Ieri a trecut aproape neobservată Ziua internaţională a tineretului, probabil din cauza căldurii toropitoare, a concediilor în curs și a pandemiei care le-a înnebunit mințile.

Tema din acest an: "Transformarea sistemelor alimentare: inovaţia tinerilor pentru sănătatea umană şi planetară"

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat, în 1999, recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua internaţională a tineretului.

În cadrul Forumului pentru tineret ECOSOC (EYF) din 2021, problemele şi priorităţile evidenţiate de participanţi au inclus impactul pandemiei COVID-19, în special efectul său asupra sănătăţii umane, asupra mediului şi a sistemelor alimentare. De asemenea, participanţi au subliniat importanţa de a construi sisteme alimentare mai echitabile. În plus, au subliniat necesitatea ca tinerii să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la alegerile alimentare prin creşterea educaţiei globale cu privire la cele mai sănătoase şi mai durabile opţiuni atât pentru indivizi, cât şi pentru mediu. Au existat, totodată, recomandări privind asigurarea dezvoltării adecvate a capacităţii în ceea ce priveşte rezilienţa sistemelor alimentare, în special în timpul pandemiei COVID-19 în curs şi în urma acesteia, menţionează sursa citată.

Programul mondial de acţiune pentru tineret, adoptat de Adunarea Generală a ONU în 1996, stabileşte un cadru de politici şi orientări pentru acţiunile naţionale şi de sprijin internaţional în vederea îmbunătăţirii situaţiei tinerilor. Acesta joacă un rol important în dezvoltarea tinerilor. Programul se concentrează pe măsurile de consolidare a capacităţilor naţionale în domeniul tineretului şi pentru a creşte calitatea şi numărul de oportunităţi disponibile tinerilor pentru participarea deplină, eficientă şi constructivă în societate.

Ministrul Educației a declarat recent că o parte dintre cabinetele medicale școlare ar putea fi transformate în centre de vaccinare anti-Covid, la începutul lunii septembrie, chiar înainte de începerea anului școlar 2021-2022. Cîmpeanu a precizat că și universitățile iau în calcul organizarea unor centre de vaccinare în campusuri.

„Pentru a susține campania de vaccinare, universitățile iau in calcul organizarea unor centre de vaccinare în campusurile universitare. În vederea consolidării siguranței sanitare în școli, dincolo de respectarea tuturor regulilor deja cunoscute și de acțiuni de promovare a importanței și necesității vaccinarii, avem în vedere în discuțiile cu Ministerul Sănătății și CNCAV transformarea unor cabinete medicale din scoli in centre de vaccinare destinate elevilor care doresc sa se vaccineze, precum și personalului din invatamant. Pentru ca acest lucru sa se întâmple începând cu prima parte a lunii septembrie, este necesară identificarea unor soluții cu privire la organizarea fluxurilor in interiorul școlilor, data fiind necesitatea prezentei unuia dintre parinti pentru fiecare minor vaccinat”, a afirmat Cîmpeanu

Mandatele de directori și directori adjuncți vor expira în luna august. Este vorba de 9.771 posturi.

Cei care vor fi numiți în ianuarie 2022 ca urmare acestui concurs vor avea mandate de directori de 4 ani.

Pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de director sau de director adjunct, cadrele didactice vor îndeplini, cumulativ, următoarele condiții:

a) Sunt absolvenți ai învățământului superior cu diplomă de licență sau atestat de echivalare in conditiile art. 149 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completarile ulterioare;

b) Sunt titulari în învățământul preuniversitar, având încheiat contract de muncă pe perioadă nedeterminată;

c) Au o vechime în învățământul preuniversitar de minimum 5 ani;

d) Au calificativul „Foarte bine“ acordat în ultimii 2 ani școlari încheiați lucrați efectiv la catedră în funcții didactice sau în funcții de conducere din unități de învățământ/inspectorate școlare/casele corpului didactic/Palatul Național al Copiilor/Ministerul Educației ori în funcții de îndrumare și control din inspectorate școlare/funcții de specialitate specifice Ministerului Educației;

