Reprezentanții PES activists România au pornit campania Anti-Ro-Exit printr-o rezoluție prin care subliniază avantajele apartenenței României la UE

Peste 600 de reprezentanți ai PES activists România și membri ai Partidului Social Democrat s-au reunit duminică la București în cadrul unui eveniment de lansare a campaniei naționale Anti-Ro-Exit prin intermediul căreia vor arăta avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, vor scoate în evidență minciunile vehiculate de anti-europeni și vor explica efectele dezastruoase ale unui Ro-Exit.

“Un Ro-Exit ar fi cel mai anti-național demers și un dezastru economic și social pentru români. Nu putem accepta acest tip de discurs care riscă să-i afecteze în mod direct pe cetățenii noștri. Astăzi, împreună cu colegii mei din PES activists România și Partidul Social Democrat, am aprobat o rezoluție prin care începem campania Anti-Ro-Exit, cu scopul de a arăta avantajele apartenenței la Uniunea Europeană și de a prezenta riscurile reprezentate de acest tip de narativ anti-european inspirat de Moscova.
România a înregistrat de la aderarea la Uniunea Europeană până în prezent un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro, în termeni de fonduri primite comparativ cu obligațiile sale financiare ca stat membru. Totodată, românii circulă astăzi liber în UE, fermierii au la dispoziție anual peste 3 miliarde de euro în termeni de subvenție, iar împreună beneficiem de drepturi esențiale conferite de legislația europeană.
PES activists România susține și introducerea în Constituția României a apartenenței la Uniunea Europeană deoarece acesta ar fi cel mai patriotic și naționalist demers pentru securitatea și dezvoltarea țării noastre. Ne dorim o Românie puternică în Uniunea Europeană, o țară reprezentată cu profesionalism la Bruxelles și Strasbourg, în așa fel încât noi să fim cei care dau tonul și influențează deciziile europene”, a explicat europarlamentarul Victor Negrescu, coordonator național al PES activists România.

La eveniment au participat Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Alexandru Rafila, ministrul sănătății, Mihai Ghigiu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și secretar general al PES activists România, Thomas Vaupel, secretar general adjunct al PES alături de numeroși parlamentari și secretari de stat axați pe componenta europeană.
PES activists România a organizat în weekend Adunarea sa Generală împreună cu coordonatorii județeni și locali ai organizației. Peste 600 de persoane au participat la evenimentul organizat de structura de militanți ai Partidului Social Democrat interesați de temele europene, internaționale și doctrinare, cu scopul de a arăta atașamentul social-democraților români și europeni față de apartenența țării noastre la Uniunea Europeană. Organizația PES activists România are peste 10.000 de reprezentanți în toată țara și în diaspora și promovează încă din 2007 o voce puternică a țării noastre la nivel european.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că suma de peste 600 de milioane de lei a fost investită în infrastructura medicală din județul Bihor.
Alexandru Rafila a prezentat detaliat investițiile din Bihor.

„33 mil. lei finanțare de la Ministerul Sănătății pentru achiziționarea de echipamente medicale. 22 mil. lei din PNRR pentru extinderea și dotarea compartimentului de terapie intensivă neonatală și amenajarea unui Centru Regional de formare pentru personalul medical. 4 mil. lei din PNRR pentru reabilitarea și modernizarea Spitalului Orășenesc Aleșd. 32 mil. lei din PNRR pentru reabilitarea și dotoarea a 103 cabinete de medicină de familie. 18 mil. lei din PNRR pentru extinderea și modernizarea Spitalului de Psihiatrie din Ștei. 540 mil. de lei din PNRR pentru construirea și dotarea unui corp nou de clădire destinat secțiilor de boli infecțioase și pneumologie în Oradea. 6 mil. de lei din PNRR pentru digitalizarea Serviciului Județean de Ambulanță Bihor și a Direcției de Sănătate Publică Bihor”, a anunțat Rafila pe Facebook.
Ministerul Sănătății susține partenerii locali care au vocația construcției unui sistem de sănătate performant pentru comunitatea pe care o reprezintă, a precizat Rafila.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, susține că două dintre cele mai stringente provocări pentru Uniunea Europeană sunt migrația și lupta împotriva traficului de droguri.

