Nu mai puțin de 80 de volume cu traduceri de beletristică și 20 de volume cu traduceri de eseistică și istorie este bilanțul impresionant al unui an care a dat peste cap întreaga viață a României, și nu numai.

Cele100 de volume traduse (cărora li se adaugă și cîteva traduceri din literatura română apărute în publicații străine) se reflectă și în cele 23 de limbi ale traducerilor (albaneză, bulgară, catalană, cehă, chineză, croată, ebraică, engleză, franceză, germană, greacă, italiană, macedoneană, maghiară, neerlandeză, norvegiană, poloneză, portugheza braziliană, sîrbă, slovacă, slovenă, spaniolă, turcă).

Harta celor 29 de țări în care își desfășoară activitatea editurile care și-au asumat riscul de a publica într-un an deosebit de dificil traduceri din literatura română cuprinde : Albania, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Cehia, China, Croația, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Israel, Italia, Macedonia de Nord, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, SUA, Turcia, Ungaria.

Pe podiumul autorilor „premianți“ au urcat:

1. ex aequo, Mihail Sebastian și Mircea Cărtărescu – fiecare cu cîte 6 traduceri;
2. Ana Blandiana – 4 traduceri;
3. ex aequo, Liviu Rebreanu și Iulian Ciocan – fiecare cu cîte 3 traduceri,

În topul țărilor cu edituri care au pariat pe autori români se află:

1. Italia (15 volume cu traduceri),
2. Franța și Serbia (fiecare cu cîte 9 volume);
3. Germania (7 volume),
4. Spania (5 volume)
5. Olanda (4 volume).

Din cele 100 de volume, 35 au apărut cu finanțare din partea Institutului Cultural Român prin Translation and Publication Support Programme (TPS), restul de 65 beneficiind fie de propriile eforturi ale traducătorilor sau ale editurilor de a obține finanțare din proiecte europene, fie de alte resurse private și chiar de stat, evident din țările traducătorilor/editurilor.

Cu o valoare de 95,5 miliarde EUR, noul program de cercetare și inovare asigură faptul că acțiunile UE în materie de cercetare și inovare contribuie la prioritățile UE, printre care se numără o Europă verde și neutră din punct de vedere climatic, o Europă pregătită pentru era digitală și o economie în serviciul cetățenilor.

Planul strategic stabilește patru orientări strategice pentru investițiile în cercetare și inovare în cadrul programului Orizont Europa pentru următorii patru ani:

• Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
• Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
• Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
• Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.

Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.

Dezbaterea „Etica și deontologia universitară în România: realități și perspective”, organizată în cadrul proiectului „Calitate în învățământul superior: internaționalizare și baze de date pentru dezvoltarea învățământului românesc” (POCU-INTL) a anunțat pregătirea Codului de referință al eticii și deontologiei universitare.

Organizatorii evenimentului, UEFISCDI, în parteneriat cu Ministerul Educației și Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU), au precizat ca vor fi luate în considerare în procesul de elaborare al viitorului Cod, perspectivele prezentate ale tuturor actorilor instituționali, precum și modelele de bună practică de la nivelul unor universități.

În cadrul dezbaterii, participanții au subliniat o serie de neconformități privitoare la modul în care este reglementată etica și deontologia universitară. Aceste neconformități vulnerabilizează activitatea comisiilor de etică în situţia în care un caz ajunge în instanță, tocmai ca urmare a multiplelor interpretări ale legislației în vigoare.

Această primă dezbatere va fi urmată de un alt eveniment, în luna aprilie 2021, ocazie cu care va fi discutat un prim draft al codului.

Ulterior implementării observațiilor primite în cadrul dezbaterii, codul va fi supus unei dezbateri publice ample.

Reprezentanții comisiilor de etică așteaptă de la viitorul Cod de referință un document cadru care să conducă la uniformizarea activității acestora. Astfel, pe lângă o viziune cadru de ansamblu, Codul de referință trebuie să conțină și o serie de clarificări de ordin procedural.

Sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) din România cuprinde 263 organizaţii CDI publice și circa 600 de întreprinderi. Dintre organizațiile publice, 56 sunt universităţi publice autorizate, 46 sunt institute naţionale de cercetare – dezvoltare (dintre care 43 coordonate de MEN), iar 65 sunt instituţii de cercetare şi centre ale Academiei Române. Reţeaua Naţională pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (ReNITT) cuprinde 50 organizaţii specifice: centre de transfer tehnologic, centre de informaţii tehnologice, incubatoarele de tehnologie şi afaceri, 4 parcuri de ştiinţă şi tehnologie.

