Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că pe autostrada Focșani-Bacău se va circula peste doi ani. Anunțul a fost făcut marți, la finalul vizitei pe care demnitarul a făcut-o pe șantierului drumului modern.

Segmentul cuprins între Focșani și Bacău are 95,5 kilometri și face parte din Autostrada Moldova.

Grindeanu a spus că lucrările sunt în plină desfășurare și că pe aproximativ 40 de km, între Buzău și Adjud, a fost așternut deja stratul de balast.

„Se lucrează foarte bine inclusiv la poduri și podețe, iar ritmul de lucru arată că termenele contractuale pot fi respectate: la finalul anului 2025 se va putea circula în regim de autostradă și între Focșani și Bacău (95,5 km)”, a declarat Grindeanu.

Secțiunile Autostrăzii Moldova finanțate prin PNRR (Ploiești-Pașcani) vor fi continuate cu sectorul de Drum Expres Pașcani-Siret pe o porțiune de 118,03 km. Acolo sunt unele întârzieri în ceea ce privește realizarea documentelor necesare.

Ministrul Sorin Grindeanu a fost însoțit pe șantierul Autostrăzii Moldova de premierul Marcel Ciolacu.

Europarlamentarul Victor Negrescu a anunțat că a solicitat suplimentarea fondurilor UE pentru protejarea frontierelor României. Demersul este realizat după ce mai multe resturi de dronă au fost descoperite pe malul românesc al Dunării, în județul Tulcea.

Europarlamentarul Victor Negrescu a anunțat că a făcut solicitarea în plenul legislativului european. El a vorbit despre măsuri comune la nivel european și despre fonduri europene pentru protejarea frontierelor și pentru asistarea comunităților din zonele de frontieră ca urmare a incidentelor produse de dronele căzute pe malul Dunării.

„Zilele trecute au fost descoperite, pe malul românesc al Dunării, părți din drone folosite de armata rusă în atacurile care vizează distrugerea infrastructurii portuare a Ucrainei. Situația reclamă atenția autorităților europene, care trebuie să aibă o reacție comună și clară pe acest subiect. Uniunea Europeană trebuie să fie fermă în a-și exprima solidaritatea față de România și protejarea frontierelor noastre comune europene. De aceea, am solicitat, în bugetul european pentru anul viitor, fonduri suplimentare pentru protejarea frontierelor noastre externe și pentru asistarea populației terorizate de atacurile ruse realizate chiar la câțiva metri de casele lor", a declarat euro deputatul social-democrat Victor Negrescu.

Negrescu a explicat în plenul Parlamentului European de ce a inițiat acest demers.

„Multe persoane se gândesc să părăsească zona, în timp ce afacerile lor sunt afectate și activitățile turistice stagnează. Europa trebuie să evite depopularea comunităților de frontieră, esențiale în asistența oferită Ucrainei și în viitorul proces de reconstrucție. Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să aplice tratatele europene și să acționeze prin măsuri concrete pentru protejarea tuturor cetățenilor europeni", a precizat europarlamentarul Victor Negrescu.

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea, a anunțat miercuri că până în prezent, prin Programul "Anghel Saligny", au fost semnate 2.116 contracte, în valoare de peste 23 de miliarde de lei.

44 de noi investiții în infrastructură primesc finanțare de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Național de Investiții ca urmare a semnării, la sediul MDLPA, a contractelor de către ministrul Adrian Veștea și beneficiarii proiectelor.

Contractele, în valoare totală de 467.470.704,25 de lei, urmăresc modernizarea și reabilitarea drumurilor de interes local, precum și înființarea sau extinderea rețelelor de alimentare cu apă și a celor de canalizare.

”Este mereu o bucurie să mă întâlnesc cu oameni de administrație dedicați comunităților pe care le conduc și care fac demersuri serioase și profesioniste pentru elaborarea și punerea în practică a proiectelor de care locuitorii au nevoie pentru a duce o viață decentă, prin facilitarea accesului la servicii publice de calitate”, a precizat ministrul Dezvoltării.

Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO, consideră că industria de apărare din România are un mare potențial de dezvoltare. Principala condiție este să se reinventeze, a explicat Geoană.

Industria de apărare ar putea redeveni un ax al economiei românești, crede liderul NATO.

„Industria de apărare din România este una cu un mare potențial de dezvoltare. Știm cu toții că, într-o perioadă, a reprezentat un ax important al modelului economic și al structurilor de export din România. Astăzi, ea este în evidentă nevoie de reinventare”, a declarat Mircea Geoană.

El a vizitat Uzina Automecanica Moreni și a constatat că industria poate să profite de situația actuală din lume.