 „În România, ne-am angajat ferm în această luptă. Am implementat măsuri semnificative împotriva traficului de droguri și continuăm să ne intensificăm eforturile”, a transmis ministrul Predoiu.

 Potrivit sursei citate, anul trecut, a fost creat un grup de lucru interinstituțional dedicat acestei probleme.

 „Porturile sunt puncte cheie în această ecuație, iar colaborarea internațională este esențială pentru combaterea rețelelor de crimă organizată care operează traficul de droguri.România se află în prima linie a acestei lupte. Salutăm, de asemenea, decizia Consiliului de a extinde zona Schengen cu România și Bulgaria, un pas important pentru consolidarea securității frontierei aeriene și maritime. Ne angajăm să protejăm frontierele noastre și să lucrăm îndeaproape cu partenerii europeni, pentru a asigura un răspuns coordonat și eficient la aceste provocări. Continuăm să investim în protecția frontierei și așteptăm cu interes sprijinul Comisiei Europene și al președinției belgiene în aceste eforturi”, a precizat Cătălin Predoiu, ministrul liberal al Afacerilor Interne.

Patru politicieni din România, Grecia și Bulgaria cer ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre cele trei țări. Demersul a fost realizat prin intermediul unei scrisori comune adresate ministrului imigrației și azilului din Grecia.

Europarlamentarii români Dacian Cioloș și Vlad Gheorghe, împreună cu europarlamentarul grec Georgios Kyrtsos și parlamentarul bulgar Daniel Lorer îi recomandă oficialului grec să propună, în cadrul reuniunii informale a miniștrilor Justiției și Afacerilor Interne ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre România, Bulgaria și Grecia.
În scrisoarea comună, cei patru demnitari aduc în atenția ministrului Dimitris Kairidis mai multe argumente pentru care acest apel este oportun și prin care solicită ridicarea controalelor cît mai rapid:

”În primul rând, din 2011, Comisia Europeană reiterează sistematic că Bulgaria și România sunt pregătite pentru aderarea deplină la Schengen. În al doilea rând, Parlamentul European a emis numeroase rezoluții și rapoarte prin care solicită aderarea deplină la Schengen, care au fost susținute de majoritatea absolută a Camerei. În al treilea rând, reprezentanții sectoarelor turismului grec și HORECA solicită ridicarea controlului la frontierele terestre, pentru a facilita sosirea turiștilor români și bulgari în Grecia. Acesta ar deveni un factor foarte important al dezvoltării economice, în special în părțile de nord ale Greciei, cu condiția ca granița terestră să devină complet deschisă înainte de perioada estivală. În al patrulea rând, în momentul de față controalele la frontierele terestre dintre cele trei țări care se află oficial în spațiul Schengen aduc încă pierderi uriașe companiilor de transport și turiștilor, în ceea ce privește costurile de călătorie, câștigurile financiare ratate și timpul. Acesta este un factor pe care nu-l putem subestima în contextul crizei economice și inflației fără precedent. În al cincilea rând, ridicarea frontierei ar îmbunătăți imediat parametrii de mediu ai zonelor în cauză, contribuind astfel la obiectivul UE de reducere a emisiilor de CO2, a poluării aerului și a bolilor conexe”, se arată în scrisoarea comună a aleșilor din cele trei țări.

De asemenea, cei patru europarlamentari și parlamentari consideră că ”punerea în aplicare rapidă și decisivă a propunerii va spori încrederea reciprocă existentă între cele trei state membre și va crește eficiența colaborării lor în cadrul UE. Această propunere răspunde nevoilor cetățenilor și este responsabilitatea noastră să depășim dificultățile și să oferim cetățenilor țărilor noastre beneficii maxime pe baza relațiilor de bună vecinătate”.

