Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, anunță că România a ajuns la un grad de absorbție de 97% în cazul fondurilor europene. Este vorba despre fondurile alocate în exercițiul financiar 2014-2020, prin Politica de Coeziune.

România a primit peste 23 de miliarde de euro de la UE în perioada 2014-2020.
„Nu mai puțin de 23,288 miliarde euro a primit România, până la acest moment, din exercițiul financiar 2014-2020, pe Politica de Coeziune, ajungând la un grad de absorbtie de 97%”, a declarat ministrul Câciu.

Reprezentantul Guvernului a comparat rezultatele din ultimii doi ani cu cele din ultimii șapte ani.

„Să mai spun că, la momentul intrării la guvernare, noiembrie 2021, România primise doar 11,8 miliarde euro din cele 24 mld cuvenite pe Politica de Coeziune? Avand un grad de absorbție de 50%? (50% la un an dupa terminarea perioadei normale de absorbtie si intrand in perioada de extindere n+3). Să mai spun că în acesti doi ani si jumatate de când suntem la guvernare, iată, au intrat în România sume duble față de cei sapte ani anteriori de când exercițiul financiar 2014-2020 intrase în vigoare? Cum ar fi arătat România fără acest rezultat? Rezultat care vine pentru că suntem o echipă în Guvern, în ministere si pentru că avem o coalitie stabilă care a înteles ca interesul României este peste cel politic, de partid, iar ura și dezbinarea precum și concursul "cine e mai deștept" nu fac decât sâ distrugă o nație”, a precizat ministrul Adrian Câciu.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, anunță că industria își continuă redresarea. În luna februarie 2024, față de februarie 2023, producția industrială a crescut cu 0,2%, a transmis ministrul român.

Industria românească își continuă redresarea lunară, ajungând în luna februarie să înregistreze prima creștere anuală, deși condițiile externe dificile nu au dispărut, a anunțat Radu Oprea.
„În luna februarie 2024, față de februarie 2023, producția industrială a crescut cu 0,2%. În cadrul acesteia, producția din industria prelucrătoare s-a majorat cu 0,7%, iar cea din industria extractivă cu 2,9%. Industria românească își îmbunătățește competitivitatea și contribuie din ce în ce mai mult la cererea internă, majorată semnificativ de investițiile publice. Programul PSD „Fabricat în România”, concretizat în programe de sprijin, precum cele destinate industriei prelucrătoare și producției de materiale de construcții, gestionate de MEAT, va accelera creșterea industrială”, a scris, pe Facebook, ministrul Economiei.

Potrivit demnitarului, cele mai mari creșteri de producție, de 15-20% în februarie 2024 față de februarie 2023, s-au înregistrat la fabricarea substanțelor și produselor chimice, la materialele de construcții (produse din minerale nemetalice) și în industria metalurgică.

„Încetarea declinului industriei românești nu este conjuncturală. De la începutul anului, producția este tot mai mare față de sfârșitul anului trecut. În luna ianuarie, producția industrială a crescut cu 1,1% față de decembrie 2023, iar în luna februarie față de luna ianuarie 2024, cu 10,8%, ceea ce înseamnă o creștere cumulată față de decembrie 2023 de 12%”, a fost concluzia ministrului Radu Oprea.

Cătălin Cîrstoiu, candidatul susținut de PSD și PNL pentru Primăria Municipiului București, anunță că nu se retrage din cursa electorală pentru poziția de primar general al Capitalei.

Declarația a fost făcută luni.

„M-am înscris într-o luptă pentru o idee. Din răspunsul meu e evident că da”, a declarat Cătălin Cîrstoiu, după ce a fost întrebat dacă exclude varianta retragerii din cursa electorală.

Zvonul a fost respins și de unul dintre liderii PSD.
„Nu am discutat despre așa ceva. Eu am venit aseară de la Timișoara, nu am auzit asemenea zvonuri. De dimineață au fost colegi din conducerile PSD și PNL, am discutat de campanie”, a transmis prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu. 

Președinta PSD București, Gabriela Firea, și președintele PNL București, Sebastian Burduja, au semnat protocolul de colaborare pentru alianța electorală la alegerile locale.
Cei doi lideri au explicat de ce s-au aliat cele două mari partide.

„Bucureștiul poate redeveni orașul dorit de oameni, o Capitală a viitorului. Pentru marile proiecte ale orașului este nevoie de o bună colaborare și acesta e sensul alianței electorale PSD PNL”, scrie într-un comunicat de presă semnat de ambii lideri..

Președinta PSD București, Gabriela Firea, și președintele PNL București, Sebastian Burduja, au semnat protocolul de colaborare pentru alianța electorală la alegerile locale între cele două organizații politice din Capitala.

