Premierul Marcel Ciolacu a declarat că recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, adică la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante, a explicat Ciolacu.

Explicațiile au fost oferite ca urmare a discuțiilor apărute în spațiul public după vizita în România a delegației FMI.
„Vreau să fac o precizare după ce am văzut în ultimele zile tot felul de presupuneri privind vizita FMI și situația pensiilor. Recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, respectiv la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante! Ne-am asumat acest lucru și acest lucru va fi făcut la 1 septembrie”, a transmis miercuri Marcel Ciolacu.

Premierul a dezvăluit că a solicitat Ministerului Muncii să calculeze ce impact ar avea aplicarea propunerii liberale privind neimpozitarea pensiilor până la 3.000 de lei.
„Știm că până în 2.000 de lei nu se impozitează nicio pensie. Vedem impactul între 2.000 și 3.000 de lei ca să mărim această marjă până la 3.000 de lei, eu aștept recomandarea Ministerului Finanțelor, să vedem dacă ne permitem după majorarea de 13,8% și recalcularea de la 1 septembrie să avem și această scutire de impozite până în 3.000 de lei”, a precizat Ciolacu.

Declarațiile au fost făcute înainte de ședința săptămânală de Guvern.

Premierul Marcel Ciolacu anunță cea mai mare investiție în cercetare din istoria României. Este o premieră, a spus prim-ministrul care a adăugat că suma de 1,6 miliarde lei va fi investită în 20 de centre de excelență.

Anunțul a fost făcut miercuri, înainte de ședința săptămânală de Guvern.
„În premieră absolută, lansăm azi cea mai mare investiție făcută vreodată în cercetarea românească: 1,6 miliarde lei în 20 de centre de excelență, în domenii de cercetare de vârf”, a declarat Marcel Ciolacu.

Tot în educație vor fi majorări semnificative ale costului standard pe copil în creșă, grădiniță și scoală, începând din acest an, atât pentru învățământul de stat, cât și pentru cel particular acreditat.

11 cazuri de malarie au fost înregistrate în România în ultimele trei luni. Anunțul vine de la Ministerul Sănătății care avertizează că boala a fost depistată la persoane care au călătorit în Africa.

Ministerul Sănătății spune că, în ultimele trei luni, în România au fost diagnosticate 11 cazuri de malarie la persoane care au călătorit în zone endemice din Africa. Au fost câte patru cazuri în lunile noiembrie și decembrie și trei în ianuarie. Până în acest moment, nu s-au înregistrat decese, a mai comunicat ministerul.

Ministerul Sănătății le recomandă celor care intenționează să călătorească în zone tropicale să discute cu medicii înainte de călătorie despre profilaxia împotriva malariei. Este vorba despre o boală infecțioasă care se transmite prin înțepătura de țânțar (specia Anopheles).

„Profilaxia constă în administrarea unor medicamente antimalarice și protecție împotriva înțepăturilor de țânțari”, a precizat Ministerul Sănătății.

Ministerul Finanțelor a anunțat că au fost făcute mai multe actualizări ale sistemului e-Factura. Cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Ministerul de Finanțe a anunțat modificările prin intermediul unui comunicat de presă.
„Ministerul Finanțelor continuă eforturile de îmbunătățire a sistemului e-Factura, prin colaborarea strânsă cu firmele care oferă servicii de contabilitate și cu reprezentanții mediului de afaceri. În acest sens, au fost efectuate o serie de actualizări la nivelul sistemului, dintre care cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului. Această schimbare vine în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri, fiind o funcționalitate solicitată de antreprenori în cadrul discuțiilor cu experții MF/ANAF”, scrie în informarea de presă.

De acum încolo, e-Factura va putea fi accesibilă chiar și în perioadele în care sunt în desfășurare lucrările de mentenanță.

