O asociere româno-turcă va construi lotul 2 al drumului expres Arad-Oradea, de aproape 40 de kilometri.

Directorul CNAIR, Ciprian Pistol, a anunțat că valoarea contractului este de 2,76 miliarde lei. Lotul 2 al Drumului Expres Arad-Oradea are 39,7 kilometri.
Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021-2027 și prevede inclusiv construcția pe traseul a 26 de structuri, printre care un pod în lungime de 1.091 metri.

În cadrul contractului se va construi și un drum de legătura cu Ungaria, în lungime de 10 km, care ajunge la punctul de trecere a frontierei.
Semnarea contractului se va face peste câteva zile, dacă nu vor fi depuse contestații. Drumul Expres Arad - Oradea are o lungime totală de 120,47 km și este compus din 3 loturi.

România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).

Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică.

”La Cancelaria Prim-Ministrului am finalizat aplicația României pentru a obține finanțare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administrația Prezidențială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria națională de apărare, infrastructura de transport și de interconectare logistică. Le mulțumesc colegilor din ministere pentru soluțiile constructive și ritmul strâns de lucru care ne permit acum să aplicăm pentru finanțare europeană din Programul SAFE, alături de celelalte state europene”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.
Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.

Curtea de Conturi a anunțat că aproape 60% din bunurile culturale mobile deținute de Ministerul Culturii sunt subevaluate. Acestea au valori contabile mai mici sau egale cu 10 lei, scrie într-un raport al Curții de Conturi, publicat luni.

Raportul a fost prezentat la finalul unei misiuni de audit. Curtea de Conturi a verificat modul în care a fost gestionat patrimoniului public și privat al statului, în perioada 2023-2024. Au fost constatate neconformități semnificative și generalizate prin raportare la criteriile de audit aplicate. Curtea a transmis entității o serie de recomandări în scopul remedierii deficiențelor identificate și al diminuării riscurilor.

Astfel, Curtea a solicitat o evaluare cuprinzătoare a bunurilor culturale mobile, inclusiv a celor neclasate, pentru a determina prioritățile de clasare și a asigura protecția adecvată a patrimoniului cultural național. Potrivit auditului, la nivelul ministerului nu există o evidență tehnico-operativă centralizată și actualizată a bunurilor culturale mobile și imobile din patrimoniul statului, deținute de minister și de entitățile subordonate. Această situație generează dificultăți în monitorizarea și controlul acestor bunuri și poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale patrimoniului național.

„Echipa de audit a semnalat faptul că aproximativ 60% din bunurile culturale mobile, deținute de MC și de instituțiile din subordinea sa, au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, fiind subevaluate semnificativ. De asemenea, aproximativ 97% din bunurile culturale mobile deținute de MC și de instituțiile din subordine sunt neclasate, contrar cerințelor legale privind protecția patrimoniului cultural mobil. În plus, au fost identificate și situații de dublă clasare, ceea ce afectează acuratețea și corectitudinea inventarului existent”, scrie în comunicatul Curții de Conturi.

O altă recomandare vizează evaluarea sistemelor de siguranță de la nivelul muzeelor și a riscurilor la care sunt expuse bunurile, în scopul de a decide situațiile pentru care se impune încheierea de asigurări.

Auditorii au consemnat gestionarea defectuoasă a unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului și în administrarea ministerului și au recomandat implicarea acestuia în protejarea patrimoniului cultural național, punerea în valoare și integrarea monumentelor istorice în viața socială și culturală.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că imobile din domeniul public al statului au fost închiriate cu nerespectarea legii și s-a dispus conducerii să intre în legalitate și să urmărească încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat.

Auditul de conformitate a identificat neconformități legate de organizarea expozițiilor internaționale, precum și de exportul temporar de bunuri culturale mobile și a recomandat îmbunătățirea cadrului legislativ, precum și actualizarea corespunzătoare a procedurilor interne, prin includerea unor măsuri specifice de securitate pentru protejarea bunurilor culturale mobile în timpul expozițiilor internaționale.

„Raportul subliniază necesitatea unui efort susținut din partea ministerului, cu sprijinul și avizul Ministerului Finanțelor, pentru elaborarea unor norme metodologice clare privind evidența contabilă a bunurilor culturale mobile, conforme cu particularitățile acestora, ca urmare a constatării unor situații în care bunuri culturale, cu un regim special, au fost înregistrate ca bunuri consumabile sau obiecte de inventar”, se precizează în comunicat.

Ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rogobete, anunță că pacienții cronici vor beneficia de acces mai simplu pentru pacienții cronici! Fără bilet de trimitere la specialist, în anumite cazuri, transmite Alexandru Rogobete.

„Debirocratizarea și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale esențiale reprezintă o prioritate clară pentru noi. Ne-am angajat în fața oamenilor că vom reduce barierele inutile din sistem și că vom construi un traseu medical mai simplu, mai rapid și mai corect pentru pacienți. Venim cu un pas concret în această direcție. Împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnul dr. Horațiu Moldovan, am semnat un ordin comun care elimină obligativitatea biletului de trimitere pentru pacienții cu afecțiuni cronice care sunt înrolați în anumite programe naționale de sănătate. Este o măsură care va reduce timpii de așteptare, va simplifica accesul la tratamente și va ajuta pacienții să beneficieze mai repede de îngrijirile de care au nevoie”, a explicat ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rogobete.

Concret, pacienții se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu, fără trimitere de la medicul de familie, în următoarele situații:

Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – la medicii de specialitate desemnați în programul național pentru prescrierea tratamentelor și materialelor sanitare specifice.
Hemofilie și talasemie – la medicul hematolog desemnat pentru prescrierea tratamentelor în cadrul programului național.
Boli rare – la specialiștii din diverse domenii (alergologie, cardiologie, endocrinologie, gastroenterologie, neurologie, oncologie, pneumologie și altele) pentru prescrierea tratamentelor dedicate acestor patologii rare.
Tuberculoză – la medicul pneumolog pentru pacienții înrolați în Programul național de control al tuberculozei.
HIV/SIDA – la medicul infecționist pentru pacienții înrolați în Programul național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA.
Sănătatea femeii și copilului – la medicii de specialitate în obstetrică-ginecologie și genetică medicală, pentru diagnostic pre- și postnatal, dar și pentru prevenirea sindromului de izoimunizare Rh.

„Este vorba despre pacienți care oricum au nevoie de îngrijire constantă, iar această modificare elimină un pas birocratic inutil, care nu aducea niciun beneficiu real în traseul pacientului. Simplificăm procedurile pentru cei care au nevoie de continuitate în tratament.

Mulțumesc domnului președinte al CNAS, Horațiu Moldovan, pentru colaborarea excelentă și pentru deschiderea totală în procesul de reformare și reașezare a sistemului de sănătate din România. Așa arată un parteneriat eficient între instituții! Am promis că facem reforme care se simt în viața reală. Continuăm să lucrăm cu încredere pentru un sistem mai accesibil, mai echitabil și mai uman. Încrederea ne face bine. Iar încrederea se construiește cu fapte”, a precizat Alexandru Rogobete.

Comunitatea Declic a înaintat către Administrația Prezidențială o petiție semnată de 85 de mii de români care cer președintelui Nicușor Dan să declanșeze un referendum pe tema pensiilor speciale. Comunitatea Declic cere o soluție pentru toate pensiile speciale, nu doar pentru cele ale magistraților.

Concret, un referendum național, inițiat de președinte, prin care alegătorii să voteze dacă vor ca toate pensiile să respecte principiul contributivității, iar vârsta de pensionare să fie standard pentru toată lumea.

„România are nevoie de un sistem transparent în care fiecare pensie să reflecte contribuțiile reale ale beneficiarului, indiferent de profesie sau funcția ocupată. În prezent, magistraților li se plătește suplimentar de la stat peste 75% din pensia încasată. Să luăm exemplu pensia medie. La o pensie de 25.000 de lei, statul plătește din buget, adică de la noi, 19.000 de lei. Contribuția magistratului este de 6.000 de lei. Chiar și cu reducerea cuantumului, cum propune Guvernul Bolojan, statul tot ar plăti peste 50% din pensia magistraților”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic Vrem referendum pentru reforma pensiilor speciale.
Comunitatea Declic a transmis, odată cu petiția către Administrația Prezidențială și Guvern, și solicitarea de a participa la dezbaterile pe tema reformei pensiilor speciale.
Petiția Comunității Declic a avut nevoie de doar câteva zile pentru a aduna peste 85 de mii de semnături, un indicator relevant pentru cât de apăsătoare este problema pensiilor speciale pentru societate.

