Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că salariul minim european va introdus de la 1 iulie. Documentul necesar acestui lucru s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței guvernului. Ședința cabinetului s-a desfășurat vineri.

„Introducem azi salariului minim european în România, în concordanță cu directiva europeană și după consultări cu partenerii sociali. Urmărim protejarea puterii de cumpărare, un câștig salarial mediu brut cât mai apropiat de 50% din salariul mediu net pe economie și raportarea la productivitatea muncii”, a declarat Marcel Ciolacu.

Conform deciziei de la 1 iulie, salariul minim va crește de la 3.300 la 3.700 de lei. 1,8 milioane de angajați vor beneficia de măsură.

Guvernul a majorat cu 650 de milioane de lei bugetul schemei de ajutor de stat „Creditul Fermierului”. Decizia este luată în ședința de vineri a executivului.

Ca urmare, bugetul va ajunge la peste 1,4 miliarde lei. Spijinul maxim pe care îl poate primi un fermier este de 280.000 de euro în 5 ani.

„Continuăm să-i sprijinim pe fermierii români și să le asigurăm acces mai ușor la finanțare. Majorăm la peste 1,4 miliarde lei bugetul schemei de ajutor de stat ”Creditul Fermierului”. Înseamnă o creștere cu 650 de milioane de lei față de bugetul inițial. Acoperim o mare parte a dobânzii, iar sprijinul pe care un fermier îl primește ajunge la 280.000 de euro în 5 ani”, a explicat premierul Marcel Ciolacu

Ministrul apărării Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu omologul său din Coreea de Sud. Cei doi au discutat despre situația de securitate internațională și perspectivele cooperării dintre România și Coreea de Sud. România a decis să cumpere obuziere autopropulsate de la o companie din Coreea de Sud.

Cei doi miniștri au discutat despre securitatea internațională.
„Am discutat cu ministrul apărării din Republica Coreea, Won-sik Shin, despre situația de securitate internațională și perspectivele cooperării în domeniul apărării între România și Republica Coreea. De asemenea, am vorbit despre principalele amenințări și riscuri din regiunea Mării Negre și a Balcanilor de Vest pe fondul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Profilarea Mării Negre ca un spațiu de interes strategic pentru statele democratice reprezintă un obiectiv important al dialogului strategic bilateral”, a anunțat ministrul român.

România va cumpără obuziere moderne de la o companie din Coreea de Sud.
„Totodată, am salutat desemnarea companiei Hanwha Aerospace Co. Ltd. drept câștigătoare a procedurii competitive pentru achiziționarea de către România a trei sisteme obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion, incluzând 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, echipamente de sprijin și o cantitate inițială de muniții specifice”, a precizat Angel Tîlvăr.

Blocul Național Sindical informează că, joi, 20 iunie 2024, la sediul Apele Române, are loc ședința Consiliului de Conducere al acestei instituții în care se vor decide noile organigrame pentru toate structurile din Apele Române.

Anterior, în ședința Biroului executiv al Sindicatul Mureșul din Apele Române - SMAR, afiliat la BNS, s-a decis că la toate locurile de muncă să fie organizată pichetare pe durata toată durata ședinței Consiliului de Conducere.
„În situația în care în ședința de mâine organigramele vor fi aprobate în forma cunoscută, cu desființare și comasare fără nicio logică funcțională a unor structuri din ape sau cu lăsarea fără coordonare a marii părți a formațiilor de lucru din țară, să trecem și la alte forme de protest împotriva acestora, incluzând aici și mitinguri la București, în fața sediului ANAR”, anunță BNS.

,,Este de datoria noastră, a tuturor angajaților din ape să ne apărăm locurile de muncă. Este de datoria noastră, a tuturor angajaților din ape să asigurăm pentru cetățenii acestei țări funcționarea sistemului de gospodărirea a apelor. Este de datoria noastră, a angajaților din ape să oprim pe oricine dorește distrugerea sistemului de gospodărire a apelor din România, din nepricepere sau cu rea credință!”, a precizat Cornel Brişcaru, președinte SMAR.

