Ministrul Economiei, Radu Oprea, susține că în perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală de 3.04%. Concluzia ministrului este că „economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE”.

„Cum ar fi arătat economia României fără apartenența la piața unică și fără fonduri europene Este o întrebare la care am încercat să răspund în fața a peste 600 de membri PES Activists. Cred că sunt câteva cifre care spun foarte mult despre evoluția economiei României, prin comparație între 2007 și astăzi”, a transmis ministrul pe rețelele de socialiare.

El a prezentat cifrele care îi susțin afirmația.
„PIB-ul nominal era în 2007 - 404,7 miliarde lei, în 2022 - 1401,3 miliarde lei. În perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală (creștere PIB real) de 3.04%, a doua cea mai mare din regiune, dupa Polonia (3.83%), peste media UE27 de 1.2%. Salariul minim brut pe economie a crescut de la 390 lei la 1 ianuarie 2007, la 3.300 lei la 1 ianuarie 2024. Fondurile UE accesate de România de la aderare (2007) și până în septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, în timp ce soldul fluxurilor (sume primite minus contribuții ale României la bugetul UE) a depășit 60 de miliarde de euro. PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a înregistrat o creștere de la 40% media UE27, în 2006, la 76% în 2022. Romania a depașit Grecia, Ungaria și ne apropiem de Polonia.

Concluzia este că economia a cerscut foarte mult după aderarea la UE.
„Este evident că economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE cu posibilitatea accesării fondurilor europene și a avantajelor pieței comune. Aș da însă și un alt exemplu în contextul vocilor extremiste care spun că ar trebui să reconsiderăm locul nostru de Stat Membru al Uniunii Europene. În Marea Britanie dezinformarea premergătoare Brexitului spunea că britanicii cheltuiesc mai mulți bani cu bugetul UE decât primesc. Astăzi, ultimele date arată că decizia de părăsire a Uniunii Europene a costat economia UK 160 de miliarde de euro. Viața cetățenilor s-a scumpit, iar mediul de afaceri suferă prin barierele în calea comerțului pe care le resimte”, a precizat Radu Oprea.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îi cere Ursulei von der Leyen să sară în ajutorul fermierilor români. Politicianul a redactat o scrisoare în care vorbește de majorarea ajutorului pentru fermierii europeni în general, și cei români în particular.

Ajutorul ar trebui să fie acordat în paralel cu cel pentru Ucraina.
„Cerem președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un mai mare sprijin pentru fermierii din România și din Uniunea Europeană, în paralel cu continuarea ajutorului acordat Ucrainei. I-am transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care cerem continuarea sprijinului pe care îl oferim Ucrainei, în paralel cu implementarea de măsuri mai bune privind protejarea fermierilor și a sectorului agroalimentar din Uniunea Europeană, inclusiv din România”, a transmis Siegfried Mureșan.

Scrisoarea mai este semnată de președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, președintele Comisiei pentru agricultură din Parlament, Norbert Lins, și europarlamentarul Herbert Dorfmann, coordonatorul Grupului PPE pentru agricultură.
„Așteptăm din partea Comisiei Europene să propună soluții alternative, precum stabilirea unor cote dincolo de care exporturile ucrainene ar trebui direcționate către țări terțe precum Africa de Nord, piețe către care aceste produse erau destinate inițial. Acest lucru este util și pentru a evita ca aceste piețe, rămase fără importurile din Ucraina, să depindă doar de importuri din Uniunea Europeană sau, mai rău, să ajungă să fie ocupate de Federația Rusă. Vrem să ajutăm Ucraina fiindcă sprijinind Ucraina și poporul ucrainean ne ajutăm și pe noi, în interiorul Uniunii Europene. Dar acest ajutor trebuie să fie unul realist și nu trebuie să oferim o perspectivă pe care nu o putem respecta și care constituie un pericol pentru fermierii europeni și pentru sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană”, a mai transmis Mureșan.

