Premierul român, Marcel Ciolacu l-a felicitat pe noul prim-ministru al Franței Gabriel Attal.

Mesajul a fost transmis pe platforma X.
„Felicitări Gabriel Attal cu ocazia numirii în funcția de prim-ministru. Sunt pregătit să lucrăm împreună pentru a consolida parteneriatul nostru strategic, inclusiv la nivel economic și sectorial. Sprijin ferm pentru intensificarea cooperării noastre în cadrul EU și NATO”, a scris Marcel Ciolacu.
Gabriel Attal are 34 de ani și este cel mai tânăr premier din istoria Franței. În fostul guvern, el a ocupat poziția de ministru al Învățământului.

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut o discuție telefonică cu Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a anunțat Administrația Prezidențială.

Cu prilejul convorbirii, Președintele Klaus Iohannis și omologul ucrainean au avut un schimb aprofundat de opinii și evaluări cu privire la situația de securitate din Ucraina și din regiune, în special la Marea Neagră, iar Președintele României l-a asigurat pe Președintele Volodîmîr Zelenski de continuarea sprijinului ferm al țării noastre pentru Ucraina. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat condamnarea de către România a recentelor atacuri brutale intensificate ale Rusiei asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii civile.

Președintele României și Președintele Ucrainei au discutat și despre dezvoltarea relației bilaterale și prioritățile în acest sens pentru anul 2024, în special proiectele transfrontaliere de interes reciproc și dorința comună de a avansa substanțial în procesul de stabilire a unui Parteneriat Strategic între cele două țări, conform deciziilor luate cu prilejul recentei vizite a Președintelui Volodîmîr Zelenski la București, în octombrie 2023, și conform Declarației Comune semnate atunci de cei doi șefi de stat. În acest context, Președintele României a salutat progresele referitoare la recunoașterea de către Ucraina a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”, ca urmare a celor convenite de cei Președinți în octombrie 2023, și a subliniat importanța respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent și principial între cele două țări pe toate dosarele de interes reciproc.

Președintele Klaus Iohannis și omologul ucrainean au discutat și despre sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, Președintele României felicitând Ucraina pentru decizia istorică luată în luna decembrie 2023, în cadrul Consiliului European, de deschidere a negocierilor de aderare. Președintele Volodîmîr Zelenski a mulțumit în mod deosebit Președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul valoros și susținerea acordate de șeful statului român personal și de România în atingerea acestui obiectiv.
Președintele României și Președintele Ucrainei au discutat, de asemenea, despre parcursul euroatlantic al Ucrainei și despre prioritățile la nivel aliat din acest an, precum și despre continuarea sprijinului relevant pentru Ucraina, inclusiv în contextul pregătirii Summitului NATO de la Washington.

România a încasat peste 22,9 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023, în cadrul programelor gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în perioada 2014-2020.

MIPE anunță că rata de absorbție a fost de 93,24% la sfârșitul anului trecut.
Potrivit MIPE, 2023 a fost ultimul an în care au putut fi realizate cheltuieli eligibile pentru a fi decontate din fondurile europene în cadrul proiectelor finanțate în exercițiul financiar multianual 2014-2020.

Cea mai mare rată de absorbție la finalul anului trecut a fost înregistrată de Programul Operațional Infrastructură Mare – 99,83%.
Autoritățile de Management vor continua să solicite Comisiei rambursarea cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor, iar rata finală de absorbție va fi calculată în momentul acceptării de către Comisia Europeană a documentelor pentru închiderea fiecărui program în parte.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că a fost depusă o ofertă pentru două viaducte de pe Autostrada Transilvania. Este vorba despre cele două obiective care vor fi construite de o asociere română-turcă.

„A fost depusă o ofertă pentru construcția celor două viaducte necesare devierii traseului sectorului de autostradă Nădășelu - Mihăiești (parte a A3, Autostrada Transilvania). Asocierea de constructori români și turci are la dispoziție 1,114 miliarde de lei (fără TVA) și 27 de luni (9 luni- perioada de proiectare și 18 luni- execuția lucrărilor) pentru finalizarea contractului finanțat prin PNRR. Devierea traseului acestui sector de autostradă este realizată în baza unei Expertize Tehnice”, a explicat Sorin Grindeanu.

Ambele viaducte vor avea o lungime totală de peste 3 kilometri.
„Primul viaduct va fi construit între km 10+009 și km 12+000 va avea o lungime de 1,2 km și nu va afecta versantul care prezintă alunecări. Al doilea viaduct, care va fi construit între km 21+406 și km 24+890, va avea o lungime de aproximativ 2 km și va depăși în aval DN1F. Acest viaduct va traversa cursului Pârâului Topa Mică și se va racorda cu traseul Autostrăzii Transilvania în zona km 24+890”, a precizat ministrul Sorin Grindeanu.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a organizat o videconferință cu inspectorii școlari pe tema orelor online. În cazul în care zonele sunt afectate de condițiile meteorologice nefavorabile, orele se pot desfășura online, a fost mesajul lui Deca.