„Am luat foarte în serios feedback-ul primit din partea antreprenorilor cu privire la dificultățile întâmpinate în timpul lucrărilor de mentenanță. În consecință, echipa noastră a intervenit pentru a găsi soluții și a asigura că e-Factura rămâne accesibilă și funcțională în orice moment. Pe această cale încurajez contribuabilii în continuare să semnaleze orice probleme sau sugestii legate de utilizarea platformei. Așa am ajuns să implementăm și autofacturarea, dar și să efectuăm o serie de corecții la aplicația de completare oferită gratuit de MF/ANAF. De asemenea, echipa continuă să colaboreze strâns cu reprezentanții platformelor de facturare, pentru a asigura sinergia între tehnologii. Au fost peste 1.200 persoane implicate, fiind organizate zilnic discuții”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

În situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere prevăzută la art.10 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2021 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal. În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează.

Guvernul a decis miercuri să prelungească măsura privind plafonarea prețurilor la alimentele de bază. De asemenea, cabinetul intenționează să creeze o schemă prin care să se poată ține prețurile sub control.

Miniștrii au decis să prelungească cu încă două luni limitarea adaosului comercial la alimentele de bază.
„Este decizia prin care, începând cu a doua parte a anului trecut, am oprit creșterea speculativă a prețurilor. În lipsa acestei măsuri, românii ar fi plătit pentru alimentele de bază prețuri mai mari cu 20%, în medie”, a declarat Marcel Ciolacu.

Specialiștii guvernamentali lucrează împreună cu reprezentanții marilor magazine la „un mecanism predictibil pe termen lung” care va ține prețurile sub control, a precizat premierul Ciolacu.

Reprezentanții Guvernului au discutat la Palatul Victoria cu membrii organizațiilor din domeniul taximetriei. Aceștia din urmă au fost primiți de guvernanți pentru a discuta problemele pe care le întâmpină operatorii din domeniu.

Întâlnirea a avut loc la sediul Guvernului după ce anterior taximetriștii au negociat .
„Cele două părți au avut un schimb de opinii cu privire la modalitatea de reglementare a activității din domeniul taximetriei și al transportului alternativ. În cadrul întrevederii, reprezentanții taximetriștilor au reliefat în principal nemulțumirile față de modul în care sunt reglementate cele două activități, respectiv cea de taximetrie și cea de transport alternativ, solicitând îmbunătățirea cadrului legal în vederea asigurării unei concurențe loiale între prestatorii de servicii, având în vedere noile provocări care apar pe fondul evoluției tehnologiei și digitalizării”, a anunțat Guvernul.

În perioada imediat următoare, protestatarii vor transmite Guvernului observațiile cu privire la modificarea legislației care le reglementează domeniul de activitate. După fialziarea procedurii, se va convoca o nouă întâlnire la Guvern.
La întâlnirea de luni de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, consilierul de stat Minel Ivașcu, precum și alți oficiali din Ministerul Muncii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Parlamentul European nu pregătește nicio măsură care să ducă la limitarea călătoriilor cu avionul, a anunțat europarlamentarul Dan Nica. El se declară indignat de dezinformarea care face parte dintr-o campanie amplă.

„Sunt indignat de dezinformarea rostogolită in România, conform căreia UE pregătește pașaportul de carbon, care limitează călătoriile. Nu există pe agenda Parlamentului European așa ceva și nu va există nicio măsură care să ducă la limitarea călătoriilor cu avionul. Sunt foarte mulți români care depind exclusiv de modul în care pot să călătorească pentru că au familiile acasă, au părinți, copii și să-i spui unui român că poate să-și vadă copilul sau părinții doar de două ori pe an este o absurditate”, a transmis Dan Nica.

Liderul eurodeputaților social democrați a mai spus că informația falsă face parte dintr-o campanie de dezinformare.
„Aceste lucruri fac parte dintr-o campanie prin care se încearcă să se acrediteze ideea că ar exista o politică la nivel european care să ducă la limitarea drepturilor și libertăților pe care le are fiecare cetățean european, inclusiv românii noștri. Ceea ce se discută în Parlamentul European este existența unui sistem prin care să fie sprijiniți cei din industria de aviație ca să aibă costurile cât mai mici, iar romanii să poată să meargă cât mai mulți”, a precizat europarlamentarul Dan Nica.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, susține că în perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală de 3.04%. Concluzia ministrului este că „economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE”.