Premierul Marcel Ciolacu susține că extremismul, populismul și antisemitismul sunt pericolele cu care se confruntă Europa. Acestea se hrănesc din ignoranță și indiferență, a avertizat prim-ministrul.
eclarația a fost făcută cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
„În condițiile în care societățile actuale se confruntă din ce în ce mai mult cu tendințe de radicalizare și de antagonizare, a fi de partea dreptății și a respectării drepturilor omului devine o necesitate. Pericolele cu care se confruntă Europa astăzi: extremismul, populismul și antisemitismul se hrănesc tocmai din ignoranță și indiferență. Antisemitismul nu reprezintă doar o componentă tristă a secolului trecut, ci o realitate deosebit de periculoasă cu care ne confruntam și astazi, agravată de evenimentele recente și alimentată de grupurile extremiste”, a declarat Marcel Ciolacu.
În timpul ceremoniei, șeful Guvernului a mai declarat că va susține „educarea tinerei generații privind tragediile trecutului, în vederea prevenirii repetării acestora”.
„Mă bucur că în acest an școlar tinerii au ocazia de a-și cultiva spiritul civic prin studierea disciplinei <Istoria Evreilor. Holocaustul>, fapt ce nu ar fi fost posibil fără domnul deputat Silviu Vexler, care s-a numărat printre inițiatorii acestui demers. În încheiere, vă invit să aducem cu toții un pios omagiu tuturor celor care și-au pierdut via-ța în una dintre cele mai mari tragedii pe care omenirea le-a cunoscut. Ziua aceasta ne îndeamnă, an de an, să reflectăm asupra urmei lăsate de Holocaust, să cinstim memoria victimelor și să facem auzite mărturiile supraviețuitorilor”, a precizat Marcel Ciolacu

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la ceremoniile dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Înțelegerea lecțiilor trecutului este cu atât mai importantă pentru a putea lupta împotriva răului, a transmis președintele.

Mesajul a fost prezentat de către Sergiu Nistor, consilier prezidențial la Departamentul Cultură, Culte și Minorități Naționale.
„Aducem astăzi un pios omagiu memoriei tuturor celor care au pierit și au suferit în timpul Holocaustului, precum și supraviețuitorilor acestei file negre din istoria umanității. Departe de a fi doar o evocare a dramei teribile care a marcat milioane de oameni, comemorarea de astăzi este un proces de învățare, o sumă de lecții despre monștrii pe care îi poate naște ura, dar și despre triumful vieții în fața morții. În urmă cu 79 de ani, lumea devenea martoră a dovezilor incontestabile privind crimele îngrozitoare care s-au petrecut în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În ianuarie 1945, cei care au avut puterea să supraviețuiască erau eliberați din lagărele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, dezvăluind astfel amploarea ororilor la care au fost supuși”, a comunicat președintele Klaus Iohannis.

Președintele a mai spus că „din nefericire, în ultima perioadă asistăm la o creștere alarmantă a incidentelor antisemite la nivel mondial, iar prezența din ce în ce mai vizibilă a curentelor și a ideologiilor extremiste în spațiul public ridică serioase semne de îngrijorare”.
„Trecerea timpului face ca memoria colectivă să fie dificil de gestionat în contextul în care apar din ce în ce mai mulți detractori. Am convingerea că avem puterea să păstrăm întocmai lecțiile tragice ale istoriei și să prețuim memoria victimelor. (...) România s-a angajat activ, prin întărirea cadrului legislativ și dezvoltarea de instrumente și politici pentru consolidarea educației, cercetării și comemorării Holocaustului, să lupte împotriva antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei, pentru ca astfel de orori să nu mai aibă loc vreodată. Totodată, în contextul actual, marcat de crize multiple și de situația tragică din Orientul Mijlociu provocată de atacurile teroriste asupra Statului Israel, înțelegerea lecțiilor trecutului este cu atât mai importantă pentru a putea lupta împotriva răului. (...) Este esențial să nu lăsăm forțele distructive ale urii, ale prejudecăților și ale indiferenței să ne erodeze comunitățile. Prin respectul drepturilor fundamentale ale omului și asumarea protejării acestora, avem puterea de a contribui la formarea unei societăți în care viața și demnitatea umană primează. Fie ca memoria victimelor Holocaustului să rămână veșnic în inimile noastre și să ne călăuzească spre un viitor plin de empatie, toleranță și umanitate”, încheie Iohannis.

Premierul Marcel Ciolacu a ținut un discurs în cadrul cărua a confirmat că pensiile românilor vor crește de două ori în acest an. Cei care spun continuu că nu e bine să facem asta sunt doar niște ”măgari”, a adăugat Ciolacu.

Șeful Guvernului mai susține că pensonarii reprezintă o prioritate a guvernării.
„Pensiile vor crește de două ori în acest an! Cei care spun continuu că NU e bine să facem asta sunt doar niște ”măgari”, fără dram de respect pentru cei care au construit România! Față de părinții și bunicii noștri. Pensionarii sunt o prioritate a unui guvern condus de un premier PSD. Și vom face ce trebuie pentru ei”, a spus Marcel Ciolacu.
Pensiile au crescut prima dată la 1 ianuarie, iar următoarea majorare va fi la toamnă.