e) Nu au fost sancționate disciplinar în ultimii 2 ani școlari încheiați lucrați efectiv la catedră în funcții didactice sau în funcții de conducere din unități de învățământ/inspectorate școlare/casele corpului didactic/Palatul Național al Copiilor/Ministerul Educației ori de îndrumare și control din inspectorate școlare/ funcții de specialitate specifice în Ministerul Educației sau a intervenit radierea de drept a sancțiunii, potrivit art. 248 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f) Nu au fost lipsite de dreptul de a ocupa o funcție de conducere în învătământ prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală și nici nu au fost sancționate disciplinar, conform art. 280 alin. (2) litera (d) din Legea nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, printr-o decizie de sancționare disciplinară, rămasă definitivă și în vigoare, cu suspendarea dreptului de a se înscrie la un concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere;

g) Sunt apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcției, conform prevederilor art. 234 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

h) Nu au avut statutul de „lucrător al Securității“ sau „colaborator al Securității“.

Caligrafia este o artă folosită astăzi în multe concepte de design pentru publicitate și promovare, ușor de realizat datorită tehnologiei avansate de care dispunem în zilele noastre. Caligrafia are o istorie vastă care a avut un impact asupra multor culturi din întreaga lume. Ziua Mondială a Caligrafiei ne aminteşte această istorie și speră ca oamenii să poată adopta caligrafia ca pe o pasiune în viața lor.

Caligrafia este o formă de artă antică care este una dintre cele mai vechi forme de comunicare. Caligrafia apare pentru prima dată în anul 200 î.Hr. în China. În plus, această formă de artă istorică este evidentă în aproape fiecare regiune a lumii ca fiind principala sursă de scriere și comunicare a manuscriselor. În primele descoperiri, documentele religioase, cum ar fi Biblia originală, sunt scrise în caligrafie ebraică biblică. Cu influență occidentală, caligrafia ar lua un punct de vedere mai creativ.

Ziua Mondială a Caligrafiei permite experților și începătorilor să se întâlnească pentru a discuta, a practica și a învăța despre arta caligrafiei. Această sărbătoare a început prin intermediul Pen Museum și Manuscript Pen Company. Pen Museum este un muzeu dedicat predării artei caligrafiei, iar Manuscript Pen Company este un comerciant cu amănuntul de artă specializat în produse de caligrafie. În fiecare an, Pen Museum aduce experți din diferite școli de artă și permite vizitatorilor care frecventează muzeul să învețe cum să se inițieze în caligrafie și diferitele stiluri de artă care există.

Ziua Mondială a Caligrafiei celebrează această artă în istoria sa și îi încurajează și pe alții să participe și să învețe despre această formă de artă.

Tinerii care vor să rămână la studii în România pot aplica pentru una din cinci burse care acoperă 50% din taxa anuală de școlarizare, și anume 3.900 euro pe an, la Bucharest International School of Management (BISM), pentru întreaga perioadă a programului care durează trei ani, potrivit unui comunicat de presă.

Tinerii pasionați, determinați și motivați să își urmeze visul sunt așteptați să se înscrie pe www.bism.ro. Aplicațiile pentru bursele oferite de compania „5 to go” sunt deschise până duminică, 15 august, pentru absolvenții de liceu din promoțiile 2020 sau 2021. Tot ce trebuie făcut este ca doritorii să completeze aplicația pentru bursă online, să aibă diplomă de bacalaureat cu o notă de minimum 7,5 și un certificat care atestă nivelul de limbă engleză, minim B2.

După 17 august vor afla dacă au trecut în etapa următoare – un interviu cu un membru din echipa BISM, dintre care se vor alege cei 5 bursieri 5 to go.

Cele 3 programe de licență oferite de BISM și Abertay University sunt „Business Management, Digital Marketing and Business Management, Accounting and Finance with Business Analytics” susținute de experți din țară și din străinătate. În plus, în toți cei 3 ani de studiu, cursanții au la dispoziție internship-uri și programe de formare, mai precizează sursa citată.

14 septembrie – Anunțarea concursului (publicarea funcțiilor vacante pentru care se organizează concursul și a bibliografiei). Constituirea comisiei naționale, a comisiilor de organizare la nivel județean și a comisiilor de evaluare a documentelor de înscriere.