„În România, există categorii de privilegiați care încasează pensii disproporționat de mari, fără a fi contribuit la sistemul public. Este inacceptabil ca într-un stat care se pretinde echitabil, legea să fie aplicată diferențiat. O pensie trebuie să reflecte contribuția, nu privilegiul. Fiecare om are dreptul la o bătrânețe demnă, dar niciunul nu ar trebui să primească mai mult chiar decât salariul din perioada în care lucra”, se arată în petiția semnată de aproape 85.000 de oameni.
Peste 300.000 de pensionari primesc pensii speciale, în cuantum de 3,5 miliarde de euro anual. Pensiile speciale însumează 1% din PIB-ul României. Pensia medie a unui magistrat e 25.000 de lei, în timp ce pensia medie publică, pe principiul contributivității, e de 10 ori mai mică, și anume 2.811 lei. În multe cazuri, pensiile speciale sunt mai mari decât salariile încasate în perioada în care pensionarii de lux lucrau. De aceea, magistrații sau cei din serviciile speciale se pensionează de tineri, la 45-50 de ani. Cea mai mare pensie specială era, în martie 2025, 43.072 de lei brut. De data aceasta, președintele poate să îndrepte lucrurile prin consultarea directă a cetățenilor României.

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, va oficia slujba înmormântării fostului președinte Ion Iliescu. Tot el a oficiat slujba stâlpilor, miercuri seara, la Palatul Cotroceni..

Patriarhia Română a transmis că slujba înmormântării va avea loc joi, începând cu ora 10.30, în biserica Palatului Cotroceni. După ora 12.00 va avea loc slujba de înhumare la cimitirul Ghencea III.

„Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru săvârșirea slujbelor liturgice va fi Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor care va fi însoțit de un sobor de preoți și diaconi”, a transmis Patriarhia Română.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a murit marți la vârsta de 95 de ani. Iliescu avea cancer pulmonar și în ultimele două luni de viață a fost internat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu" din Capitală.

Andrei Georgescu, avocatul lui Ion Iliescu, a declarat că nu a ajuns în discuțiile cu clientul său la chestiunea vinovăției în dosarele privind Revoluția și Mineriada.

Andrei Georgescu a spus că toate acuzațiile care i se aduc fostului președinte „țin de percepția fiecărei persoane”. Avocatul a dezvăluit cum a decurs ultima sa întâlnire cu fostul președinte. „Ion Iliescu era mai absent în aprilie când ne-am întâlnit”, a spus Andrei Georgescu, miercuri, la Antena 3 CNN.

El a comentat acuzațiile care i se aduc lui Ion Iliescu.
„L-am perceput ca o persoana responsabilă, a condus o țară, nu o dată, ci de trei ori (...) acuzațiile care i se aduc țin de percepția fiecărei persoane. Nu am purtat vreo discuție cu dânsul despre responsabilitate”, a declarat avocatul.

El a mai arătat că a vorbit cu Iliescu despre chestii concrete precum faptele și încadrările.
„Chestiunea vinovăției este una subiectivă, ține de autoanaliză, nu am ajuns în discuțiile cu dânsul la această chestiune (...) Au fost lucruri tehnice”, a precizat avocatul Andrei Georgescu.
Andrei Georgescu va continua să-l reprezinte pe Ion Iliescu în procesele aflate pe rol.

Investițiile la Spitalul Județean Galați continuă. Autoritățile gălățene anunță că a fost încheiată prima etapă din cadrul proiectului de peste 3 milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru modernizarea Policlinicii vechi. Lucrarea a fost comandată de Consiliul Județean Galați.

„Pentru că sănătatea este prioritară, pacienții cu cancer, dar și cei care necesită tratamente urologice sau suferă de alte boli, nu mai puteau aștepta. Am grăbit lucrările tocmai pentru a le oferi tratamente într-un spațiu sigur, modern și dotat cu aparatură performantă. Astfel, au fost reabilitate complet spațiile medicale de la etajele 1 și 2”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Fotea mai anunțat că „la etajul 1 au fost amenajate spații moderne pentru Oncologie medicală și servicii tratament chimioterapie, s-au creat spații speciale pentru Litotriție, iar cabinetele de Urologie, Ginecologie, Chirurgie generală și Chirurgie plastică au fost relocate în condiții mai bune”.

