistrate temperaturi record, noiembrie, fiind luna care a încheiat cea mai caldă toamnă boreală, din emisfera nordică, din timpurile moderne.
„2023 are acum şase luni şi două anotimpuri care au depăşit recordurile. Această lună noiembrie extraordinară, care include două zile cu temperaturi cu 2 grade peste nivelurile preindustriale, înseamnă că 2023 este cel mai cald an înregistrat vreodată în istorie”, a declarat Samantha Burgess, şef adjunct al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S).

Și pentru România, cu o temperatură medie de 12,5 grade și abatere termică de 2,3 grade față de normalul perioadei 1981 – 2010, 2023 a fost cel mai cald an din istorie. Cel mai cald an din istorie a avut și cel mai călduros Crăciun. Maxima zilei a fost de 17 grade Celsius, iar la stația meteo de la Calafat, s-au înregistrat, aproape 21 de grade, un record de temperatură al ultimilor șase ani. O masă de aer tropical a ajuns din sudul continentului în țara noastră și, astfel, s-au atins temperaturi foarte ridicate în decembrie.
Ziua de sâmbătă, 21 octombrie, a fost extrem de caldă, cu recorduri la 129 de stații din țara noastră, pentru istoria recentă, de când se fac măsurători.

„Încălzirea continuă înseamnă că fenomenele meteorologice extreme - care s-au agravat deja - vor deveni și mai frecvente și mai intense, agravând pagubele și pierderile de vieți omenești cauzate de secete, inundații, uragane și incendii. Tendințele acestea ne afectează pe toți și nu mai poate nega nimeni că activitatea umană a pus o presiune prea mare asupra naturii, iar măsurile care sunt impuse prin acorduri internaționale, prin reducerea emisiilor de carbon, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră devin absolut necesare. România sprijină efortul Uniunii Europene (UE) de a combate atât cauzele, cât şi efectele încălzirii globale, conștientă fiind că atingerea ţintelor nu se poate realiza individual, deoarece modalităţile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon şi emisiile de gaze cu efect de seră, presupun un efort comun, concertat, statele având obligaţia de a respecta angajamentele pe care părţile şi le-au asumat prin Acordul de la Paris şi prin Pactul Climatic de la Glasgow, adoptat în 2021. Astfel, România susţine determinarea Uniunii Europene de a căuta soluţii eficiente pentru a răspunde nevoilor diverse ale ţărilor vulnerabile care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice şi este solidară cu acestea și şi-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și atingerea neutralității climatice până în 2050”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor Mircea Fechet.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a transmis un mesaj cu ocazia Anului Nou. 2024 să fie anul în care cultivăm, producem și cumpărăm mai mult românește, a spus Barbu.

Mesajul este adresat românilor, în general, și fermierilor și producătorilor, în particular.
„Dragi români, dragi fermieri și producători, 2024 să fie anul în care cultivăm, producem și cumpărăm mai mult românește! 2024 să fie anul în care suntem uniți, puternici și pregătiți să construim, împreună, România pe care ne-o dorim! 2️024 să ne aducă sănătate, realizări pe toate planurile și cât mai multe momente de bucurie alături de oamenii dragi! La mulți ani”, a declarat Barbu.
Mesajul a fost transmis pe Facebook.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că plata pensiilor se va face începând de vineri, 5 ianuarie.
Ministerul Muncii a comunicat că a trimis fondurile necesare către Poșta Română. Banii vor ajunge joi în conturile companiei, iar primele plăți se vor face vineri.

„Casa Națională de Pensii informează că în luna ianuarie 2024 plata pensiilor la Poștă se face conform convenției încheiate între cele două instituții. Fondurile necesare s-au transmis astăzi către Poșta Română. Astfel, sumele virate vor ajunge în conturile Poștei Române SA pe data de 4 ianuarie 2024. Iar distribuirea pensiilor pe teren (la domiciliile beneficiarilor) se va efectua începând cu data de 5 ianuarie 2024”, au anunțat autoritățile.
Plata pe card a pensiilor se va face în perioada 11-12 ianuarie.
„Facem precizarea că deschiderea de credite de la Ministerul Finanțelor pentru plata pensiilor în luna ianuarie 2024 s-a făcut din 29.12.2023 cu utilizarea creditelor începând cu data de 03.01.2024 și cu încadrarea in limitele lunii Ianuarie 2024, aprobate de Guvern”, a precizat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Perioadele de muncă și dreptul la pensie sunt recunoscute reciproc în România și SUA, a anunțat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Legea de ratificare a Acordului dintre România și SUA privitor la recunoașterea reciprocă a perioadelor de muncă și a dreptului la pensie a fost promulgată, anunță MMSS.