15-26 septembrie – Depunerea dosarelor de înscriere la proba scrisă pe platforma informatică dedicată.

27-29 septembrie – Evaluarea dosarelor de înscriere.

30 septembrie – Afișarea listei candidaților admiși la evaluarea dosarelor.

1 octombrie – Depunerea solicitărilor de analiză a cauzelor și remedierea eventualelor erori la etapa de înscriere în platforma informatică.

4-6 octombrie – Remedierea eventualelor erori la etapa de înscriere.

7 octombrie – Afișarea listei candidaților admiși la evaluarea dosarelor.

8 octombrie – Stabilirea centrelor speciale de desfășurare a probei scrise.

13 octombrie – Repartizarea candidaților pe centre.

15 octombrie – Desfășurarea probei scrise.

15 octombrie – Afișarea rezultatelor la proba scrisă.

15 – 17 octombrie – Depunerea contestațiilor la proba scrisă.

18 – 20 octombrie – Soluționarea contestațiilor la proba scrisă.

20 octombrie – Afișarea rezultatelor finale la proba scrisă.

21-27 octombrie – Înregistrarea opțiunilor candidaților pentru unitatea la care candidează și depunerea documentelor pentru unitățile de învățământ care necesită avize

suplimentare.

28-29 octombrie – Transmiterea solicitărilor de desemnare a membrilor comisiilor de interviu din partea consiliilor profesorale, autorităților locale și companiilor/universităților.

1-10 noiembrie – Constituirea comisiilor pentru proba de interviu.

12 noiembrie – Publicarea graficului de desfășurare a interviurilor.

15 noiembrie – 8 decembrie – Desfășurarea probei de interviu.

16 noiembrie – 10 decembrie – Depunerea și soluționarea contestațiilor la proba de interviu.

13 decembrie – Exprimarea opțiunilor candidaților declarați admiși pentru mai multe funcții/unități de învățământ.

14-17 decembrie – Consultarea grupurilor parlamentare/reprezentanților cultelor religioase si obtinerea avizului motivat.

17 decembrie – Validarea rezultatelor finale.

20–22 decembrie – Emiterea deciziilor de numire (cu aplicare de la 10 ianuarie 2022).

Pandemia a lăsat urme asupra copiilor. Sunt mulți cei care se luptă cu anxietatea, depresia, dependența de ecrane și suferă deseori de tulburări de somn și alimentație. Părinții reușesc cu greu să facă faţă situaţiei și de aceea autoritățile pun acum la punct un program. Va fi implementat în şcoli pentru a-i putea ajuta pe cei afectați de schimbarea radicală a vieții lor și a celor din jur.

Numărul copiilor și adolescenților cu depresie și alte tulburări a crescut alarmant în ultimul an. Confruntați cu un val de frică din cauza situației generate de pandemie, mulți dintre ei au simțit că se sufocă.

Un raport recent al Organizației Salvați Copiii arată cât de adânci sunt rănile.

Ca să îi ajute să depășească acest moment greu, autoritățile au pus la punct programul "Din grijă pentru copii", o strategie pe care o vor implementată în școli.

Programul își propune să scoată la lumină și riscurile la care sunt supuși copii în mediul online.

După ce vor fi finalizate, măsurile propuse vor fi adoptate printr-o hotărâre de Guvern

Peste 1.100 de copii din România au murit în pandemie înainte să prindă măcar un an de viaţă. Iar în primul trimestru din acest an a crescut mortalitatea infantilă, capitol negru la care ţara noastră este campioană europeană. Este şi un indicator al dezvoltării sociale, spun medicii de la Institutul pentru Sănătatea Mamei şi Copilului. Ei au format aproape o mie de doctori şi de asistenţi din ţară pentru a salva cât mai mulţi copilaşi.

Peste şase copii dintr-o mie mor, în România, înainte să împlinească un an. Deşi mortalitatea infantilă este de patru ori mai mică faţă de 1990, rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană. Este dublă faţă media europeană. Iar în primul trimestru, statistica arată o creştere: 6,6 la mie. În pandemie, mulţi părinţi s-au ferit de spitale.