Reprezentanții PSD susțin că un studiu despre prețurile la alimente promovează date false. FALS, prețurile la alimentele de bază nu au crescut cu 17,8% față de ianuarie 2023, anunță PSD.
„Un studiu, cu o metodologie îndoielnică, fără legătură cu evaluările statistice realizate de instituțiile statului român, promovează ideea că, în ianuarie, majorarea prețurilor la alimentele de bază a ajuns la aproximativ 18% față de perioada similară a anului trecut. Studiul a fost promovat de 2 site-uri, fără referințe clare statistice”, a transmis PSD pe Facebook.
Potrivit PSD, datele reale furnizate de INS sunt diferite.
„DATELE REALE: Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, prețurile de consum ale produselor alimentare erau în luna decembrie 2023 mai mari cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Dacă ne raportăm la momentul introducerii măsurii PSD de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază, prețurile la produsele alimentare erau în luna decembrie mai mici cu -1,32% față de cele din luna iunie 2023”, a mai anunțat PSD.
În privința veniturilor salariale, cele mai recente date INS indică o creștere a câștigului salarial mediu net cu 15,1% în luna noiembrie 2023, față de aceeași lună din anul precedent. Totodată, în intervalul precizat, câștigul salarial real (respectiv ceea ce depășește rata inflației) a fost mai mare cu 7,9%, a precizat PSD.

Europarlamentarul Victor Negrescu a fost desemnat negociatorul-șef al bugetului Uniunii Europene pentru anul 2025. Prioritățile Parlamentului European prezentate de Negrescu se focalizează pe fonduri suplimentare pentru îmbunătățirea nivelului de trai și dezvoltarea agriculturii

Negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul de anul viitor al Uniunii Europene, eurodeputatul Victor Negrescu, a prezentat în Comisia pentru Bugete direcțiile de acțiune ale legislativului european ca autoritate competentă în domeniul bugetar.

"În contextul dificil actual, Uniunea Europeană are nevoie de un buget care se focalizează pe oameni, care este echitabil și incluziv. Este nevoie, mai mult ca niciodată, ca Parlamentul European să fie unit și să acordăm prioritate la ce contează cu adevărat pentru cetățeni. Resursele sunt limitate, dar trebuie să fim pragmatici și creativi în același timp pentru a concepe un buget anual robust, flexibil și rezistent, care este vizil și tangibil pentru cetățenii UE. Prioritatea mea este ca fondurile alocate statelor membre să nu scadă, mai exact să protejăm resursele alocate deja României, în contextul în care se renegociază bugetul european pe termen lung.

Totodată, am solicitat suplimentarea fondurilor pentru agricultură și mediul rural, acțiuni suplimentare pentru educație și sănătate, dezvoltarea programelor pentru seniori, lucrătorii din diaspora și pentru tineri precum și pentru susținerea antreprenorilor și IMM-urilor europene. Am subliniat în mod particular nevoia de a implementa măsuri active pentru scăderea prețurilor și facilitarea accesului la medicamente și aparatură medicală de ultimă generație, dar și suplimentarea fondurilor alocate pentru lupta împotriva bolilor cardiovasculare. Am solicitat colegilor mei din Parlamentul European să facem tot ce este posibil pentru ca fermierii europeni să nu mai fie nevoiți să protesteze în stradă pentru un trai decent. În ultimii ani, ca urmare a amendamentelor depuse și aprobate, am obținut deja zeci de milioane de euro în plus pentru agricultură și zonele rurale, însă în bugetul UE de anul viitor am solicitat completarea substanțială a acestor sume în mod special pentru tinerii fermieri și pentru a-i ajuta pe agricultori să facă față inflației, noilor standarde de producție, lipsei irigațiilor în contextul schimbărilor climatice și deficitului forței de muncă. În același timp, vreau să mă asigur că bugetul UE pentru anul 2025 va include resursele necesare pentru a susține aderarea completă a României la spațiul Schengen și că cele aproape 40 de miliarde de euro neutilizate din perioada de finanțare 2014-2020 să fie redistribuite statelor membre, inclusiv României, care au o rată de absorbție ridicată", a susținut la Bruxelles, în Comisia pentru Bugete, eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu.

Reprezentantul României în Parlamentul European are mandat să coordoneze negocierile legislativului european privind bugetul european cu celelalte instituții europene, Consiliul UE și Comisia Europeană. Bugetul anual al UE stabilește toate cheltuielile și veniturile Uniunii Europene pentru un an, și prevede finanțarea politicilor și programelor UE în conformitate cu prioritățile politice. Mai mult, negocierile privind exercițiul bugetar 2025 se desfășoară într-un context complex, dat fiind anul electoral, nemulțumirile exprimate de anumite categorii profesionale la nivel european, precum și incertitudinile în ceea ce privește revizuirea Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021 – 2027, care ar putea reduce fondurile europene.