„Am vizitat, zilele trecute, Uzina Automecanica Moreni, un punct cheie în industria de apărare a României, care oferă producție și servicii diversificate în mai multe domenii de activitate, civile și militare și Uzina Mecanica Mija, ce produce proiectile și grenade de mână. Ambele funcționează astăzi ca filiale ale C.N. ROMARM și furnizează produse militare sensibile și strategice. Industria de apărare are acum o șansă pe care nu are voie să o rateze, cu toate dificultățile existente. România trebuie să profite de toate avantajele pe care încă le mai are, atât în ceea ce privește resursa umană și pregătirea, dar și din punct de vedere logistic și geopolitic”, a precizat Mircea Geoană.

Premierul Marcel Ciolacu a comentat faptul că în apropierea graniței cu Ucraina, pe teritoriul României au fost găsite mai multe resturi ale unor drone. Nu ne atacă nimeni, oameni buni, o luăm razna cu toții, a spus șeful Guvernului.

Declarația a apărut miercuri, în ziua în care în județul Tulcea au fost descoperite alte resturi de dronă.

„Nu ne atacă nimeni, oameni buni, o luăm razna cu toții (...) au sărit niște rămășițe dintr-o dronă lovită de armata ucraineană”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a vorbit și despre adăposturile provizorii montate în Tulcea. Nu arată bine, dar își fac treaba, a fost concluzia prim-ministrului.

„S-au făcut acele adăposturi, nu arată estetic, oamenii s-au simțit în nesiguranță”, a comentat Ciolacu.

Mai multe resturi de dronă au fost descoperite pe malul Dunării, dar și la aproximativ 25 de kilometri distanță de fluviu, în județul Tulcea.

PMP a propus ca fiecare școală din România să aibă câte un polițist. Propunerea a luat forma unui amendament care ar putea fi preluat de reprezentanții puterii.

Reprezentanții PMP au solicitat guvernului să analizeze propunerea lui Eugen Tomac privitoare la arondarea unui poliţist pentru fiecare şcoală din România. Inițiatorul susține că măsura are rolul de a descuraja fenomenul infracţional şi de a transmite un mesaj clar de susținere pentru cadrele didactice, pentru elevi şi pentru părinţi.

„Câte un poliţist în fiecare şcoală! Dacă amendamentul PMP intra în vigoare, problemele de siguranţă cu care se confruntă sistemul educaţional în România erau mult mai puţine. În luna mai, Eugen Tomac, preşedintele PMP, a propus arondarea unui poliţist pentru fiecare şcoală din România, în baza unui protocol încheiat între Ministerul Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerul Educaţiei, pentru a descuraja fenomenul infracţional şi pentru a transmite un mesaj clar de siguranţă pentru cadrele didactice, elevi şi părinţi”, scrie în comunicatul de presă al PMP.

Inițiatorii demersului susțin că prezenţa poliţiştilor în şcolile din România nu va afecta în niciun fel buna desfăşurare a actului educaţional.

„PMP solicită, din nou, Guvernului Ciolacu să analizeze propunerea liderului PMP, în condiţiile în care astăzi, la început de an şcolar, trebuie să avem măsuri coerente şi reale pentru a garanta un climat de siguranţă, iar şcoala să îşi recapete rolul educaţional”, mai scrie în comunicatul PMP.

Propunerea a fost readusă în atenție chiar în prima zi de școală.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luni că proiectul privind măsurile fiscale ar putea fi prezentat peste câteva zile. Nu o să fie nimic ascuns, a promis premierul care a mai spus că vor fi modificări în ceea ce privește tichetele de masă.

Marcel Ciolacu a reiterat faptul că Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pe pachetul de măsuri fiscale. Acesta va fi scos în dezbatere publică în următoarele zile.

„Cred că săptămâna aceasta vor fi ridicate pe site-ul Guvernului în transparență. Pe urmă își iau avizele, trec prin ședință de guvern, apoi sunt înaintate Parlamentului. Procedura e o săptămână, două. Nu o să fie nimic ascuns. Am mai auzit că vrea să facă cineva o moțiune de cenzură, dar de fapt e o șmecherie pentru ca nimeni să nu știe ce e acolo..., Fals. Vor fi și zile pentru depunerea amendamentelor”, a explicat Marcel Ciolacu.

De asemenea, prim-ministrul a anunțat că tichetele de masă ar putea să fie acordate în bani.

„Companiile care emit aceste tichete au ajuns la un comision destul de mare, din punctul meu de vedere, 3% la emitere, 3% la colectare... Din informațiile pe care le am eu... Dacă nu înțelegem că nu putem să avem profit excepțional, poate și cu 1% impozit cu doi angajați... eu astfel de șmecherii nu mai accept. Nu vorbim de voucherele de vacanță”, a precizat Ciolacu.

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat luni că problema consumului de droguri va fi pe ordinea de zi a următoarei ședințe a CSAT. „Efectele, amploarea, provocările societale ale consumului de droguri, mai ales de la vârste fragede și în școli, sunt o provocare”, a explicat șeful statului.

