Autoritățile schimbă din nou lista medicamentelor gratuite sau compensate. Acestea au fost adăugate pe listă prin decizia Guvernului.

Noile medicamente introduse pe listă sunt pentru boli oncologice și pentru afecțiuni cronice.

„Aprobăm noi medicamente ce vor fi incluse începând cu 1 noiembrie pe lista celor gratuite sau compensate. Este vorba despre medicamente pentru boli oncologice și pentru multe afecțiuni cronice, precum și pentru transplantul medular. Asigurăm accesul echitabil și nediscriminatoriu al pacienților la medicamente de ultimă generație care pot salva zeci de mii de vieți”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Blocul Național Sindical (BNS) solicită Guvernului să reducă urgent impozitarea pe muncă. Conform BNS, contribuțiile sociale colectate de stat au atins niveluri alarmante, fiind aproape duble față de încasările TVA și de șase ori mai mari decât cele din impozitul pe profit.

Datele arată că, în 2023, contribuțiile sociale au reprezentat 37,5% din totalul veniturilor fiscale ale României, comparativ cu o medie de 24,3% în statele OECD. Această discrepanță plasează România pe locul șase din 37 de economii studiate în ceea ce privește dimensiunea încasărilor din contribuții sociale.

Analiza BNS subliniază că impozitarea muncii este disproporționată. În 2023, încasările din contribuții au fost de patru ori mai mari decât impozitele pe salarii și venituri, iar salariul net al unui angajat român este semnificativ mai mic comparativ cu cel al unui angajat polonez cu același venit brut. Astfel, un salariat român primește aproximativ 1.009 Euro net, în timp ce un polonez încasează 1.246,4 Euro net.

Ca urmare, BNS solicită Guvernului să găsească soluții urgente pentru reducerea fiscalității pe muncă, având în vedere că aproximativ 80% dintre salariați câștigă sub nivelul mediu brut pe economie. În contextul unui deficit bugetar estimat la 7,3% pentru anul 2024, BNS avertizează că o eventuală majorare a TVA ar agrava și mai mult situația fiscală a veniturilor din muncă.
BNS mai arată că majoritatea reținerilor către stat reprezintă aproximativ 43% din câștigul salarial mediu brut, lăsând doar 57% din venituri salariaților. În concluzie, BNS consideră că o reformă fiscală este esențială pentru a asigura un sistem echitabil și sustenabil pentru toți angajații din România.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, anunță lansarea unui nou apel de finanțare prin Timbrul Monumentelor Istorice. Bugetul este de 110.000.000 lei, iar proiectele au ca termen limită de depunere data de 18.11.2024.

Programul se adresează proprietarilor publici și privați.

„Precum am comunicat la începutul mandatului meu de ministru al culturii, anunț lansarea unui nou apel de finanțare prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI), Subprogramul de Restaurare II, care este implementat și gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP). Subprogramul este dedicat proiectelor pentru lucrări de restaurare a clădirilor monument, adresându-se atât proprietarilor publici, cât și celor privați”, a explicat Raluca Turcan.

Suma disponibilă pentru finanţare nerambursabilă pentru sesiunea de finanţare VI / 2024 este de 110.000.000 lei, cu termen limită de depunere 18.11.2024, a precizat Turcan.

După cele două acceleratoare liniare de particule, PET-CT și noul scintigraf, Consiliul Județean Galați aduce și cel mai performant RMN existent pe piața medicală din România în acest moment, un CT de 128 de slice-uri, robot pentru pregătirea medicamentelor de care au nevoie bolnavii oncologici, precum și alte echipamente de ultimă generație pentru intervenții chirurgicale, neurochirurgicale, urologice și radiologice.

„Spitalul nostru se transformă, astfel, într-un centru de excelență în oncologie, oferind pacienților acces la tehnologii medicale de ultimă generație. Faptul că am reușit să fim unul dintre cele 8 proiecte câștigătoare din 30 înscrise demonstrează angajamentul nostru pentru îmbunătățirea continuă a serviciilor medicale”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Toate aceste echipamente vor fi folosite pentru a diagnostica mai repede cancerul și a-l trata cât mai eficient, la Galați.

„Asta înseamnă să faci din sănătate o prioritate cu adevărat. Iar investițiile nu se opresc aici”, a transmis Fotea.

Scandalul din București se extinde. Primarul general Nicușor Dan susține că sunt documente eliberate în fals privind terenul de la Piața Unirii. Primarul anunță că va sesiza organele de cercetare.