Potrivit unui comunicat de presă, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 477/2019 privind aprobarea Normelor metodologice pentru evaluarea în vederea acreditării institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării iniţiază procedura de evaluare a următoarelor institute naţionale de cercetare-dezvoltare în vederea acreditării:

• Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale – I.N.C.S.M.P.S. Bucureşti
• Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii – I.N.C.D.P.M. „Alexandru Darabont” Bucureşti
• Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism

Sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) din România cuprinde 263 organizaţii CDI publice și circa 600 de întreprinderi. Dintre organizațiile publice, 56 sunt universităţi publice autorizate, 46 sunt institute naţionale de cercetare – dezvoltare (dintre care 43 coordonate de MEN), iar 65 sunt instituţii de cercetare şi centre ale Academiei Române. Reţeaua Naţională pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (ReNITT) cuprinde 50 organizaţii specifice: centre de transfer tehnologic, centre de informaţii tehnologice, incubatoarele de tehnologie şi afaceri, 4 parcuri de ştiinţă şi tehnologie.

Începând de azi, pe platforma online Microsoft Teams, se desfășoară cursul "Managementul parcurilor și zonelor de recreere".

Timp de o săptămână persoanele interesate, care s-au înscris, sunt instruite de specialiștii Universității "Dunărea de Jos"(unitate ”formator”) în administrarea activităților și spațiilor de agrement.

Cursul este gratuit şi va fi structurat pe patru module:

1. cadrul legal pentru înființarea și administrarea zonelor de agrement,
2. planul de management al unui obiectiv turistic tip parc de distracție,
3. protecția mediului și conservarea naturii
4. tendințe noi în domeniu și metode inovative de agrement.

Cursul a fost lansat în cadrul proiectului "ESCAPELAND - Dezvoltare și promovare în comun a Turismului Activ în Bazinul Mării Negre", derulat de Consiliul Județean Galați, care primește finanțare pe un proiect depus în cadrul Programului Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020.

El se adresează absolvenților de studii liceale sau universitare care doresc să își îmbunătățească cunoștințele referitoare la înființarea și dezvoltarea unor activități recreative și de agrement, precum și în ceea ce privește managementul acestor activități cu respectarea legislației specifice.

Ziua mondială a drepturilor consumatorilor ("World Consumer Rights Day") este marcată în fiecare an, la 15 martie, ca mijloc de sensibilizare la nivel mondial cu privire la drepturile şi nevoile consumatorilor.

Sărbătorirea acestei zile reprezintă o şansă de a cere factorilor de decizie respectarea şi protejarea drepturilor tuturor consumatorilor şi de a protesta faţă de abuzurile şi nedreptăţile sociale care subminează aceste drepturi, menţionează site-ul www.consumersinternational.org.
În 2021, tema propusă este: "Modul de abordare în poluarea cu plastic" ("Tackling Plastic Pollution").

În prezent, ne confruntăm cu o criză globală de poluare cu plastic. Deşi plasticul poate fi un material extrem de util în viaţa de zi cu zi, consumul şi producţia omenirii de materiale plastice au devenit nesustenabile.

Raportul "The Pew Charitable Trusts & SYSTEMIQ" - "Breaking the Plastic Wave", lansat în august 2020, calculează fluxul de materiale plastice ajunse în ocean, care se va tripla până în 2040 dacă nu apar inovaţii majore şi modificări ale politicii în acest sens şi ale comportamentului general. Este un moment critic în evidenţierea, abordarea şi combaterea poluării cu plastic, deoarece pandemia globală de COVID-19 se adaugă la creşterea materialelor plastice de unică folosinţă, inclusiv măşti de faţă, mănuşi şi ambalaje alimentare.

Ministerul Educaţiei a emis Metodologia de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2021-2022, precum şi calendarul înscrierilor, care sunt programate să înceapă din 17 martie, când fiecare unitate de învăţământ şi inspectorat vor afişa circumscripţiile şcolare, planul de şcolarizare propus şi numărul de clase pregătitoare alocate.În perioada 29 martie -28 aprilie 2021, părinţii şi reprezentanţii legali ai copiilor vor completa şi depune cererile-tip de înscriere. Cererile vor putea fi transmise online sau depuse la unitatea de învăţământ la care aceştia solicită înscrierea copiilor, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei.

Prima etapă de înscriere în învăţământul primar se va desfăşura în perioada 10 - 20 mai 2021.