Anul trecut, mulţi bebeluşi nici nu au mai apucat să ajungă acasă de la maternitate.

Dintre cei peste 1.100 de copii mai mici de 1 an care s-au stins în pandemie, aproape 60 la sută au murit înainte să împlinească măcar o lună de viaţă. Iar jumătate dintre aceştia au pierit chiar în prima săptămână după ce au venit pe lume.

Sunt mai ales dintre cei născuţi cu greutate prea mică sau prematuri. 100 dintr-o mie de micuţi decedaţi mult prea devreme aveau sub 1 kg şi jumătate.

Starea de sănătate a mamei, intervalul dintre doi copii succesivi, starea de nutriţie, obiceiurile alimentare, stilul de viaţă pot să conducă la creşterea frecvenţei greutăţii mici la naştere.

Între 15 şi 20 la sută dintre gravide nu beneficiază de nicio consultaţie prenatală. La natalitatea României înseamnă 20-30 de mii de persoane.

Berea are o poveste extraordinară de spus şi o tradiţie românească de mai multe sute de ani. De aceea, Asociaţia Berarii României doreşte să ofere consumatorilor experienţa unei călătorii plăcute spre descoperirea culturii berii, în bogăţia sa infinită de aspecte.

Ziua internaţională a berii este celebrată de iubitorii acestei băuturi, în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În 2021, ziua este marcată la data de 6 august, care a căzut într-o zi de … vineri. Prima celebrare a băuturii a avut loc în anul 2008.

De la o sărbătoare iniţial restrânsă, organizată în oraşul american Santa Cruz, din statul California, evenimentul a ajuns în prezent să fie marcat în peste 200 de oraşe la nivel mondial, potrivit www.internationalbeerday.com.

Ideea unei astfel de zile a aparţinut lui Jesse Avshalomov, care, în anul 2007, a convins, împreună cu mai mulţi prieteni şi împătimiţi ai acestei băuturi, patronul unui bar local să declare ziua de 5 august drept zi a berii. Apoi, evenimentul a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare la nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud.

Impactul mondial a avut loc în anul 2011, când a fost creat un site de internet, unde au fost publicate argumente ce susţineau celebrarea Zilei internaţionale a berii. La început a fost folosit un hashtag pe reţeaua Twitter, care a fost bine primit de către internauţi. Ziua a fost rapid popularizată pe reţelele de socializare, fiind creată desigur şi o pagină pe Facebook. Toate aceste acţiuni au făcut posibilă, în 2011, organizarea a 276 de festivităţi în 138 de oraşe din 23 de ţări din întreaga lume, care au fost înregistrate pe pagina www.internationalbeerday.com.

Există legende conform cărora fabricarea berii reprezintă un pas important în evoluția omenirii. Cea mai veche scriere a Sumerului, “Epopeea lui Ghilgameș”, îl prezintă pe Enkidu, o arătare sălbatică, ospătându-se cu bucate alese și sorbind din lichidul amărui. ”Mânca până se sătura, bea lapte și cupe de bere…”

De altfel, faimoasa “lună de miere” își are rădăcinile în obiceiul sumerienilor de a da tinerilor căsătoriți bere îndulcită cu miere cât să le ajungă o lună.

Civilizația greco-romană considera berea o băutură a săracilor. Cartierele Romei și ale Atenei erau pline de mici fabrici de bere care aprovizionau mici cârciumioare. Un celebru împătimit al berii se pare ca a fost Iulius Cezar, iar legenda spune că atunci când a trecut Rubiconul cu legiunile sale pentru a cuceri Roma, Cezar a toastat cu bere.

Cea mai mare realizare a romanilor în ceea ce privește berea a fost predarea rețetei în nordul Europei, popoarelor germanice. Germanii au creat un meșteșug din berărit, transformând berea în băutura lor națională. Urmând aceeași pași ca și anticii summerieni, germanii au reușit totuși să obțină beri diferite în funcție de lemnul butoaielor în care era pus mustul la fermentat.