Ministrul Educației a convocat întâlnirea pentru a evalua situația din țară, după ce activitatea cu prezență fizică a fost suspendată în mai multe unități școlare din cauza vremii nefavorabile.
„Acolo unde infrastructura permite, orele se pot desfășura online. În cazul în care nu este posibilă desfășurarea online a activităților, acestea vor fi recuperate într-un program stabilit la nivelul consiliilor de administrație ale unităților de învățământ”, a transmis Ligia Deca.
Cele mai afectate de vremea rea au fost școlile din Moldova.

Marți dimineață a avut loc o reuniune a Comandamentului Energetic de Iarnă, în cadrul căreia s-a discutat despre stadiul pregătirilor pentru perioada cu temperaturi scăzute și condiții meteorologice deosebite. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat că la nivelul sistemului energetic național nu sunt probleme majore și că operatorii de distribuție vor interveni prompt în zonele afectate.

„Toți operatorii și-au asumat că intervin și vor interveni prompt pentru reconectarea consumatorilor în cel mai scurt timp posibil. Momentan există două linii de medie tensiune afectate în zona Brăila, cu 2500 utilizatori nealimentați în județ și două linii de medie tensiune în Bacău și Iași cu probleme, 610 utilizatori fiind nealimentați în zonă. La acest moment se intervine în teren pentru remediere. Fenomenul de ploaie înghețată din ultimele zile îngreunează intervențiile la mare înălțime, pe stâlpii de tensiune. Cu toate acestea, suntem pregătiți și nu există probleme majore la nivelul țării. Continuăm să fim net exportatori de energie electrică. În ultimele două zile, România a beneficiat de o producție de energie eoliană la valori ridicate. În contextul gerului accentuat, este posibil ca această producție să scadă, dar suntem pregătiți să compensam cu hidrocentrale și centrale bazate pe gaz și pe cărbune”, a declarat Sebastian Burduja.

Concluzia ministrului este că România este pregătită pentru episodul de iarnă.
„Am reușit să creștem producția de huilă în Valea Jiului cu peste 30%, contând acum pe un stoc de cărbune de aproape 11000 de tone,, în urma investițiilor făcute de Ministerul Energiei și de Guvernul României. În cursul zilei de mâine, va porni și Termocentrala Paroșeni, cu un aport de peste 1200 MWh pe zi în sistemul energetic național. Deși condițiile meteorologice sunt deosebite, la nivelul țării, din punct de vedere al sistemului energetic nu sunt probleme majore. Suntem pregătiți,” a mai transmis ministrul Energiei.
În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, gradul de umplere la acest moment al depozitelor este de peste 80%, cu un surplus de peste 170 milioane m3 față de anul trecut. România își poate asigura consumul de gaze naturale, dar din motive pur comerciale se importă și se exportă cantități scăzute de gaz
Producția internă în această perioadă este de aproximativ 24 mil. m3, iar din depozite se extrag între 25 și 30 mil. m3, la un consum estimat zilnic de 50 – 55 mil. m3 în zilele cu ger. Astfel, România își poate asigura consumul de gaze naturale din surse proprii. Din motive pur comerciale se importă și se exportă cantități mici de gaz, de câteva milioane de m3, a precizat ministrul Energiei.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) anunță că a lansat competiția pentru instrumentul de finanţare „Proiect experimental demonstrativ (PED)”.

Proiectul are un buget de cel puțin 53.000.000 lei, fonduri din Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV), prin care se urmărește stimularea parteneriatului între organizaţiile de cercetare de drept public și antreprenori, în vederea aplicării rezultatelor cercetării în economia reală.
„Investim 53 de milioane de lei în proiecte avangardiste de inteligență artificială, biotehnologii, agritech sau tehnologii spațiale și aducem tot mai aproape tehnologiile viitorului. Românii sunt recunoscuți pe plan mondial pentru creativitatea și inteligența lor, iar competiția pe care o promovăm acum reprezintă un agregator al inovației, curajului și determinării. Vom da un suflu nou cercetării românești prin cel puțin 70 de proiecte, cu o finanțare de 750.000 de lei fiecare”, a declarat ministrul Cercetării, Bogdan Ivan.
Scopul competiției este finanțarea de proiecte ce vizează realizarea și testarea modelelor demonstrative pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi sau care aduc îmbunătățiri substanțiale din domeniile naționale de specializare inteligentă, precum: economie digitală și tehnologii spațiale, materiale funcționale avansate; fabricație avansată; energie și mobilitate; bioeconomie; climă, energie, mediu și eco-tehnologii; sănătate – prevenție, diagnostic și tratament avansat, a explicat ministerull.