• În intervalul 10 - 11 mai este programată procesarea de către Comisia naţională a cererilor-tip de înscriere, cu ajutorul aplicaţiei informatice şi repartizarea copiilor la şcoala de circumscripţie.
• În perioada 11 - 18 mai 2021 va avea loc procesarea la nivelul unităţilor de învăţământ, pe baza informaţiilor din cererile-tip de înscriere şi din documentele depuse de părinţi a cererilor prin care se solicită înscrierea la o altă unitate de învăţământ decât la şcoala de circumscripţie, pe locurile rămase libere.
• Candidaţii înmatriculaţi vor fi anunțați şi locurile rămase libere vor fi afişate la unităţile de învăţământ şi pe site-ul inspectoratului şcolar pe data de 20 mai.

Cea de-a doua etapă de înscriere în învăţământul primar va începe pe 21 mai 2021

• La unităţile de învăţământ şi pe site-ul inspectoratului va fi comunicată procedura specifică de repartizare a copiilor pe locurile disponibile, elaborate de inspectoratul şcolar.
• În perioada 24 - 31 mai este programată depunerea sau transmiterea cererii-tip de înscriere la secretariatul unităţii de învăţământ aflate pe prima poziţie, dintre cele trei opţiuni exprimate pentru etapa a doua, de către părinţii copiilor care nu au fost cuprinşi în nicio unitate de învăţământ în etapa anterioară sau care nu au participat la prima etapă.
• Afişarea la fiecare unitate de învăţământ a listelor finale pentru clasa pregătitoare va avea loc pe 4 iunie 2021.

Pentru perioada 1 septembrie - 10 septembrie 2021 a fost stabilită centralizarea şi soluţionarea de către inspectoratul şcolar a cererilor părinţilor copiilor care nu au fost încă înscrişi la vreo unitate de învăţământ.

Evaluările naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a în anul şcolar 2020-2021 se vor desfăşura în perioada 20 aprilie - 20 mai, prevede un ordin al Ministerului Educaţiei publicat în Monitorul Oficial.

Evaluarea competenţelor fundamentale la finalul clasei a II-a va începe cu proba scrisă la Limba română, care va avea loc pe 20 aprilie. Următoarea probă - cea la Limba română - citit va avea loc pe 21 aprilie. Pe 22 aprilie, elevii claselor a II-a vor avea de susţinut proba la Matematică.

Elevii de clasa a II-a din partea minorităţilor naţionale vor susţine proba la Limba maternă în aceeaşi zi. Elevii vor susţine în aceeaşi zi și proba la Limba maternă – citit. Pe 23 aprilie vor da proba de scris - citit la Limba română.

Evaluarea naţională la clasa a IV-a va începe pe 18 mai cu proba la Limba română, care va fi urmată pe 19 mai de cea la Matematică.Elevii aparţinând minorităţilor naţionale din clasele a IV-a vor susţine pe 20 mai proba la Limba maternă.

Elevii de clasa a VI-a vor susţine pe 12 mai proba la Limbă şi comunicare şi pe 13 mai proba la Matematică din cadrul Evaluării naţionale.

Reprezentanții Consiliului Național al Elevilor au solicitat ministerelor Finanțelor, Educației, Afacerilor Interne și Justiției să ia toate măsurile pentru a fiscaliza meditațiile și a-i amenda pe profesorii care nu declară aceste surse de venit.

Meditațiile reprezintă în România o adevărată industrie, consideră Consiliul, și multe cadre didactice organizează meditații cu elevi de la clasă, fapt care generează un vădit conflict de interese. Numărul profesorilor care în 2019 au declarat că obțin venituri suplimentare din meditații a reprezentat puțin peste 2% din total, dar un raport al Ministerului Educației, de anul trecut, arată că aproape jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a și a XII-a merg la meditații. Nedeclararea unor venituri reprezintă evaziune fiscală, iar dascălii a căror atitudine reprezintă un reper moral pentru copii nu trebuie să recurgă la astfel de practici – afirmă reprezentanții Consiliului Național al Elevilor

O acțiune inedită, cauzată și de pandemie, s-a demarat zilele acestea la Galați. Unul dintre cei mai mari angajatori locali a lansat un proiect educațional gratuit, în sistem online.

Astfel, Liberty Galați organizează, în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, seminare gratuite pentru studenți.

Programele educaționale vor avea loc online, în intervalul orar 10.00-11.30, conform calendarului:

- 30 martie - „Ce-și dorește angajatorul?”

- 6 aprilie - „Performanță și carieră”

- 14 aprilie - „Management de proiect”

Înscrierile se pot face la adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..