La etajul 2 funcționează Compartimentul de endoscopie, iar cabinetele de Neurochirurgie, ORL, Psihiatrie, Chirurgie vasculară și Chirurgie toracică sunt complet reabilitate.

În curând „va fi dat în folosință și parterul Policlinicii, unde vor fi relocate cabinetele de Reumatologie (ambulatoriu) și Chirurgie buco-maxilo-facială, tot în spații moderne, dotate la standarde europene”, a mai transmis Costel Fotea

Tot în cadrul acestui proiect, au fost achiziționate aproximativ 450 de echipamente medicale de ultimă generație, dintre care unele au fost date în folosință, iar celelalte urmează să fie livrate în scurt timp.
De asemenea, Spitalul Județean Galați dispune de cel mai performant robot din România pentru prepararea citostaticelor – complet automatizat, eliminând riscul de eroare umană și protejând atât pacienții, cât și personalul medical.

Diana Buzoianu, ministra USR a Mediului, anunță că a trimis spre Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) contractul de mandat al viitorului director general interimar al Romsilva, în care a propus un standard minimal, astfel încât să fie asigurate în procesul de numire transparența și obiectivitatea.

Demersul vine în contextul în care zilele acestea va fi numit Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în urma concursului lansat anul trecut.

„Evident, legea nu prevede nicio minimă transparență de cum urmează să fie făcută numirea unui director general interimar de către CA. Oare de ce? În acest context, deja circulă vestea pe la colțuri cine ar fi numit imediat după semnarea mandatelor din CA. Nu pot fi de acord cu așa ceva, așa că am trecut în contractul de mandat, trimis la aviz pentru AMEPIP, un standard minim de măcar 5 zile anunțat public anterior că se va numi un director general interimar (CA-ul fiind obligat să lanseze imediat în paralel concurs pentru a se ocupa postul conform OUG 109/2011). Astfel, orice persoană interesată, cu un CV serios, va putea fi luată în calcul. Am adăugat și că aceste CV-uri trebuie analizate și selecția făcută trebuie argumentată în sensul celor mai bune competențe dintre toate persoanele care au aplicat pentru acest post”, a explicat Diana Buzoianu.

Președinții curților de apel condamnă atacurile purtate în mod susținut la adresa judecătorilor din România. Ei susțin că astfel este afectată forța puterii judecătorești în raporturile cu celelalte două puteri, în special cu cea executivă, sub pretextul „reformei” pensiilor.

Mesajul a fost trimis printr-un comunicat de presă. Președinții curților de apel spun că dezbaterile recente au fost marcate de discursuri agresive, generalizări nedrepte și etichetări care urmăresc să alimenteze o atitudine ostilă față de sistemul judiciar.

„Se ignoră voit faptul că statutul judecătorului are la bază standarde internaționale, nu naționale, generate de natura specifică a funcției, nivelul de responsabilitate, incompatibilitățile legale și interdicțiile profesionale, precum și de necesitatea asigurării independenței sale în raport de celelalte puteri ale statului. Este vădit că scopul real al acestei campanii, pornită și continuată susținut și agresiv în ultimele luni nu are, în realitate, drept scop principal reformarea pensiilor de serviciu, pentru a răspunde cerințelor Comisiei Europene, ci timorarea judecătorilor și distrugerea încrederii cetățenilor în actul de justiție, exact în momentul în care măsurile de austeritate preconizate de Guvern vor afecta milioane de cetățeni. În mod absolut previzibil, în perioadele de criză economică și austeritate, numărul litigiilor purtate între cetățeni și stat crește exploziv. Așa s-a întâmplat, de exemplu, după 2009, când litigiile generate de criza economică au fost de ordinul sutelor de mii. Aceste valuri imense de litigii au fost și vor fi gestionate de judecătorii aflați în activitate, ce trebuie să aibă independența reală și resursele necesare pentru a le soluționa corect și în termen rezonabil”, scrie în comunicatul de presă.
Președinții curților de apel mai consideră că „o justiție slăbită, cu resurse umane insuficiente și descurajate, atacată sistematic, de multe ori prin termeni pur si simplu abjecți, folosiți inclusiv de către oameni politici, într-o campanie bazată pe manipulare, minciună și ostilizarea populației nu profită cetățeanului, ce devine la rândul lui slab în raporturile sale cu statul. Mai mult, statul însuși devine slab și vulnerabil atunci când puterea judecătorească este sistematic atacată”.