În baza Acordului va fi posibilă valorificarea perioadelor lucrate atât în România, cât şi în SUA, în vederea deschiderii dreptului de pensie pe principiul totalizării, cu acordarea proporțională a pensiei de către fiecare stat.
Actul normativ conține și dispoziții cu privire la încasarea pensiilor în statul ales de către beneficiari. Acest lucru constituie un avantaj important pentru facilitarea mobilității pensionarilor din cele două state pe teritoriul celuilalt stat și a menținerii accesului lor la drepturile de pensie aflate în plată.
Acordul prevede, de asemenea, dispoziții privind evitarea dublei contribuții de asigurări sociale a unui lucrător sau a riscului ca acesta să nu fie supus niciunei scheme de asigurări sociale din cele acoperite de Acord.
În ceea ce privește lucrătorii detașați, s-a stabilit inclusiv exceptarea reciprocă a acestora de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate din sistemul național al statului unde sunt detașați.
Acordul în domeniul securităţii sociale vizează persoanele care sunt sau au fost supuse legilor unuia sau ambelor state, dar și pe cele ale căror drepturi derivă, conform legilor aplicabile, de la acestea.
Documentul se aplică, pentru România, legilor care reglementează pensiile şi ajutoarele pentru deces din sistemul public de pensii, precum și legilor care reglementează contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, a precizat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Premierul Marcel Ciolacu a comentat decizia Camerei Deputaților, prin care au fost respinse „inițiativele toxice” care vizează autonomia Ținutului Secuiesc și autonomia pe criterii etnice. Șeful Guvernului a salutat decizia parlamentarilor.

„Salut votul de astăzi din Camera Deputaților prin care au fost respinse acele inițiative toxice legate de autonomia Ținutului Secuiesc și de autonomia culturală pe criterii etnice”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în timpul ședinței de Guvern.

El a mai spus că suveranitatea și integritatea teritorială ale României „nu sunt negociabile”.
„Cei care se agață de astfel de teme revizioniste, desprinse din trecut, nu înțeleg că drumul României este doar înainte. Mă bucur că Parlamentul a închis rapid acest subiect care ar fi folosit doar unor extremiști fără alte idei și soluții”, a precizat șeful Executivului.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că România a ajuns la un grad de absorbție 93,2% pe fondurile de coeziune din exercițiul financiar 2014-2020.

Mesajul a fost transmis pe pagina de Facebook. 22,445 miliarde euro au fost rambursate României până la acest moment, iar procesul nu s-a încheiat, a scris Câciu. România are solicitate sume spre rambursare de încă 1,5 miliarde de euro.
„În materie de absorbție pe politica de coeziune, la începutul anului, România se situa la 73% grad de absorbție și îl încheie la peste 93%”, a precizat Câciu.

Europarlamentarul Victor Negrescu a comentat decizia privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. S-a trecut o primă etapă importantă, a spus reprezentantul PSD.
Aderarea se va face în etape.
„Aveam ca opțiuni fie să intrăm în două etape, fie să continuăm să stăm la poarta spațiului Schengen cum am stat timp de 13 ani. Ceea ce nu au putut toți ceilalți, iată că am reușit acum. Aderarea la spațiul Schengen pe cale aeriană, dar mai ales pe cale maritimă, aduce din start beneficii enorme României. Mai mult, România se conectează complet la zona de liberă circulație, devenind membră cu drepturi depline în mecanismele Schengen, și face ca drumul spre intrarea pe cale terestră să fie ireversibil. Astăzi, din nou, social-democrații fac ce trebuie pentru România în plan internațional deblocând o situație care părea imposibilă după eșecul de anul trecut. PSD a dus România în UE și în NATO, a pregătit Președinția Consiliului UE iar, acum, cu Marcel Ciolacu prim-ministru, intrăm în spațiul Schengen după 13 ani de așteptare. Este însă și o victorie a coaliției, în fața mișcărilor anti-europene, pentru că prin eforturi mari am adus stabilitatea necesară pentru a intra în spațiul Schengen și finaliza MCV. Împreună cu colegii mei din Partidul Social Democrat și PES activists România milităm activ din 2014 pentru acest deziderat, am adunat zeci de mii de semnături, am inițiat petiții, am propus și susținut rezoluții în Parlamentul European, am discutat și am reușit să convingem oficialii europeni și să modificăm regulamentele pentru a ajuta România. Campaniile #RomâniaCereSchengen și #RomâniiMerităÎnSchengen arată consistența demersurilor noastre”, a transmis Negrescu pe Facebook.

