Deputații vor ține un moment de reculegere, luni, 26 februarie, pentru a marca doi ani de la începutul războiului. Conflictul a început pe 24 februarie 2022.
Ambasada Ucrainei în România a trimis Camerei Deputaților o scrisoare în care amintește că în februarie se implinesc doi ani de la lansarea războiului neprovocat pe scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

„În acest sens, precum și ca o manifestare de solidaritate fermă cu poporul ucrainean, partea ucraineană se adresează către partea română cu propunerea de a se alătura altor state din lume prin comemorarea cetățenilor Ucrainei omorâți în război, printr-un minut național de reculegere la cea mai apropiată de data menționată ședință a Parlamentului României, precum și arborarea drapelului ucrainean în fața Parlamentului României, în data de 24 februarie și prin iluminarea acestei clădiri în culorile drapelului”, arată Ambasada în solicitare.

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis că momentul de reculegere va fi organizat pe 26 februarie.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță încă un pas pentru construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest. Este vorba despre un demers birocratic.
Anunțul a fost făcut pe pagina de FB

„Încă un pas pentru construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest!
Am transmis la ANAP, spre validare, documentația necesară lansării licitației pentru proiectarea și construcția Variantei Ocolitoare Timișoara Vest. După semnarea contractului, antreprenorul va avea la dispoziție 30 de luni (6 luni proiectare și 24 de luni execuție) pentru finalizarea lucrărilor”, a explicat ministrul Sorin Grindeanu.

În lungime de aproximativ 14 km, aceasta va fi construită la profil de drum național cu două benzi pe sens și va avea un impact important atât pentru economia județului Timiș, cât și pentru cea a municipiului Timișoara.

După validarea documentației de atribuire, CNAIR va putea publica Anunțul de Participare aferent contractului pentru execuția lucrărilor, în cadrul căruia se va stabili și data de depunere a ofertelor, a precizat Grindeanu.

Liderii filialelor PNL din teritoriu vor fi obligați să candideze la primărie sau consiliul județean. Decizia privind alegerile locale a fost luată de conducerea centrală a partidului. Dacă rezultatul va fi prost, liderii locali nu vor putea candida la alegerile parlamentare.

Biroul Politic Național al PNL a decis că fiecare președinte de filială județeană va candida la alegerile locale din anul 2024 la funcția de președinte al consiliului județean sau la funcția de primar al municipiului reședință de județ.

Cei care vor obține un scor politic sub scorul filialei județene/municipale nu vor mai avea sprijinul partidului pentru eventuală candidatură la alegerile parlamentare.

De asemenea, conducerile filialelor județene care se vor clasa pe ultimele 10 locuri în clasamentul rezultatelor la alegerile europarlamentare din 2024 (media dintre procent și numărul de voturi) vor fi dizolvate.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, spune că piaţa de cereale s-a dezechilibrat după începerea războiului din Ucraina.

“În momentul de faţă ştim foarte bine că atunci când a început războiul în Ucraina, Rusia a început acest război absurd în Ucraina, practic piaţa de cereale la nivel mondial s-a dezechilibrat. Practic o tonă de grâu în anul în care a fost acest război, era undeva la 1,8 lei pe kilogram, asta înseamnă 1800 de lei pe tonă şi după reglarea tuturor lucrurilor care s-au întâmplat atât în piaţa mondială de cereale, preţul cerealelor în momentul de faţă este undeva la 0,9 lei”, a transmis ministrul Agriculturii.

Totodată, ministrul mai adăugat că ”în momentul de faţă, România nu importă grâu din Ucraina”.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că „românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor”. „Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze”, afirmă ministrul.

„Românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor. Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze. La energie electrică 5 milioane de gospodării din România plătesc lunar doar 35 de lei. La gaze, românii au al patrulea cel mai ieftin gaz din toată Uniunea Europeană”,a scris ministrul Sebastian Burduja, pe Facebook.

Ministrul a mai spus că a primit sute de mesaje de la români despre faptul că „factura e complicată”.

„Am încercat să o simplificăm, dar sunt niște reguli europene care impun un anumit format”, a a adăugat Burduja.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că vrea găsirea unei soluții pentu eliminarea impozitării cu 10% a concediilor medicale, dar doar pentru pacienții oncologici.

„Încercăm să găsim o cale mai rapidă decât prin Parlament, pentru ca pacienții oncologici să nu plătească acești bani. O OUG e o formulă mai rapidă. Chestiunile fiscale din România și regândirea unor măsuri fiscale au plecat de la Ministerul de Finanțe, dar nu cred că pacienții oncologici trebuie să suporte asta. Am avut o discuție cu colegii după ce s s-a introdus această taxă, ca să găsim o soluție mai rapidă. Având în vedere că aceste ordonanțe sunt aprobate în guvern de premier, și punctul lui de vedere e de susținere a unei astfel de modificări. A fost o măsură generală legata de concediul medical, nu cred că majoritatea concediilor sunt la pacienții oncologici. Ei trebuie protejați. Să rezolvăm problema lor. Important e ca concediile medicale să fie controlate și de Casă (CNAS), să se vadă unde sunt exagerări, nu mă refer la pacienții oncologici. Casa să își facă datoria și să controleze cum sunt eliberate aceste concedii", a declarat Rafila.