România și Bosnia și Herțegovina au semnat un Acord privind cooperarea în domeniul apărării. Documentul a fost parafat de miniștrii apărării din cele două țări.

„Am semnat împreună cu omologul meu din Bosnia și Herțegovina, Zukan Helez, Acordul privind cooperarea în domeniul apărării, document ce creează premise pentru dezvoltarea relațiilor militare bilaterale”, a anunțat ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr.
În cadrul discuțiilor, au fost abordate teme privind securitatea în regiunea Mării Negre și zona Balcanilor de Vest, pe fondul efectelor războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina. De asemenea, „am reiterat faptul că România susține un mediu stabil și sigur în regiunea Balcanilor de Vest și sprijină parcursul european al Bosniei și Herțegovinei”, a adăugat ministrul român.

Totodată, „am mulțumit pentru susținerea de care se bucură militarii români dislocați în Bosnia și Herțegovina în cadrul Operațiunii Uniunii Europene EUFOR ALTHEA”, a precizat Tîlvăr.

Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene, a declarat premierul Marcel Ciolacu la finalul întrevederii cu președintele italian Sergio Mattarella.

”Italia este partener strategic și prieten apropiat al României. Parteneriatul nostru consolidat se bazează pe relații politice, economice și culturale deosebit de strânse și a devenit mai puternic prin prezența în Italia a uneia dintre cele mai mari comunități românești și, în România, a comunității istorice și societății active de oameni de afaceri italieni”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu la întrevederea cu președintele Sergio Mattarella.
Cea de-a treia ședință comună de Guvern desfășurată la 15 februarie 2024 la Roma reprezintă o dovadă a caracterului strategic și privilegiat al relației bilaterale, a adăugat prim-ministrul României.

Un punct important al discuțiilor de astăzi de la Palatul Victoria s-a referit la românii din Italia, una din cele mai numeroase comunități românești din străinătate.
”Mulțumim autorităților italiene pentru tot ce au făcut în sensul integrării comunității românești, respectării drepturilor și recunoașterii beneficiilor pe care aceasta le aduce societății italiene. Apreciez în mod deosebit contribuția statului italian la menținerea legăturii românilor care studiază, muncesc și trăiesc în Italia cu țara de origine, cu limba română”, a subliniat premierul Marcel Ciolacu.

Cooperarea economică a reprezentat un alt subiect important al dialogului, în condițiile în care anul trecut schimburile comerciale bilaterale au înregistrat o valoare record, depășind 20 de miliarde de euro. ”Cooperarea economică este pilon al relației noastre bilaterale. Italia este al doilea partener comercial al României, a doua piață de destinație a exporturilor românești și a doua țară de origine a importurilor în țara noastră”, a menționat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Șeful Executivului a apreciat, de asemenea, nivelul excelent al cooperării bilaterale și dialogului în domeniul securității și apărării și a mulțumit președintelui Sergio Mattarella pentru participarea Italiei la misiunea de Poliție Aeriană Întărită și la programele de instruire comună cu piloții Forțelor Aeriene Române, în perioada 2021-2023.
În acest context, oficialul român a arătat că Italia poate avea o contribuție substanțială la viziunea României de transformare a Mării Negre într-o zonă a păcii, securității și conectivității, prin dezvoltarea cooperării între statele cu interese comune din regiune, pe de o parte, și dintre acestea și comunitatea euroatlantică, cu sprijinul NATO și al UE, pe de altă parte.
De asemenea, prim-ministrul României a apreciat eforturile Italiei pentru includerea și promovarea susținerii Ucrainei pe agenda G7, subliniind, totodată, că securitatea Republicii Moldova este strâns conectată de stabilitatea din regiunea Mării Negre.

Avansarea procesului de extindere atât în ceea ce privește candidații din Balcanii de Vest, cât și cei din Est – Ucraina și Republica Moldova, consolidarea pieței interne, convergența și competitivitatea, următorul buget al UE și extinderea Schengen au importanță deosebită pentru România în viitorul ciclu instituțional, a punctat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
În 2024, România și Italia aniversează 145 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, precum și 60 de ani de la ridicarea relațiilor la nivel de Ambasadă.