Europarlamentarul PSD a prezentat avantajele aderării țării noastre la spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă.
„Iată care sunt beneficiile:
-cetățenii români vor circula mai ușor în alte state din spațiul Schengen, câștigând un drept pe care îl meritau. Vorbim de milioane de pasageri anual. Acest lucru înseamnă și că românii din diaspora se pot întoarce mai ușor acasă pe cale aeriană beneficiind de numeroasele aeroporturi existente în România, aflate multe dintre ele în proces de extindere și modernizare. Practic amortizăm economic aceste investiții cheie și dezvoltăm infrastructură aeroportuară;
-România va putea transporta mai ușor în zona Schengen produse de maximă necesitate folosind transportul aerian. Acest lucru se aplică la transportul de medicamente, transportul în regim de urgență, transportul unor echipamente tehnice sensibile, transportul coletelor sau transportul logistic cu componentă civil-militară.
-țara noastră va deveni mai atractivă pentru investiții, investitorii străini și turiști. Aceștia vor putea să călătorească mai rapid și vor putea conecta mai bine filialele lor din România cu cele din alte state din spațiul Schengen. De altfel, la nivelul anului 2022, 585 de milioane din cei 900 de milioane de turiști care au călătorit în străinătate au venit în Europa, reprezentând 65% din totalul la nivel global, ceea ce face ca spațiul Schengen să fie cea mai vizitată zonă din lume. Totodată, România poate deveni gazda mai multor evenimente de mare amploare.
-aderarea României la spațiul Schengen pe cale maritimă va facilita intensificarea schimburilor comerciale, accelerând transportul de mărfuri pe această rută, țara noastră urmând a deveni astfel principala poartă de acces în Uniunea Europeană din estul Europei. Deja Portul Constanța a înregistrat în 2022 o creștere de peste 15% a cantității de marfă manipulată față de 2021, a treia cea mai mare creștere în rândul porturilor europene, iar 1,6% din volumul transportului portuar maritim, exprimat în mărfuri încărcate şi descărcate în transport maritim la nivel european, se realiza prin România la nivelul anului precedent.
-intrarea în mecanismele tehnice asigură conectarea serviciilor consulare, abilitarea personalului de frontieră și acces nelimitat la toate mecanismele și procesele decizionale din spațiul Schengen. România își câștigă dreptul de a fi la masa deciziilor din zona de liberă circulație, făcând procesul ireversibil”.

Ceremonia de semnare a contractului de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență a unei noi construcții a Spitalului de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne Prof. dr. Dimitrie Gerota s-a desfășurat la sediul Guvernului.
La ceremonie a participat și prim-ministrul Marcel Ciolacu.
„Este o investiție de peste 1,4 miliarde de lei, finanțarea este în mare parte din PNRR. Va fi unul dintre cele mai moderne spitale din România (...) acest lucru va porni din februarie, sperăm ca și constructorii să facă față acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Și ministrul Sănătății a fost la ceremonie.
„Cred că acest proiect, cel mai mare finanțat din PNRR în ceea ce privește spitalele, se va termina la timp”, a spus și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
MAI anunță că „obiectivul general al proiectului îl constituie construirea sediului nou pentru Spitalul de Urgență al MAI Prof. Dr. Dimitrie Gerota la standardele actuale de calitate și în acord cu cele mai bune practici internaționale, în scopul oferirii de servicii de îngrijiri medicale integrate, având în vedere următoarele premise: asigurarea accesului personalului MAI, a locuitorilor municipiului București, precum și a altor persoane, care se prezintă la sediul acestuia pentru servicii de sănătate de calitate”.
Bugetul proiectului va fi de aproximativ 1,4 miliarde lei și va fi asigurat prin PNRR.
Noul sediul al Spitalului de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne Prof. dr. Dimitrie Gerota se va încadra în performanțele energetice menționate pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero.