Guvernul a decis ca românii care intră în concediu medical să plătească 10% contribuții la sănătate din indemnizația primită în această perioadă.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni, decretul pentru numirea în funcţia de consilier prezidenţial a lui George-Gabriel Bologan. Bologan a fost ambasador al României în Italia din 2016, iar din 2022 ambasador al României în Spania.

”Ca ambasador în Italia, a organizat prima vizită de stat după 46 de ani în anul aniversării a unui veac de unitate naţională (2018), consolidând relaţiile bilaterale şi creând o punte solidă între cele două ţări. Ca ambasador în Spania, a promovat relaţiile economice şi comerciale dintre cele două ţări, consolidând parteneriatele şi facilitând schimbul de experienţă în diverse domenii. A organizat prima şedinţă comună a celor două Guverne din istoria celor două ţări, în cadrul căreia partea spaniolă a făcut anunţul deschiderii pentru semnare a unui Acord privind dubla cetăţenie, lucru deosebit de important pentru conservarea aspectului identitar pentru românii care doreau şi cetăţenia spaniolă”, precizează Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat săptămâna trecută decretul privind eliberarea din funcţia de consilier prezidenţial a al ui Bogdan Aurescu, începând cu data de 1 februarie, după alegerea acestuia în calitate de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat vineri că voucherele pentru cheltuielile imediate ale victimelor infracțiunilor sunt disponibile începând de acum.

În total, în bugetul ministerului sunt alocate sumele pentru 300 de vouchere. Dacă este nevoie, numărul va fi mărit, a promis Alina Gorghiu.

„Avem 300 de vouchere pentru acest an, dacă necesarul va fi mai mare, vom ajusta numărul”, a transmis ministrul Gorghiu.
Voucherele pot fi folosite pentru cheltuielile imediate de cazare, mâncare, uz personal, medicamente şi transport. Un voucher poate fi acordat în limita unei sume echivalente cu cinci salarii de bază minime brute. Suma este de 16.500 de lei pentru fiecare voucher.

Pot beneficia de voucher victimele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, o infracţiune de vătămare corporală, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, act sexual cu un minor şi agresiune sexuală, o infracţiune de terorism sau orice altă infracţiune intenţionată comisă cu violenţă.
Avansul ajutorului trebuie acordat în cel mult 72 de ore de la data soluţionării de către instanţă a cererii depuse de victimă la Tribunal.

Ministerul Agriculturii anunță că a început depunerea cererilor pentru acordarea ajutorului pentru sectorul vegetal. Ministrul Florin Barbu spune că ajutorul constă în 100 de euro/ ha.
Cererile pot fi depuse până pe 8 martie.

„Așa cum am promis, am demarat procedurile pentru acordarea ajutorului de 100 de euro/ ha, pentru sectorul vegetal. Centrele locale și județene ale APIA au început să primească cererile, perioada de depunere fiind 29 ianuarie – 8 martie 2024, inclusiv. Grantul direct reprezintă o plată compensatorie pe suprafață și este echivalentul în lei a 100 euro/hectar, la cursul de schimb valutar de 4,9334 lei/euro”, a transmis Florin Barbu.
Valoarea maximă a grantului direct acordat pe întreprindere beneficiară nu poate depăși echivalentul în lei a 280.000 euro. Guvernul a alocat, din bugetul Ministerului Agriculturii, suma de 1.200.000.000 lei pentru plata acestui ajutor de stat. Plata se efectuează până la data de 30 iunie 2024.
„Acest ajutor de stat se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2023, pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile: grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovăz de toamnă, rapiță de toamnă. Am promis încă de anul trecut, că acordăm acest ajutor fermierilor români și continuăm să îi susținem, să îi ascultăm, să dialogăm și să lucrăm împreună pentru dezvoltarea agriculturii românești”, a precizat Florin Barbu.

Apartenența României la UE ȘI NATO ar putea fi introdusă în Constituția României. Este una dintre solicitările exprimate prin campania AntiRoExit.

Victor Negrescu este unul dintre susținîtorii ideii.

„Introducerea în Constituția României a apartenenței la Uniunea Europeană și la NATO este benefică pentru că:
- ar proteja suveranitatea națională și a poporului român ca parte din cele două structuri;
- ar confirma faptul că România își vede stabilitatea, securitatea și viitorul ca parte a acestor două structuri;
- ar reduce riscurile ca partidele extremiste și politicienii populiști să decidă ieșirea din UE și NATO fără consultarea românilor;
- ar conferi un element de constituționalitate și un plus de valoare juridică apartenenței la cele două structuri;
- ar fi un răspuns către partidele extremiste din România care vor să ne scoată din UE și NATO, vor să ne fragilizeze în fața Federației Ruse și vor să ne pună în situația de instabilitate a Ucrainei și a Republicii Moldova;
- ar întări suveranitatea României și caracterul național, indivizibil și independent al statului român;
- ar consolida și întări profilul României în NATO și UE”, a transmis Negrescu.
Împreună cu cei PES activists Romania europarlamentarul anunță că demersul este susținut în contextul discuțiilor privind revizuirea Constituției.