Este un prim pas pentru formarea echipelor comune PSD PNL în consiliile locale ale celor șase sectoare și în Consiliul General al Municipiului București.
„În Consiliul General al Municipiului București, alianța dintre PSD și PNL își dovedește deja eficiența. Capitala are buget datorită votului consilierilor general social-democrați și a consilierilor generali liberali. De asemenea, nouă majoritate a reușit să închidă robinetul cheltuielilor inutile propuse de primarul general Nicușor Dan și să găsească resurse, de exemplu, pentru stimulentul destinat adulților cu dizabilități neplătit întreg de doi ani, pentru transportul public și pentru termoficare. Traficul și soluțiile pentru un transport public de calitate, combaterea poluării, investițiile în sistemul de termoficare, consolidarea clădirilor de patrimoniu și a celor cu risc seismic, investițiile în sănătate și educație, cultura sunt temele centrale ale alianței electorale PSD PNL pentru Capitală”, scrie în comunicatul de presă comun PSD-PNL.

Biroul Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și pentru autoritățile administrației publice locale din anuI 2024 (BEC) informează că, în data de 10 aprilie a.c., ora 24:00, s-a încheiat perioada de depunere şi înregistrare a candidaturilor la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024.

Biroul Electoral Central urmează să se pronunțe privind admiterea sau respingerea candidaturilor depuse, după parcurgerea tuturor etapelor. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, termenul-limită pentru rămânerea definitivă a candidaturilor este data de 29 aprilie 2024.
Lista candidaturilor depuse și înregistrate la BEC pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie 2024 este următoarea:
Formațiuni politice
1. Alianța Electorală PSD PNL
2. Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei
3. Alianța România Socialistă
4. Alianța AUR
5. Partidul S.O.S. România
6. Partidul Alternativa Dreaptă
7. Partidul Diaspora Unită
8. Partidul Umanist Social Liberal
9. Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER)
10. Partidul Oamenilor Liberi
11. Uniunea Democrată Maghiară din România
12. Partidul România Mare
13. Partidul Noua Românie
14. Partidul Patrioților
15. Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache
Candidați independenți
1. Jurma Paul-0ctavian
2. Pîrvănescu Paula-Marinela
3. Gheorghe Vlad-Dan
4. Mustățea Ilie-Cătălin
5. Ștefănuță Nicolae-Bogdănel
6. Mîndru Petru
7. Șoșoacă Dumitru-Silvestru

Europarlamentarul român Dan Nica, liderul grupului S&D în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, a solicitat explicații de la comisarul european pentru Piață Internă, Thierry Breton. Social democratul a făcut interpelările pe tema dependenței față de China în producția de panouri solare și a soluțiilor pentru sprijinirea industriei oțelului, aluminiului și cimentului.

„În această săptămână, din poziția de lider al grupului S&D în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, am cerut soluțiile comisarului european pentru Piață Internă, Thierry Breton, atât despre reducerea dependenței față de China în producția de panouri solare cât și sprijinul concret pentru industria oțelului, aluminiului și a cimentului”, a declarat Dan Nica.

Politicianul român a mai spus că importurile de oțel din afara UE nu reprezintă soluția așteptată de industria europeană.
„Prin Net-Zero Industry Act ne-am luat angajamentul că industriile care au emisii de dioxid de carbon vor avea sprijinul Comisiei Europene în drumul lor spre decarbonizare. Importurile de oțel din Turcia, Rusia sau Oman nu au fost și categoric nu vor fi soluția pe care ne-o dorim. Toate aceste lucruri subminează grav eforturile făcute în încercarea de a fi siguri că putem produce în UE toate elementele necesare pentru industriile strategice sau critice.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că rata inflației a scăzut în martie, că PIB-ul a ajuns anul trecut la un nivel record și că numărul românilor aflați în sărăcie extremă a scăzut cu 855.000 în 2023. Datele sunt obținute de la INS și Eurostat.

„1. Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% în martie, de la 7,2% în februarie - INS. 2. PIB-ul României a ajuns în 2023 la cel mai mare nivel din istoria țării, peste 1600 mld lei - INS. 3. Numărul românilor aflați în sărăcie extremă a scăzut cu 855.000 în 2023 față de 2022 – Eurostat”, a anunțat Marcel Ciolacu pe FB.

