Expert Forum (EFOR) a analizat cheltuielile realizate de partidele politice și politicieni în social media prin intermediul platformelor Facebook și Google. Analiza a vizat cheltuielile din primele trei luni ale anului și a avut unele rezultate surprinzătoare.

Studiul se concentrează pe sumele alocate pentru campanii care sunt marcate ca politice/electorale sau cu impact social. Potrivit EFOR, partidele au cheltuit pe Facebook peste trei milioane lei prin pagini oficiale sau ale membrilor/candidaților/aleșilor de la nivel local sau central. Pe lângă aceste cheltuieli, prin Facebook s-au promovat de aproape încă 600 mii de lei publicații online, organizații neguvernamentale sau alte entități, prin reclame marcate ca politice/electorale/sociale.

„Peste 75% din bani (2,4 mil) au fost cheltuiți de către USR, PNL (câte 700 mii lei), PSD (650 mii lei) și AUR (325 mii lei). Cheltuielile totale însumate ale celor patru partide nu au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut. Punctual, cheltuielile PNL au crescut, iar cele ale paginilor asociate USR au scăzut. Cheltuielile paginilor asociate AUR au crescut de aproape 20 de ori. La USR, PSD și AUR paginile liderilor au fost printre cele care au înregistrat cele mai mari cheltuieli. La PNL pagina președintelui partidului se află mai jos în listă ca valoare a cheltuielilor. Pe lângă paginile politicienilor am identificat pagini care par a fi publicații, dar care sunt asociate unor partide. Cele mai multe și vizibile se regăsesc în legătură cu AUR, acestea având un număr mare de reclame, chiar dacă nu investesc foarte mult”, a stabilit EFOR.

Pe platforma Google, partidele politice au cheltuit aproximativ 600.000 lei.
„Jumătate din bani au fost cheltuiți de PSD, iar aproape 40% de USR. Cea mai mare parte din cheltuieli au fost legate de advertiseri care au promovat partidul în sine; cazurile în care advertiser e o persoană sunt mai puține. Cheltuielile au scăzut comparativ cu perioada similară din 2023, când s-au înregistrat plăți de aproape 700.000 lei. Advertiserii asociați PNL și USR au cheltuit semnificativ mai puțin, iar cei legați de PSD de șase ori mai mult”, a precizat EFOR.

Inspectoratul General pentru Imigrări anunță că peste 140 de străini au fost introduși în centrul de custodie publică Otopeni. Străinii au fost descoperiți fără forme legale în acest an. Cei mai mulți străini sunt din Asia care vor fi trimiși în țările lde origine.

Inspectoratul General pentru Imigrări anunță că „polițiștii de imigrări din cadrul Centrului de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică Otopeni au introdus în centrul de custodie publică, în primul trimestru al acestui an, 142 de străini, până la finalizarea procedurilor de îndepărtare sub escortă.”

Dintre străinii față de care a fost dispusă o astfel de măsură, 47 sunt din Nepal, 16 din Siria, 11 din Bangladesh, 11 din Pakistan, opt din Sri Lanka, șapte din Etiopia, iar ceilalți sunt din alte state.
Faptele pentru care a fost dispusă măsura sunt trecerea frauduloasă a frontierei de stat, tentativă la infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat și nerespectarea deciziei de returnare, au precizat reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a discutat miercuri, la Palatul Victoria, cu Reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, doamna Penny Pritzker, despre rolul pe care România îl poate avea în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei avut în vedere la nivel internațional după ce se va încheia războiul declanșat de Rusia.

”Suntem într-o etapă de identificare a celor mai eficiente metode de sprijin și de transpunere a acestora într-o strategie integrată pentru reconstrucția Ucrainei, în care România își dorește să joace un rol important”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu, prin intermediul unui comunicat de presă.