România va trimite în Ucraina un sistem PATRIOT. Decizia a fost luată joi, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Tot acolo, președintele Klaus Iohannis i-a anunțat pe participanți că își retrage candidatura la șefia NATO.

Membrii CSAT au decis joi să doneze Ucrainei un sistem PATRIOT de apărare aeriană. Donația se face cu condiția continuării negocierii cu aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național.

„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT. Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, a comunicat Administrația Prezidențială.

Instituția a mai anunțat că președintele Klaus Iohannis își retrage candidatura la șefia NATO și că România îl va susține pe olandezul Mark Rutte
„Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez, a transmis Administrația.
Totodată, în ședința CSAT de joi, președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al organizației, a adăugat Administrația Prezidențială.

Președintele României, Klaus Iohannis, susține că alegerile prezidențiale se vor desfășura în lunile septembrie, octombrie sau noiembrie. Dacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislația și cred că e prea târziu, a explicat Iohannis.

Explicațiile au fost oferite miercuri.
„În ce privește alegerile prezidențiale, în conformitate cu legislația în vigoare, ele pot avea loc în septembrie, octombrie sau noiembrie. Dacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislația și cred că e prea târziu”, a spus Klaus iohannis.

Oricum, ceea ce contează este opinia românilor, a mai spus Iohannis.
„Nu contează dacă au loc în septembrie, octombrie sau noiembrie. Ceea ce contează este opinia românilor. Este important, pentru mine, să subliniez că președintele României trenuie să fie ales de români și nu de partide. De aceea avem vot direct”, a precizat Klaus Iohannis.
Declarația a apărut în condițiile în care între membrii coaliției sunt păreri diferite privind data alegerilor prezidențiale. PSD vrea ca alegerile să fie în septembrie, în timp ce liberalii propun lunile noiembrie și decembrie.

Siegfried Mureșan a fost reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. El a obținut 151 din 170 de voturi valabil exprimate. Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.

„Tocmai am fost reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Grupul PPE este cel care a câștigat alegerile europarlamentare din 9 iunie și și-a întărit poziția de cel mai mare grup politic din Parlamentul European. Am fost ales cu 151 din 170 de voturi valabil exprimate”, a anunțat Mureșan.
Liberalul a anunțat care sunt prioritățile sale în noul mandat.

„Ca vicepreședinte, voi continua să apăr interesele României în conducerea Grupului PPE. (...) În următorul mandat, împreună cu colegii europarlamentari din Partidul Național Liberal, voi apăra în continuare fondurile europene alocate României și interesele fermierilor români. În același timp, voi susține crearea unei majorități proeuropene în Parlamentul European, alături de celelalte familii politice proeuropene și sub conducerea noastră, a Grupului PPE, în calitate de câștigători ai alegerilor europene. Astfel, europarlamentarii extremiști, antieuropeni, precum AUR, vor fi izolați și nu vor putea influența deciziile europene. De asemenea, voi susține Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, voi susține toate acele măsuri care duc la garantarea securității în interiorul Uniunii Europene”, a precizat Mureșan.

Primarul Capitalei Nicușor Dan vrea ca alegerile prezidențiale să fie oriagnizate la finalul anului. E absurd să avem alegeri în septembrie când azi nu știm încă nici candidații partidelor, spune Dan.

Primarul general consideră că este nevoie de o revenire la calendarul constituțional.
„Privesc de la distanță dezbaterea din spațiul public despre data alegerilor prezidențiale, însă cred că e necesar să punctez că e nevoie de o revenire la calendarul constituțional. Cetățenii trebuie să fie informați atunci când își aleg președintele și pentru asta e nevoie de timp. E absurd să avem alegeri în septembrie când astăzi nu știm încă nici candidații partidelor”, a transmis pe Facebook Nicușor Dan.
PNL militează pentru organizarea alegerilor prezidențiale în decembrie, în timp ce PSD vrea ca alegerile să fie în septembrie. Liderii PNL și PSD ar putea stabili data alegerilor prezidențiale în cadrul reuniunii colaiției de miercuri, 19 iunie.