În Evul Mediu, berea era cea mai întâlnită băutură. Calugarii catolici din nordul Europei și-au dat seama că datorită ingredientelor sale naturale, berea poate să fie considerată un aliment desăvârșit pentru perioada postului. Fiecare mănăstire s-a specializat în producerea unei beri cu o anumită aromă. Și pentru că de cele mai multe ori rețetele s-au transmis din generație în generație, berile calugărești au rămas unele dintre cele mai apreciate de-a lungul timpului.

Comerțul cu bere a explodat în secolul al XI-lea.Tot în această perioadă au prins formă și primele asociații ale comercianților, care încercau astfel să facă față puterii feudale sau guvernamentale. Așa-numitele “bresle ale negustorilor” au devenit destul de influente în comerțul acelor vremuri, au depășit granițele orașelor, ajungând să formeze chiar frății.

Producția de masă a berii pe teritoriul Țărilor Române datează de la începutul secolului 19 când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureștilor o fabrică de bere. Începând cu a doua jumătate a secolului 19, apariția câtorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viață efemeră.

Foarte repede berăria devine o “instituție” și mai ales un punct de întâlnire important al ziariștilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Așa s-a creat și un limbaj specific, cum era de exemplu denumirea măsurilor de vânzare a berii.

Ambianța berăriilor bucureștene de la cumpăna dintre cele două veacuri, transpare deseori în nuvelele lui Caragiale datorită în mare parte experienței sale de “vânzător de bere”.

Această zi este dedicată celor care muncesc tot anul pentru a asigura producţia de bere.

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.

Berea este o băutură alcoolică fermentată din cereale, caracterizată prin gustul amar şi compusă din patru ingrediente principale: orz, drojdie, apă şi hamei. Răcoritoare, având diferite arome, este consumată încă din vechime, potrivit unor surse care menţionează realizarea berii în Mesopotamia, în urmă cu 6.000 de ani.

La 27 aprilie 2018, Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie a publicat un studiu potrivit căruia consumul moderat de bere, adică 330 ml/zi în cazul femeilor şi 660 ml/zi în cazul bărbaţilor, poate creşte concentraţia de colesterol bun, HDL, cu aproximativ 8%. Atunci când berea este consumată cu moderaţie, concentraţiile de HDL din sânge pot creşte şi se formează acizi biliari care menţin colesterolul solubil şi previn formarea calculilor biliari, susţin reprezentaţii centrului.

Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific, avându-i ca membri fondatori pe dr. Corina-Aurelia Zugravu - lector universitar în cadrul UMF "Dr. Carol Davila", Alin Popescu - medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţie şi dr. Mihaela Begea - doctor în ştiinţe inginereşti. A fost înfiinţat în decembrie 2011.

Potrivit datelor publicate la 15 aprilie 2020 de către Asociaţia Berarii României, piaţa berii din România a înregistrat, în 2019, un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri. Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.

Sursă: Asociaţia Berarii României

Ministrul Educației a anunțat că a fost stabilit pentru prima dată costul standard anual per copil în creșă, în contextul în care ministerul va prelua din septembrie creșele, iar pentru acest lucru a solicitat 150 milioane lei în plus la rectificarea bugetară.

”A fost adoptat pentru prima oară costul standard per copil în creșă, care este de 15.010 lei per copil, pe an, plus 585 lei cheltuieli materiale. Pentru a avea un ordin de mărire, pentru un copil de grădiniță costul standard este de 7.431 de lei, adică sub jumătate. Pentru un elev, costul standard este de 6.111 lei”, a declarat la un post tv, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

”Preluarea creșelor în sistemul de educație înseamnă că trebuie să avem asigurate cheltuielile pentru plata salariilor, cât și de funcționare. Astăzi (5 august - n.r.) a fost adoptat pentru prima oară costul standard per copil în creșă, care este de 15.010 lei per copil, pe an, plus 585 lei cheltuieli materiale. Pentru a avea un ordin de mărire, pentru un copil de grădiniță costul standard este de 7.431 de lei, adică sub jumătate. Pentru un elev, costul standard este de 6.111 lei.” A mai precizat ministrul