În perspectiva pregătirii și începerii acestui proces de reconstrucție a Ucrainei, a mai spus premierul Marcel Ciolacu, România ia în calcul ca reper principal mecanismul UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, și își propune să desfășoare acțiuni în plan bilateral, prin colaborarea directă cu Ucraina, dar și în cadrul unor formate extinse, la nivel regional sau împreună cu partenerii strategici.
Șeful Executivului român a adăugat că abordarea României are în centru ideea că acțiunile statelor care se vor implica în reconstrucția Ucrainei trebuie să fie complementare, nu concurențiale, și că acest proces implică un efort pe termen lung și coordonarea întregii comunități internaționale, în care rolul și implicarea Statelor Unite rămân esențiale.

Perspectiva de integrarea europeană a Ucrainei ar trebui să ghideze întregul proces de reconstrucție a acestei țări. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a subliniat că un obiectiv strategic al României este și racordarea Republicii Moldova la acest efort de reconstrucție care vizează în primul rând Ucraina, având în vedere că Republica Moldova a fost afectată de conflict și ambele state au nevoie de sprijin pentru parcursul european pe care și l-au asumat.
La întrevedere a participat și ambasadorul SUA la București, E.S. Kathleen Kavalec, iar din delegația guvernamentală română au făcut parte vicepremierul Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Alexandru-Mihai Ghigiu și consilierul de stat Nicolae Comănescu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, s-a întâlnit cu o delegație a Băncii Mondiale. Părțile au discutat despre reformele din domeniul serviciilor de medicină de familie și a ambulatoriilor de specialitate.

Alexandru Rafila a comentat importanța parteneriatului cu Banca Mondială.

„Unul dintre cele mai importante parteneriate pe care le are România în domeniul Sănătății este cel cu Banca Mondială. Împreună, am realizat investiții în domenii sensibile, radioterapie pentru pacienții oncologici, creșterea capacitații de răspuns a secțiilor de terapie intensivă în momente critice sau construirea celor trei centre de mari arși”, a transmis Alexandru Rafila pe Facebook.

Părțile au discutat despre medicina de familie și ambulatoriile de specialitate.
„Mă bucur că în urma discuțiilor avute cu doamna Vicepreședinte Antonella Bassani și domnul Juan Pablo Uribe, Directorul general la nivel global pe sănătate, a fost apreciată evoluția rapidă a reformelor, prin dezvoltarea prioritară a serviciilor de medicină de familie și a ambulatoriilor de specialitate din domeniul medical înregistrate în ultimii doi ani, precum și avansul investițiilor deblocate la începutul anului 2022”, a precizat Rafila.

PSD anunță că își asumă ca obiectiv politic major implementarea salariului minim european în România, până la finalul anului 2024. În acest sens, specialiștii PSD lucrează deja la elaborarea unei propuneri de reglementare, pentru transpunerea în legislația națională a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Propunerea va fi realizată în colaborare cu ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu.

PSD consideră că „trebuie definit un mecanism automat pentru majorarea anuală a salariului minim din România, într-o manieră predictibilă, care să garanteze creșterea nivelului de trai și a puterii de cumpărare pentru toți salariații din România”.

Creșterea salariului minim la 3.700 de lei, anunțată de premierul Marcel Ciolacu pentru data de 1 iulie 2024, va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană. PSD consideră că „orice efect pozitiv din economie trebuie să se reflecte și în veniturile salariale ale cetățenilor”.
Introducerea salariului minim european va constitui un beneficiu important în special pentru salariații din sectorul privat, unde există cel mai mare număr de angajați încadrați cu acest nivel minim de salarizare, a precizat PSD.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că banii din tranșa nr. 3 din PNRR vor fi încasați anul acesta. Important este să încasăm suma întreagă, a spus Ciolacu.
Declarațiile au fost făcute marți.

„Noi avem, știți foarte bine, din sumele din tranșa 1 și tranșa 2, avem consumate până acum vreo 20%, deci nu se pune problema că România ar rămâne fără bani. Cu adevărat, așteptăm ultimul raport, după vizita doamnei Celine Gauer și pe urmă vom face pasul următor. Anul acesta se vor încasa bani. Important este să încasăm suma întreagă”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

El i-a criticat pe fostul premier Florin Cîțu și fostul ministru Cristian Ghinea pentru măsurile asumate în PNRR.