Anunțul a fost făcut în cadrul ceremoniilor dedicate începerii anului școlar.

„Vreau să mă refer acum la un fenomen alarmant, cel al consumului de droguri în rândul tinerilor. Este o problemă care preocupă din ce în ce mai mult societatea noastră și mă bucur că există un interes crescut pentru a putea să găsim soluții pentru a combate acest flagel. Am decis să introduc pe ordinea de zi a următoarei ședințe a CSAT acest subiect. Efectele, amploarea, provocările societale ale consumului de droguri, mai ales de la vârste fragede și în școli sunt o provocare serioasă la adresa siguranței individuale și societale”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a militat pentru popularizarea efectelor negative astfel încât cei vizați să știe la ce se expun.

„Este crucial ca tinerele generații să înțeleagă încă de la o vârstă fragedă pericolele și consecințele dramatice ale consumului de droguri, alcool și tutun. Prin educație și conștientizare, putem construi o barieră solidă împotriva acestor amenințări. De asemenea, este vital să implementăm programe de educație pentru sănătate în școli, care să le ofere elevilor toate informațiile și instrumentele necesare pentru a face singuri alegeri sănătoase”, a mai spus Klaus Iohannis.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni, la deschiderea anului școlar, că nu este de acord cu testarea în masă a elevilor pentru consumul de droguri. Mi se pare o abordare deplasată, a declarat prim-ministrul român.

Marcel Ciolacu a promis că se vor lua măsuri drastice, dar asta nu include și testarea masivă a elevilor.

„Nu cred în testări în masă. Este ceva care depășește... Dar am zis că venim cu modificări legislative, astfel încât dacă un părinte dorește testarea copilului său, acest lucru să se facă pe cheltuiala statului. Vor și modificări, cum sunt cu permisele, o perioadă în care nu mai ai voie dacă vei fi găsit..., poate găsim și la tinerii între 16 și 18 ani, dacă vor fi depistați la anumite testări să nu aibă voie să-și ia permisul de la 18 ani, poate se gândesc de două ori mai bine când vor să experimenteze acest lucru. Cu adevărat, statul e dator ca în perioada următoare să acționeze mult mai drastic și mult mai coordonat”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Premierul a mai arătat cum și-ar dori el să fie făcute verificări în școli.

„Dacă conducerea unui liceu consideră că trebuie testat un anumit elev, se coordonează cu părinții și se face acest test, dar să devină, așa, o isterie națională în care să luăm copiii cu arcanul, mi se pare o abordare deplasată. Nu va avea efectele scontate”, a precizat Ciolacu.

Potrivit premierului, problema consumului de droguri în rândul tinerilor este una de siguranță națională.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat că susține creșterea salariilor profesorilor începând de anul viitor. „Vă asigur că rămân ferm în a sprijini toate demersurile prin care angajamentele luate de Guvern în această vară să devină realitate”, a spus șeful statului la ceremoniile dedicate începerii anului școlar.

Iohannis a ținut un discurs în care a vorbit despre salariile profesorilor.

„Pasiunea pentru cunoaştere şi talentul pentru a o împărtăşi reprezintă trăsăturile celei mai nobile vocații, care mi-aș dori să fie tot mai des o alegere de carieră. Știu că treceți deseori prin provocări care vă pun răbdarea și încrederea la încercare. Vi se cer multe în această perioadă și societatea nu v-a arătat mereu aprecierea și recunoștința care vi se cuvin. Mesajul meu pentru dumneavoastră, dascălii, rămâne același: sunteți indispensabili viitorului țării noastre. Măririle salariale din acest an sunt un pas în direcția corectă, dar cu siguranță că meritați mai mult. Creșterea medie de 25% a salariilor din învățământ a devenit realitate după ce ați atras atenția societății asupra importanței meseriei de dascăl. Continui să susțin și creșterea salariilor începând cu 1 ianuarie 2024 și vă asigur că rămân ferm în a sprijini toate demersurile prin care angajamentele luate de Guvern în această vară să devină realitate”, a declarat președintele Klaus Iohannis.

Președintele a mai vorbit despre investiții în infrastructura sistemului de învățământ, finanțate atât din Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și din bugetul de stat.

„Vorbim de peste 1 miliard de euro pentru dotări cu mobilier nou, modern, echipamente IT de ultimă generație și laboratoare noi, precum și cu materiale didactice. Astfel, peste 5.600 de școli vor beneficia de un mediu educațional modern. Noua legislație revalorizează cariera didactică. Încurajăm, de exemplu, titularizarea în unitățile de învățământ din zone defavorizate, fiind introduse și o serie de elemente care vor genera predictibilitate în ceea ce privește norma didactică. Toate aceste modificări au fost făcute pentru că avem nevoie de cadre didactice cu vocație”, a adăugat șeful statului.