Termenul limită de transmitere a propunerilor de proiecte este 15 februarie, ora 16:00. Durata proiectelor trebuie să fie de minimum 12 luni și maximum 24 de luni. Depunerea proiectelor se face într-o singură etapă, folosind platforma de depunere online https://uefiscdi-direct.ro.
Fiecare propunere de proiect trebuie să fie depusă de o organizație de cercetare de drept public sau privat, împreună cu o întreprindere care derulează activități de cercetare-dezvoltare.
Competiția PED se desfășoară pe întreaga perioadă de implementare a Planului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV), cu aprobare anuală a MCID.
Finanțarea de la bugetul de stat acordată pentru un proiect este de maximum 750.000 lei, cu respectarea schemei de ajutor de stat aprobată în acest sens. Finanțarea de la bugetul de stat alocată partenerului nu poate depăși valoarea de la bugetul de stat alocată coordonatorului propunerii de proiect.
Proiectele sunt evaluate de experți recunoscuți pe plan internațional. Fiecare propunere de proiect declarată eligibilă este evaluată online, în mod independent, de trei experți evaluatori. Experții evaluatori trebuie să fie doctori în științe cu experiență demonstrată prin articole științifice, brevete sau proiecte de cercetare industrială și dezvoltare experimentală. Evaluările au caracter anonim, asigurându-se confidențialitatea experților evaluatori, a precizat Ministerul Cercetării.

Ministerul Muncii anunță că încă 40 de centre de zi pentru îngrijirea persoanelor vârstnice și cu dizabilități vor fi finanțate prin PNRR. Investiția este de aproximativ 21 de milioane de euro.

„Încă 40 de centre de zi cu componenta de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități și persoane vârstnice vor fi finanțate prin PNRR cu 104.127.264 de lei (aproximativ 21 de milioane €) pentru dezvoltarea serviciilor de asistență socială. Noile proiecte vor duce la îmbunătățirea calității vieții pentru încă 5.600 de beneficiari. Ca urmare a accesării de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a axelor de finanțare prin PNRR, în total, sunt finanțate 105 centre de zi cu componenta de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități, cu o valoare totală de 50.150.000 de euro, și 71 de centre de zi cu componentă de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, cu o valoare totală de 86.000.000 euro”, a transmis Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Numărul total de beneficiari sprijiniți prin aceste măsuri depășește 11.000 de persoane, a precizat Ministerul Muncii.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloş, susține că problema posturilor din sistemul de sănătate se va rezolva, probabil, cursul acestei săptămâni

Anunțul a fost făcut în timpul unei conferinţe de presă.
„Încă de anul trecut am făcut aceste demersuri pentru sistemul de sănătate, aprobând, din câte îmi aduc aminte, 4.000 de posturi pentru Ministerul Sănătăţii şi 1.000 de posturi pentru autorităţile publice locale. Acum, la nivelul Ministerului Finanţelor, memorandumul de la Ministerul Dezvoltării Regionale, care răspunde de reţeaua de unităţi sanitare, este elaborat. Sunt 5.000 de posturi care sunt solicitate pentru a fi scoase la concurs. Aşteptăm şi memorandumul de la Ministerul Sănătăţii şi domnul prim-ministru va decide în şedinţa de Guvern demersurile care trebuie făcute mai departe şi sigur problema aceasta, probabil, se va rezolva în cursul acestei săptămâni", a declarat Marcel Boloş.
Ministrul Finanțelor a mai spus că posturi au fost solicitate de toate ministerele. În total sunt 33.000 de solicitări, însă prioritate va avea sistemul de sănătate, a precizat Boloș.

Zeci de mii de bucureșteni din Sectoarele 1 și Sectorul 2 stau în frig. Asta din cauza unei avarii majore semnalate la Magistrala Grivița.

Primăria Generală nu a accesat fondurile europene destinate acestui tronson, avertizează Sebastian Burduja, ministrul Energiei,
„La nivelul Bucureștiului ne-a fost semnalată o avarie majoră la Magistrala Grivița, avarie care va afecta atât locuitorii Sectorului 1, cât și o parte a locuitorilor Sectorului 2. Mai mult, am fost nevoiți să oprim forțat CET Grozăvești, pentru ca nu are cum să mai livreze agentul termic. Oprirea forțată a unui CET de asemenea dimensiuni în condiții de ger crește pericolul de îngheț în instalații cu potențiale consecințe dezastruoase asupra echipamentelor care se pot efectiv „sparge”. Echipele de la ELCEN au luat deja măsuri rapide pentru a preveni o situație de îngheț. Oprirea forțată a centralei înseamnă și reducerea producției, cu impact asupra situației economico-financiare a societății”, a declarat Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei consideră că Primăria putea să preîntâmpine problema prin accesarea unor fonduri europene.
„Tronsonul de rețea făcea parte din obiectivul numărul 7 al proiectului de reabilitare pe fonduri europene prin POIM 2014-2023. Au fost disponibili peste 200 de milioane de euro din fonduri europene, încă din 2020, finanțare care putea fi accesată până la finalul anului trecut. Întârzierea lucrărilor de reabilitare din mandatele Firea și Dan își face simțite efectele. Din cauza indolenței și a nepăsării Primăriei Generale, zeci de mii de bucureșteni din peste 1000 de blocuri stau astăzi în frig și fără apă caldă,” mai transmite Sebastian Burduja.