Tendința clasei politice de a limita, pe diverse căi, accesul cetățenilor la justiție „este evidentă și este datoria noastră, ca judecători, să o demascăm ca atare”, mai spun semnatarii documentului.

„În pandemie, au existat două decizii ale Curții Constituționale prin care se cerea legiuitorului să modifice legea pentru a permite cetățenilor să aibă acces la justiție, fapt ignorat cu desăvârșire de acesta. Accesul cetățenilor la justiție pentru apărarea drepturilor lor salariale a fost apoi sever limitat prin adoptarea OUG 62/2024, ce a avut ca efect blocarea cursului proceselor în fața instanțelor de fond și sufocarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin sute de cereri de pronunțare a hotărârilor preliminare în astfel de cauze. În momente dificile, când drepturile cetățenilor pot fi afectate de măsurile statului, revine puterii judecătorești sarcina de a restabili legalitatea. Acest lucru poate fi făcut de judecători ce nu sunt dependenți de Guvern și nu sunt țintele unei campanii de ură promovate împotriva acestora. Dovada faptului că reforma pensiilor de serviciu este doar un pretext rezultă din chiar motivele invocate de Guvern, și anume faptul că, fără aceste modificări, România ar pierde 213 milioane de Euro, fonduri europene. Această afirmație este însă falsă!”, se arată în comunicat.

Documentul mai arată că suspendarea fondurilor a fost consecința pronunțării deciziei CCR 724/2024 prin care a fost anulată supraimpozitarea tuturor pensiilor de serviciu – nu doar a judecătorilor – fiind, deci, necesară „modificarea legii atât în acord cu decizia Curții Constituționale, cât și cu cerințele Comisiei în ceea ce privește cuantumul pensiilor în plată”.
În plus, în scrisoarea trimisă Guvernului de către Comisia Europeană se cere respectarea garanțiilor constituționale privind pensia de serviciu a magistraților, conform sursei citate.

„Subliniem faptul că reforma privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost deja finalizată, vârsta de pensionare urmând a crește etapizat până la 60 de ani, iar cuantumul pensiei a fost limitat la cel al indemnizației. Această lege a fost adoptată după consultări cu Comisia Europeană, a fost validată prin Decizia nr. 467/2023 a Curții Constituționale și corespunde standardelor europene obligatorii și pentru statul român. Pensiile de serviciu ale judecătorilor nu sunt o invenție românească, ci derivă dintr-un statut ale cărui coordonate sunt unanim recunoscute la nivel european. Reamintim că, prin decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza C-762/23, obligatorie pentru toate statele membre al Uniunii Europene, se stabilește că pensia de serviciu a judecătorilor trebuie să fie cât mai apropiată de salariul în plată, pentru a asigura independența justiției sub componenta sa financiară. Publicarea, așadar, a unui proiect de lege direct de către Guvernul României, ce încalcă jurisprudența recentă a Curții Constituționale, fără nici un fel de consultări prealabile, însoțită de o campanie de presă de o agresivitate fără precedent îndreptată direct împotriva magistraților, are ca efect direct slăbirea puterii judecătorești în raporturile sale cu celelalte puteri și dezechilibrarea gravă a raporturilor dintre acestea. Subliniem, în același sens, și dubla măsură adoptată de către Guvern în modalitatea de comunicare publică și abordare a chestiunii pensiilor de serviciu. Dacă pentru magistrați aceasta s-a bazat pe manipulare susținută de un veritabil discurs public al urii, în cazul pensiilor de serviciu al militarilor – ce includ nu doar armata, ci și jandarmeria și serviciile de informații – ministrul de resort a subliniat că orice modificare trebuie făcută “cu foarte, foarte multă consultare și cu foarte multă transparență”, potrivit comunicatului transmis de președinții curților de apel din țară.

Președinții curților de apel remarcă faptul că „reacțiile instituționale prompte ale Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sunt demontate informațiile false din mediul public, sunt fie ignorate, fie preluate și prezentate trunchiat, fapt ce demonstrează, o dată în plus, că scopul acestei campanii nu este acela al unei consultări loiale între puterile statului, ci slăbirea și subordonarea justiției”.
La final, președinții Curților de Apel solicită tuturor actorilor implicați să înceteze campania de subminare a independenței justiției și de demonizare a judecătorilor.