Reprezentanții PES activists România au pornit campania Anti-Ro-Exit printr-o rezoluție prin care subliniază avantajele apartenenței României la UE

Peste 600 de reprezentanți ai PES activists România și membri ai Partidului Social Democrat s-au reunit duminică la București în cadrul unui eveniment de lansare a campaniei naționale Anti-Ro-Exit prin intermediul căreia vor arăta avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, vor scoate în evidență minciunile vehiculate de anti-europeni și vor explica efectele dezastruoase ale unui Ro-Exit.

“Un Ro-Exit ar fi cel mai anti-național demers și un dezastru economic și social pentru români. Nu putem accepta acest tip de discurs care riscă să-i afecteze în mod direct pe cetățenii noștri. Astăzi, împreună cu colegii mei din PES activists România și Partidul Social Democrat, am aprobat o rezoluție prin care începem campania Anti-Ro-Exit, cu scopul de a arăta avantajele apartenenței la Uniunea Europeană și de a prezenta riscurile reprezentate de acest tip de narativ anti-european inspirat de Moscova.
România a înregistrat de la aderarea la Uniunea Europeană până în prezent un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro, în termeni de fonduri primite comparativ cu obligațiile sale financiare ca stat membru. Totodată, românii circulă astăzi liber în UE, fermierii au la dispoziție anual peste 3 miliarde de euro în termeni de subvenție, iar împreună beneficiem de drepturi esențiale conferite de legislația europeană.
PES activists România susține și introducerea în Constituția României a apartenenței la Uniunea Europeană deoarece acesta ar fi cel mai patriotic și naționalist demers pentru securitatea și dezvoltarea țării noastre. Ne dorim o Românie puternică în Uniunea Europeană, o țară reprezentată cu profesionalism la Bruxelles și Strasbourg, în așa fel încât noi să fim cei care dau tonul și influențează deciziile europene”, a explicat europarlamentarul Victor Negrescu, coordonator național al PES activists România.

La eveniment au participat Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Alexandru Rafila, ministrul sănătății, Mihai Ghigiu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și secretar general al PES activists România, Thomas Vaupel, secretar general adjunct al PES alături de numeroși parlamentari și secretari de stat axați pe componenta europeană.
PES activists România a organizat în weekend Adunarea sa Generală împreună cu coordonatorii județeni și locali ai organizației. Peste 600 de persoane au participat la evenimentul organizat de structura de militanți ai Partidului Social Democrat interesați de temele europene, internaționale și doctrinare, cu scopul de a arăta atașamentul social-democraților români și europeni față de apartenența țării noastre la Uniunea Europeană. Organizația PES activists România are peste 10.000 de reprezentanți în toată țara și în diaspora și promovează încă din 2007 o voce puternică a țării noastre la nivel european.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că suma de peste 600 de milioane de lei a fost investită în infrastructura medicală din județul Bihor.
Alexandru Rafila a prezentat detaliat investițiile din Bihor.

„33 mil. lei finanțare de la Ministerul Sănătății pentru achiziționarea de echipamente medicale. 22 mil. lei din PNRR pentru extinderea și dotarea compartimentului de terapie intensivă neonatală și amenajarea unui Centru Regional de formare pentru personalul medical. 4 mil. lei din PNRR pentru reabilitarea și modernizarea Spitalului Orășenesc Aleșd. 32 mil. lei din PNRR pentru reabilitarea și dotoarea a 103 cabinete de medicină de familie. 18 mil. lei din PNRR pentru extinderea și modernizarea Spitalului de Psihiatrie din Ștei. 540 mil. de lei din PNRR pentru construirea și dotarea unui corp nou de clădire destinat secțiilor de boli infecțioase și pneumologie în Oradea. 6 mil. de lei din PNRR pentru digitalizarea Serviciului Județean de Ambulanță Bihor și a Direcției de Sănătate Publică Bihor”, a anunțat Rafila pe Facebook.
Ministerul Sănătății susține partenerii locali care au vocația construcției unui sistem de sănătate performant pentru comunitatea pe care o reprezintă, a precizat Rafila.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, susține că două dintre cele mai stringente provocări pentru Uniunea Europeană sunt migrația și lupta împotriva traficului de droguri.

 „În România, ne-am angajat ferm în această luptă. Am implementat măsuri semnificative împotriva traficului de droguri și continuăm să ne intensificăm eforturile”, a transmis ministrul Predoiu.

 Potrivit sursei citate, anul trecut, a fost creat un grup de lucru interinstituțional dedicat acestei probleme.