„Cum ar fi arătat economia României fără apartenența la piața unică și fără fonduri europene Este o întrebare la care am încercat să răspund în fața a peste 600 de membri PES Activists. Cred că sunt câteva cifre care spun foarte mult despre evoluția economiei României, prin comparație între 2007 și astăzi”, a transmis ministrul pe rețelele de socialiare.

El a prezentat cifrele care îi susțin afirmația.
„PIB-ul nominal era în 2007 - 404,7 miliarde lei, în 2022 - 1401,3 miliarde lei. În perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală (creștere PIB real) de 3.04%, a doua cea mai mare din regiune, dupa Polonia (3.83%), peste media UE27 de 1.2%. Salariul minim brut pe economie a crescut de la 390 lei la 1 ianuarie 2007, la 3.300 lei la 1 ianuarie 2024. Fondurile UE accesate de România de la aderare (2007) și până în septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, în timp ce soldul fluxurilor (sume primite minus contribuții ale României la bugetul UE) a depășit 60 de miliarde de euro. PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a înregistrat o creștere de la 40% media UE27, în 2006, la 76% în 2022. Romania a depașit Grecia, Ungaria și ne apropiem de Polonia.

Concluzia este că economia a cerscut foarte mult după aderarea la UE.
„Este evident că economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE cu posibilitatea accesării fondurilor europene și a avantajelor pieței comune. Aș da însă și un alt exemplu în contextul vocilor extremiste care spun că ar trebui să reconsiderăm locul nostru de Stat Membru al Uniunii Europene. În Marea Britanie dezinformarea premergătoare Brexitului spunea că britanicii cheltuiesc mai mulți bani cu bugetul UE decât primesc. Astăzi, ultimele date arată că decizia de părăsire a Uniunii Europene a costat economia UK 160 de miliarde de euro. Viața cetățenilor s-a scumpit, iar mediul de afaceri suferă prin barierele în calea comerțului pe care le resimte”, a precizat Radu Oprea.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îi cere Ursulei von der Leyen să sară în ajutorul fermierilor români. Politicianul a redactat o scrisoare în care vorbește de majorarea ajutorului pentru fermierii europeni în general, și cei români în particular.

Ajutorul ar trebui să fie acordat în paralel cu cel pentru Ucraina.
„Cerem președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un mai mare sprijin pentru fermierii din România și din Uniunea Europeană, în paralel cu continuarea ajutorului acordat Ucrainei. I-am transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care cerem continuarea sprijinului pe care îl oferim Ucrainei, în paralel cu implementarea de măsuri mai bune privind protejarea fermierilor și a sectorului agroalimentar din Uniunea Europeană, inclusiv din România”, a transmis Siegfried Mureșan.

Scrisoarea mai este semnată de președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, președintele Comisiei pentru agricultură din Parlament, Norbert Lins, și europarlamentarul Herbert Dorfmann, coordonatorul Grupului PPE pentru agricultură.
„Așteptăm din partea Comisiei Europene să propună soluții alternative, precum stabilirea unor cote dincolo de care exporturile ucrainene ar trebui direcționate către țări terțe precum Africa de Nord, piețe către care aceste produse erau destinate inițial. Acest lucru este util și pentru a evita ca aceste piețe, rămase fără importurile din Ucraina, să depindă doar de importuri din Uniunea Europeană sau, mai rău, să ajungă să fie ocupate de Federația Rusă. Vrem să ajutăm Ucraina fiindcă sprijinind Ucraina și poporul ucrainean ne ajutăm și pe noi, în interiorul Uniunii Europene. Dar acest ajutor trebuie să fie unul realist și nu trebuie să oferim o perspectivă pe care nu o putem respecta și care constituie un pericol pentru fermierii europeni și pentru sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană”, a mai transmis Mureșan.