„Sunt lucruri pe care nu le-am trecut eu în PNRR. Comisia vine, ne spune și ne arată lucrurile pe care ni le-am asumat. Ghinea și Cîțu și-au asumat acele lucruri în PNRR. Încercăm să negociem, de exemplu cum e la microintreprinderi unde Ghinea și Cîțu și-au asumat că va fi un prag de 60.000. Eu cu domnul Ciucă ne-am asumat că vom scădea de la un milion la 500.000, lucru pe care l-am făcut”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat la inaugurarea celui de-al treilea centru de numărare și sortare a ambalajelor din cadrul Sistemului de Garanție – Returnare (SGR). Evenimentul s-a desfășurat la Brașov.

Noul centru este localizat în centrul industrial VGP Park din Brașov și va crea, în primă fază, 40 de locuri de muncă.
În timpul evenimentului, ministrul Mircea Fechet a dezvăluit câte ambalaje se adună prin Sistemul de Garanție-Returnare.

„Astăzi, putem spune că Sistemul Garanție-Returnare a schimbat viața tuturor românilor. Când vorbim despre SGR, vorbim și despre astfel de locuri precum cel de aici și nu ne referim doar la miliardele de PET-uri, de sticle sau de doze de aluminiu, ne referim la investiții, ne referim la locuri de muncă. Sistemul Garanție-Returnare înregistrează un progres fantastic. Nu pot decât să mă bucur când aud că, în anumite zile, se colectează peste 3 milioane de ambalaje, deoarece asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun. Cu toate acestea, trebuie să nu uităm că sistemul este obligat să țină pasul astfel încât capacitatea de preluare a ambalajelor de la comercianți să crească pentru a face față volumului tot mai mare de ambalaje ridicate de la micii comercianți, din HORECA, din sectorul de alimentație publică”, a declarat ministrul Mircea Fechet.

Anterior au fost inaugurate centre asemănătoare în comuna Bonțida, județul Cluj, și în comuna Giarmata, județul Timiș.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că marile proiecte din domeniul energiei ale Azerbaidjanului și României merg înainte. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care Burduja a avut-o cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev.

Întâlnirea a avut loc la Baku.

„Marile proiecte energetice merg înainte, punte între Marea Caspică și Marea Neagră: coridorul verde — cablul în curent continuu AZ-GE-RO-HU; terminalul LNG în portul Constanța, pentru gazul azer (fostul proiect AGRI); rută de transport Middle Corridor, cu România ca poartă de intrare pe piața europeană (aici ne ajută și Schengen naval); deschiderea unui zbor direct pe ruta Baku-București; proiecte comune pentru producerea de îngrășăminte chimice, medicamente și în industria de apărare”, a scris Sebastian Burduja pe Facebook.

Burduja a fost însoțită de o comisie de specialiști.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a inspectat lucrările de la sistemele de irigații din Giurgiu. Aducem apă din Dunăre pentru a iriga aproximativ 76.000 de hectare, a spus demnitarul.

Florin Barbu a anunțat că se lucrează la reabilitarea canalelor și a stațiilor de pompare apă de la Amenajarea de Irigații Giurgiu Răzmirești.

„Alături de colegul meu Marian Mina, deputat de Giurgiu, am mers pe șantier și am văzut stadiul acestei investiții complexe, de aproximativ 485 milioane de lei, care se va finaliza în anul 2026. Pe canale noi, reabilitate și cu ajutorul stațiilor de pompare modernizate aducem apă din Dunăre pentru a iriga aproximativ 76.000 de hectare”, a explicat Florin Barbu.

Apa va fi adusă pe canale, fără costuri pentru fermieri, a precizat ministrul Agriculturii.