Sediul Spitalului de Urgență Prof. dr. Dimitrie Gerota va fi dotat cu 400 de paturi în secțiile medicale pentru spitalizare continuă, 40 de paturi pentru spitalizare de zi, 50 de paturi pentru anestezie și terapie intensivă. Totodată, spitalul va fi prevăzut cu 15 cabinete și 5 săli de tratament.
Noul sediu al spitalului va fi dotat cu un sistem integrat de management al clădirii, care va permite controlul și monitorizarea tuturor subsistemelor din componența clădirii, inclusiv subsistemul electric, subsistemul de gaze medicale, subsistemul voce-date, subsistemul de securitate și control acces, subsistemul de detecție, alarmare și stingere incendii, etc.
De asemenea, sistemul informatic medical din noul spital este un sistem ce asigură trasabilitatea actului medical, a resurselor spitalului și a pacientului. Informațiile sunt actualizate continuu și devin disponibile la toate nivelurile imediat ce sunt introduse în sistem. Sistemul asigură monitorizarea în timp real a factorilor determinanți ai siguranței actului medical, cu generarea de rapoarte de trasabilitate a actului medical și a materialelor sanitare folosite.
Totodată, în vederea respectării NZEB (nearly Zero-Energy Building – Clădire cu consum de Energie aproape Zero) pentru clădiri cu consum de energie aproape de zero, pentru încălzire, clădirea va utiliza apa termală ce va fi extrasă din două puțuri executate la aproximativ 3000 m, construcția fiind amplasată pe unul dintre cele mai mari bazine de apă termală din România, iar structura funcțională propusă, realizată pe centre medicale, permite o flexibilitate mare, asigurând utilizarea la maximum a capacităților tehnice și a resurselor umane, precum și circuite corecte din punct de vedere epidemiologic.
Amplasarea geografică a sediului noului spital este strategică, în zona de Nord a capitalei, în apropierea celor două aeroporturi internaționale, Henry Coandă Otopeni și Aurel Vlaicu Băneasa, asigurând servicii medicale de urgență într-una din cele mai aglomerate zone de intrare/ieșire din București, unde nu există la acest moment un spital de urgență.

Planetariul Complexului Muzeal de Științele Naturii “Răsvan Angheluță” din Galați va avea tehnologie 8K. Este un proiect unic în Europa coordonat de Consiliul Județean Galați.

Conducerea instituției a aprobat un amplu proiect de modernizare și dotare ale Planetariului de la Complexul Muzeal de Științele Naturii

“Pregătim o super investiție la Planetariul Complexului Muzeal de Științele Naturii. Îl vom dota cu tehnologie de ultimă generație, unică în Europa. Este vorba despre un ecran cu rezoluție 8K. Proiecțiile despre stele, planete și alte fenomene cosmice se vor vedea incredibil de frumos, iar experiența vizuală va fi una de neuitat. Ecranul va fi format din panouri LED special concepute pentru planetariul din Galați, noutatea tehnologică constând în faptul că acestea au din fabricație un aspect curbat, astfel încât tot ansamblul să aibă forma unui dom. Practic, vom avea cel mai modern Planetariu din Europa. De altfel, acest tip de sistem LED pentru planetarii mai există la nivel mondial doar în două locuri din Japonia. Mai mult, sistemul audio va fi unul ultraperformant, iar scaunele vor fi complet computerizate și interactive”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Valoarea investiției este de 22,3 milioane de lei (TVA inclus). Proiectul va fi depus spre finanțare în cadrul Programului Regional Sud-Est 2021 – 2027.

Președintele interimar al Camerei Deputaților Alfred Simonis a convocat în regim de urgență plenul Camerei Deputaților. Decizia a fost luată ca urmare a apariției unui proiect legat de Ținutul Secuiesc.

„Am convocat de urgență plenul Camerei Deputaților pentru mâine, 28 decembrie, la propunerea președintelui PSD Marcel Ciolacu, pentru a respinge inițiativele toxice ale unor parlamentari afiliați grupului UDMR privind așa zisa autonomie a Ținutului Secuiesc și separarea cetățenilor români pe criterii etnice”, a explicat Simonis.

Președintele interimar al Camerei Deputaților a avut un mesaj pentru parlamentarii AUR.
„Este cel puțin revoltător că membrii AUR s-au opus astăzi în Biroul Permanent acestei proceduri necesare pentru a pune capăt unor teme care nu își au locul în societate. Ori nu înțeleg procedurile parlamentare, ori vor să speculeze în mod populist acest subiect. Deși nu am mari așteptări de la AUR, îi aștept mâine să vină să voteze respingerea acestor propuneri toxice. Altfel, vor demonstra încă o dată că nu sunt în stare să ofere românilor decât scandal și urlete”, a precizat Simonis.