Europarlamentarul Victor Negrescu a fost în ultimii trei ani responsabilul grupului social-democrat pentru bugetul european. Prioritățile Parlamentului European privind bugetul anual al UE pentru anul 2025 vor fi votate în luna martie în Comisia pentru Bugete și în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, însoțit de șeful Statului Major al Apărării, general Gheorghiță Vlad și șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiral Mihai Panait, au vizitat Șantierul Naval Damen din Galați.

Delegației conduse de ministrul Apărării i-au fost prezentate cele mai importante proiecte de nave militare  din portofoliul șantierului din Galați.

De asemenea, au fost prezentate proiectele de arhitectură navală, dar și cele de proiectare și inginerie navală dezvoltate pentru forțele navale ale diferitelor țări contractante făcute de cei peste 185 de ingineri români din cadrul Marine Engineering Galați (MEGA), companie care funcționează pe platforma șantierului din Galați.

În cadrul discuțiilor cu reprezentanții companiei, ministrul Angel Tîlvăr a evidențiat faptul că, prin activitatea desfășurată prin cele două șantiere – de la Galați și Mangalia, prin soluțiile de proiectare navală dezvoltate în România și prin celelalte operații complexe cerute de producția navelor, Damen își aduce contribuția la economia României, prin crearea unui număr important de locuri de muncă și transfer tehnologic de vârf.

„Faptul că un operator economic de nivel global are o amprentă atât de consistentă în România aduce beneficii nu doar acționariatului firmei, ci și țării noastre. Crearea a peste 1.500 de locuri de muncă, multe dintre ele de înaltă calificare precum si atragerea de comenzi importante de la guverne ale unor țări membre NATO, UE sau din alte părți ale lumii, aduc prestigiu și beneficii nu doar companiei, ci și Galațiului și României,” a declarat Angel Tîlvăr.

Ministrul Apărării a remarcat și importanța deciziilor Damen de a-și forma pe plan local atât specialiștii de înaltă calificare, implicați în procesele de proiectare, cât și forța de muncă angrenată în producția navelor, prin colaborarea cu învățământul superior ingineresc românesc sau prin propriul centru de formare a specialiștilor înființat în cadrul șantierului de la Galați.

„România are o tradiție solidă și îndelungată în domeniul industriei de apărare, în toate dimensiunile sale, inclusiv în construcția de nave militare, de aceea Guvernul României încurajează și sprijină inițiativele de atragere și formare de specialiști români în domenii atât de importante”, a arătat ministrul Tîlvăr.

Ministrul apărării naționale a subliniat de asemenea că, în contextul actual de securitate, cu multiple provocări în regiune, dotarea Armatei României cu tehnologii moderne produse în țară are importanță strategică. 

„Comportamentul agresiv al Federației Ruse, care a culminat cu invazia Ucrainei, a transformat, din păcate, regiunea Mării Negre într-o zonă de conflict. Această nouă realitate impune regândirea și adaptarea posturii noastre de securitate navală. Forțele Navale Române au în derulare programe de înzestrare importante care le vor permite să-și îndeplinească mai eficient misiunile. Preocuparea permanentă a MApN este ca aceste programe să ofere cât mai multe oportunități pentru industria de apărare din România, cu beneficii concrete pentru economia națională. Această abordare este relevantă și din punct de vedere strategic, pentru că prin producerea în țară se asigură siguranța și securitatea aprovizionării cu echipamente esențiale și a mentenanței acestora pe întreaga durată de viață”, a arătat Angel Tîlvăr.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că în Consiliul AgriFish de la Bruxelles „a pus pe masă mandatul primit de la fermierii români”. Dacă nu înțelegem că fermierii noștri au nevoie de sprijin real, putem să plecăm cu toții din funcții, a adăugat ministrul român.

La întâlnire au participat principalii factori de decizie la nivel comunitar din domeniul agriculturii.
„Am fost în Consiliul AgriFish de la Bruxelles unde așa cum am promis, am pus pe masă mandatul primit de la fermierii români”, a anunțat Florin Barbu.