 „Porturile sunt puncte cheie în această ecuație, iar colaborarea internațională este esențială pentru combaterea rețelelor de crimă organizată care operează traficul de droguri.România se află în prima linie a acestei lupte. Salutăm, de asemenea, decizia Consiliului de a extinde zona Schengen cu România și Bulgaria, un pas important pentru consolidarea securității frontierei aeriene și maritime. Ne angajăm să protejăm frontierele noastre și să lucrăm îndeaproape cu partenerii europeni, pentru a asigura un răspuns coordonat și eficient la aceste provocări. Continuăm să investim în protecția frontierei și așteptăm cu interes sprijinul Comisiei Europene și al președinției belgiene în aceste eforturi”, a precizat Cătălin Predoiu, ministrul liberal al Afacerilor Interne.

Patru politicieni din România, Grecia și Bulgaria cer ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre cele trei țări. Demersul a fost realizat prin intermediul unei scrisori comune adresate ministrului imigrației și azilului din Grecia.

Europarlamentarii români Dacian Cioloș și Vlad Gheorghe, împreună cu europarlamentarul grec Georgios Kyrtsos și parlamentarul bulgar Daniel Lorer îi recomandă oficialului grec să propună, în cadrul reuniunii informale a miniștrilor Justiției și Afacerilor Interne ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre România, Bulgaria și Grecia.
În scrisoarea comună, cei patru demnitari aduc în atenția ministrului Dimitris Kairidis mai multe argumente pentru care acest apel este oportun și prin care solicită ridicarea controalelor cît mai rapid:

”În primul rând, din 2011, Comisia Europeană reiterează sistematic că Bulgaria și România sunt pregătite pentru aderarea deplină la Schengen. În al doilea rând, Parlamentul European a emis numeroase rezoluții și rapoarte prin care solicită aderarea deplină la Schengen, care au fost susținute de majoritatea absolută a Camerei. În al treilea rând, reprezentanții sectoarelor turismului grec și HORECA solicită ridicarea controlului la frontierele terestre, pentru a facilita sosirea turiștilor români și bulgari în Grecia. Acesta ar deveni un factor foarte important al dezvoltării economice, în special în părțile de nord ale Greciei, cu condiția ca granița terestră să devină complet deschisă înainte de perioada estivală. În al patrulea rând, în momentul de față controalele la frontierele terestre dintre cele trei țări care se află oficial în spațiul Schengen aduc încă pierderi uriașe companiilor de transport și turiștilor, în ceea ce privește costurile de călătorie, câștigurile financiare ratate și timpul. Acesta este un factor pe care nu-l putem subestima în contextul crizei economice și inflației fără precedent. În al cincilea rând, ridicarea frontierei ar îmbunătăți imediat parametrii de mediu ai zonelor în cauză, contribuind astfel la obiectivul UE de reducere a emisiilor de CO2, a poluării aerului și a bolilor conexe”, se arată în scrisoarea comună a aleșilor din cele trei țări.

De asemenea, cei patru europarlamentari și parlamentari consideră că ”punerea în aplicare rapidă și decisivă a propunerii va spori încrederea reciprocă existentă între cele trei state membre și va crește eficiența colaborării lor în cadrul UE. Această propunere răspunde nevoilor cetățenilor și este responsabilitatea noastră să depășim dificultățile și să oferim cetățenilor țărilor noastre beneficii maxime pe baza relațiilor de bună vecinătate”.

Reprezentanții PSD susțin că un studiu despre prețurile la alimente promovează date false. FALS, prețurile la alimentele de bază nu au crescut cu 17,8% față de ianuarie 2023, anunță PSD.
„Un studiu, cu o metodologie îndoielnică, fără legătură cu evaluările statistice realizate de instituțiile statului român, promovează ideea că, în ianuarie, majorarea prețurilor la alimentele de bază a ajuns la aproximativ 18% față de perioada similară a anului trecut. Studiul a fost promovat de 2 site-uri, fără referințe clare statistice”, a transmis PSD pe Facebook.
Potrivit PSD, datele reale furnizate de INS sunt diferite.
„DATELE REALE: Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, prețurile de consum ale produselor alimentare erau în luna decembrie 2023 mai mari cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Dacă ne raportăm la momentul introducerii măsurii PSD de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază, prețurile la produsele alimentare erau în luna decembrie mai mici cu -1,32% față de cele din luna iunie 2023”, a mai anunțat PSD.
În privința veniturilor salariale, cele mai recente date INS indică o creștere a câștigului salarial mediu net cu 15,1% în luna noiembrie 2023, față de aceeași lună din anul precedent. Totodată, în intervalul precizat, câștigul salarial real (respectiv ceea ce depășește rata inflației) a fost mai mare cu 7,9%, a precizat PSD.