„Au fost rectificate la OCPI cele 4 cărți funciare care atestă Primăriei Muncipiului București calitatea de proprietar și administrator al întregii zone supraterane din Piața Unirii, respectiv parc și planșeu. Instituția Apele Române este proprietar numai pe albia râului Dâmbovița și numai în subteran, ca atare nu avea dreptul legal sa ceară autorizații de lucrări pentru suprateran”, a explicat Nicușor Dan.

Potrivit acestuia, mai multe instituții s-au prefăcut că nu văd erorile din documente.
„4 instituții ale statului: Apele Române, OCPI, Primăria Sectorului 4 și Primăria Sectorului 3 s-au prefăcut că nu văd această eroare gravă din documente. În consecință, analizăm toate documentele eliberate care s-au sprijinit pe înscrierea în fals la OCPI și vom sesiza organele de cercetare competente”, a precizat Nicușor Dan.

Ministrul Adrian-Ioan Veștea a semnat 19 noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 97.241.965,70 de lei. Procedura a avut loc marți, 15 octombrie.

Proiectele vizează modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale, precum și construirea sau modernizarea unor poduri.

”Vă felicit pentru consecvența prin care sprijiniți comunitățile pe care le conduceți, identificând soluții de accesare a fondurilor menite să aducă o îmbunătățire vizibilă pe plan economic și social”, le-a transmis ministrul Adrian-Ioan Veștea, beneficiarilor prezenți la eveniment.

Guvernul anunță o nouă creștere a salariului minim. Premierul Marcel Ciolacu a făcut anunțul miercuri. Am stabilit în Comitetul Național Tripartit că, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim va fi 4.050 de lei, a spus premierul.

Salariul va crește în funcție de directiva privind salariul minim european.

„Am stabilit, azi, în Comitetul Național Tripartit că, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim va fi 4.050 de lei. Intrăm, astfel, pe traseul salariului minim european! Respectăm directiva europeană care arată că această valoare trebuie să se încadreze intre 47 și 52 la sută din salariul minim european (România va fi la 47%)”, a declarat Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul a mai anunțat că va fi menținută scutirea de taxe pentru 300 de lei din salariul minim.

„De asemenea, am căzut de acord să menținem scutirea de taxe pe cei 300 de lei din salariul minim. Apreciez din nou seriozitatea și responsabilitatea partenerilor sociali, acest dialog fiind calea sigură pentru a asigura un nivel corect al veniturilor pentru salariații din România”, a precizat premierul.

Comisia Europeană propune suspendarea unei părți din a treia plată din PNRR. Procedural, asta înseamnă că România are dreptul să se apere. Dacă argumentele nu vor fi consistente a treia tranșă va fi plătită doar parțial. Comisia nu a prezentat nicio sumă.

Comisia Europeană propune suspendarea parțială a plății, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante. Nu este precizată nicio sumă.

Comisia a transmis marți că a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a celor șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde de euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al programului NextGenerationEU.

Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme și a 17 investiții care vor genera schimbări pozitive pentru cetățenii și întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale și de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația și managementul apei, al deșeurilor și al pădurilor.

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:
- Stimularea eficienței energetice în industrie: a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și aplicarea standardelor de eficiență energetică, precum și noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.
- Reforma sistemului public de pensii: a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabilește că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului aferent veniturilor obținute. Conform principiului contributivității, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuțiilor plătite în timpul vieții profesionale.
- Investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice a parcului imobiliar existent: au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și contracte de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice.

„Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 și C14.R9/M440), precum și de investiții din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 și C4.I4/M86) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206). Prin urmare, Comisia propune suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante, ele primind totodată o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, a anunțat CE.

Comisia a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și țintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.

În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiții și de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziție o lună pentru a-i transmite Comisiei observațiile sale.

În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă și după evaluarea observațiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România.

În cazul în care, în urma observațiilor transmise de România, Comisia își confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăți, care se aplică tuturor statelor membre.

Din momentul respectiv, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea și va efectua plata cuantumului suspendat.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reforme. Planul va fi finanțat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.

Primarul general Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB). Ședința va avea loc la data de 21 octombrie. Referendumul ar putea fi organizat pentru două proiecte privind taxele și autorizațiile.

Ședința CGMB a fost convocată de primarul general pentru luni, 21 octombrie, de la ora 10.00. Pe Ordinea de Zi se regăsesc două proiecte privind consultarea cetățenilor Bucureștiului prin referendum.

„Dacă aceste hotărâri vor fi aprobate de consilierii generali, referendumul va avea loc pe 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Cele două întrebări la care îi invit pe bucureșteni să se pronunțe prin „DA” sau „NU” sunt următoarele: 1.⁠ ⁠Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitelor pe venit și a taxelor și impozitelor locale colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București? 2.⁠ ⁠Sunteți de acord ca Primarul General al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al orașului?”, a scris primarul ge