Ministrul român al Agriculturii a vorbit despre solicitările fermierilor români.
„I-am atras atenția comisarului european pe Agricultură că au trecut 6 luni de când România a cerut această derogare pentru care a primit sprijinul a 15 state membre, iar răspunsul Comisiei încă nu a venit. Le-am spus-o foarte clar colegilor mei miniștri: Dacă nu înțelegem că fermierii noștri au nevoie de sprijin real, nu de piedici suplimentare în obținerea producției, putem să plecăm cu toții din funcțiile pe care le deținem! În frunte cu comisarul european”, a precizat Florin Barbu.

Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR, a depus la Curtea de Apel București o plângere împotriva modului în care procurorul-șef Marius Voineag „a ales să-i acorde protecție lui Lucian Bode, printr-o anchetă ilegală în cazul achiziției trucate prin care au cumpărat 300 de BMW-uri la MAI de la o firmă cunoscută ca având legături cu președintele Klaus Iohannis”.

De asemenea, Cristian Ghinea a sesizat și Curtea de Justiție a Uniunii Europene în acest caz, pentru pronunțarea unei decizii preliminare, adresând două întrebări. Prima cere clarificări dacă, potrivit Tratatului UE, DNA a desfășurat o anchetă în mod ilegal, cu încălcarea prevederilor comunitare în cazurile de fraudă cu fonduri europene.
Cea de-a doua are ca scop să clarifice dacă urmare a deschiderii acestui dosar prin autosesizare a DNA și invocarea ulterior a lipsei de calitate procesuală a lui Cristian Ghinea, procurorul Marius Voineag a dorit, în fapt, închiderea subiectului.

„Practic, procurorul Voineag inventează o formă de impunitate a procurorului: nimeni nu îi poate ataca decizia, de facto. Se încalcă astfel un principiu de bază din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Prin urmare, este în interesul legitim al oricărui cetățean să ceară instanțelor naționale, printr-o plângere, răspunsuri din partea autorităților guvernamentale cu privire la modul în care sunt gestionate fondurile publice. Pe fond, Voineag a acoperit ilegalitățile comise de procurorul de caz de la autosesizare, la schimbarea încadrării faptei din fraudă cu fonduri europene în abuz în serviciu”, susține Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR.

În sesizarea depusă, Cristian Ghinea a arătat că „în dosarul licitației pentru autoturisme BMW, DNA nu avea dreptul legal de a efectua vreo activitate, competența de soluționare revenind în exclusivitate EPPO; cu atât mai puțin să dispună o soluție de clasare prin raportare la alte infracțiuni decât cele care privesc interesele financiare ale Uniunii, mai ales în condițiile în care, anterior, a fost formulată o sesizare către EPPO”.
„Am arătat că și pe fond ancheta a fost un simulacru în care a lipsit orice urmă de profesionalism, neexistând vreo jenă pentru procurorul de caz în a se face de râs din punct de vedere profesional pe aspecte elementare în modul în care se derulează implementarea într-un proiect cu fonduri europene. Nu mai vorbim despre faptul că, pe fond, Voineag scrie că o încălcare de prevederi legale în care prejudiciul produs poate ajunge la 20 de milioane de euro nu reprezintă pericol social astfel ca fapta să fie considerată infracțiune. Dar sunt convins că justiția va repune lucrurile în ordinea lor firească”, afirmă Cristian Ghinea.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o întâlnire cu prenierul Marcel Ciolacu. Cu această ocaziel, Tîlvăr l-a informat pe premier despre „situația de securitate” de la granița României.

Întâlnirea a avut loc la sediul MApN. Cei doi au discutat despre Ucraina

„Am avut o întrevedere cu prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, la sediul MApN. Am discutat despre situația de securitate de la graniță, generată de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a transmis ministrul Apărării pe Facebook.

Reprezentanții guvernului au vorbit și despre nevoile armatei române.
„De asemenea, am discutat despre condițiile de muncă și de viață ale celor care își servesc țara în cadrul forțelor armate și despre nevoile de înzestrare ale Armatei cu tehnică militară modernă”, a precizat Angel Tîlvăr.