Potrivit premierului „datele oficiale demonstrează că viziunea propusă românilor la preluarea mandatului de premier a fost una corectă.”
„Investițiile cresc economia și, în mod special, investițiile în infrastructura mare reprezintă soluția pentru reducerea decalajelor în zonele mai puțin dezvoltate.În paralel, așa cum am promis, principalul obiectiv al guvernării a fost creșterea puterii de cumpărare, mai ales pentru cei cu venituri reduse. Am atacat creșterea nesimțită a prețurilor prin plafonarea prețului la utilități și a marjei comerciale la alimentele de bază și, în același timp, am venit cu măsuri active de creștere a veniturilor salariaților (prin creșterea salariului minim) și a pensionarilor (prin creșterea pensiilor), prin pachete de sprijin pentru cei vulnerabili (vouchere pentru facturile la utilități și pentru alimente)”, a precizat Marcel Ciolacu.

Mobilitatea în București trebuie complet regândită și centrată pe rețeaua publică de transport în comun, susține candidatul PSD-PNL la Primăria București, Cătălin Cîrstoiu. Această rețea trebuie să devină rapidă, sigură și confortabilă, pentru a-i convinge pe oameni să-și lase mașinile acasă, mai spune Cîrstoiu.

Declarațiile au fost făcute în urma unei întâlniri cu reprezentanții STB.

„Am avut miercuri o discuție detaliată despre transportul public în Capitală cu reprezentanții sindicatului STB, în frunte cu președintele sindicatului, Vasile Petrariu, precum și cu fostul director al Societății de Transport București, Alexandru Hazem Kansou. Mi s-a reconfirmat că și acest domeniu, precum multe altele, a stagnat timp de 4 ani. Au fost 4 ani pierduți efectiv pentru STB și pentru bucureșteni! Planul de mobilitate urbană al Capitalei nu este actualizat de pe vremea Gabrielei Firea, pentru că Nicușor Dan n-a fost în stare de așa ceva”, a transmis Cătălin Cîrstoiu.

Candidatul a mai spus cum s-ar putea îmbunătăți transportul public în București.

„Iată câteva idei valoroase pe care le-am desprins din această întâlnire:
-Uzina STB are capacitatea de a moderniza la standardele anului 2024 două tramvaie pe lună, lucru ce ar stopa risipa de bani în societate, bugetul fiind și așa sub necesar.
-Infrastructura de tramvai trebuie refăcută în tot Bucureștiul, cu muncă an de an și nu cu praf în ochi în anul electoral.
-Legislația muncii și a salarizării în ceea ce îi privește pe angajații STB a fost grav încălcată de actuala administrație a Bucureștiului. Astfel de abuzuri trebuie oprite!
-E nevoie de mai mult confort și mai multă siguranță, poate chiar de curse unice pentru școli, la anumite ore. Pentru părinți este groaznic să trăiască cu frica de a-și lăsa copiii singuri cu tramvaiul sau autobuzul prin București, capitală europeană.
-Fluidizarea traficului rutier pe anumite artere prin benzi alternative de circulație ar avea un efect pozitiv direct și în desfășurarea transportului în comun.
-Putem avea cu adevărat „vinerea verde” în Capitală, nu doar în sens declarativ. Stimularea demersului va veni din gratuitatea transportului public în astfel de zile”, a precizat Cătălin Cîrstoiu.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a lansat licitația pentru Cloudul Guvernamental Dedicat. Anunțul a fost făcut de ministrul Bogdan Ivan. Obiectiv atins, a spus demnitarul.
Cloudul Guvernamental Dedicat va aduce în România cele mai eficiente și inovative tehnologii disponibile în lume, susține Bogdan Ivan.

„Am publicat în SEAP și în Jurnalul Uniunii Europene licitația pentru componenta de cloud dedicat din cloudul guvernamental. Cloudul dedicat este rezultatul renegocierii PNRR cu Comisia Europeană, pe care am obținut-o la finalul anului trecut. Cloudul dedicat va funcționa ca temelie a arhitecturii tehnice pentru infrastructura informatică a statului român”, a explicatministrul Cercetării.

Valoarea cloudului este de aproximativ 80 de milioane de euro.
„Cloudul dedicat va conține cele mai eficiente și inovative tehnologii disponibile în lume, iar valoarea lui este de aproape 80 milioane euro. În ansamblu, cloudul guvernamental este o infrastructură IT de mileniul III, cu cele mai avansate sisteme de securitate cibernetică, care va găzdui platformele și aplicațiile informatice ale administrației centrale. Doar prin investiții în tehnologii de ultimă generație putem digitaliza administrația și conecta instituțiile între ele. Beneficiarii acestor transformări sistemice sunt cetățenii – astfel, România va recupera în doar 4 ani decalajele față de Occidentul european în ce privește calitatea serviciilor publice digitale”, a precizat Bogdan Ivan.