O navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări în zona localității ucrainene Ismail, în noaptea de duminică spre luni, în urma unui atac cu drone, au anunțat autoritățile române. Având în vedere apropierea față de teritoriul României și natura încărcăturii, instituțiile cu responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență au efectuat o evaluare rapidă a riscurilor.

Ca măsură de precauție, autoritățile locale, în coordonare cu structurile Ministerului Afacerilor Interne, au dispus evacuarea preventivă a persoanelor și animalelor aflate pe malul românesc al Dunării. Măsura rămâne în vigoare până la eliminarea oricărui pericol pentru populație.

Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Tulcea a fost activat, pentru monitorizarea permanentă a situației și coordonarea intervențiilor. La fața locului s-au deplasat prefectul județului, inspectorul-șef al ISU, precum și echipaje de pompieri care desfășoară misiuni de recunoaștere, monitorizare și sprijin operativ.

Potrivit datelor transmise până luni, la prânz, 15 persoane din localitatea Plauru au fost evacuate, urmând să fie transportate în Ceatalchioi, unde autoritățile locale au pregătit spații de cazare temporară.
Autoritățile continuă monitorizarea evoluției incendiului de pe teritoriul ucrainean și mențin comunicarea cu structurile responsabile pentru a interveni în cazul oricăror schimbări ale situației.

Aproape 500 de blocuri din Capitală vor rămâne fără apă caldă și căldură în următoarele zile, ca urmare a unor lucrări și intervenții ale Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB) pe mai multe artere din oraș.

Potrivit companiei, lucrările vizează reparații ale conductelor vechi de zeci de ani, iar sistările afectează mai multe puncte termice din sectoarele 2, 3, 4 și 6.
În Sectorul 2, pe Calea Moșilor, și în Sectorul 3, pe Bulevardul Corneliu Coposu, vor fi sistate serviciile către 11 puncte termice, care deservesc 121 de blocuri, până în 21 noiembrie 2025, ora 23.00. Conductele din zonă au fost puse în funcțiune în 1990, având 35 de ani de exploatare.

În Sectorul 3, pe Bulevardul Liviu Rebreanu, alți 77 de blocuri racordate la 11 puncte termice vor fi afectate până la aceeași dată, în timp ce în Sectorul 4, pe Bulevardul Unirii, lucrările vor opri furnizarea agentului termic către 44 de blocuri, până pe 21 noiembrie 2025.

Tot în Sectorul 4, pe strada Sgt. Nițu Vasile, reparațiile vor întrerupe furnizarea către 106 blocuri și un agent economic până în 21 noiembrie, rețeaua având aici o vechime de 42 de ani. Pe Calea Văcărești, un alt punct termic ce deservește 21 de blocuri și un agent economic va fi oprit până pe 20 noiembrie 2025.

În Sectorul 6, pe Bulevardul Iuliu Maniu, o avarie necesită oprirea agentului termic pentru 10 blocuri până miercuri, ora 23.00, conducta având o vechime de 57 de ani. De asemenea, pe străzile Valea Călugărească și Valea lui Mihai, 20 de blocuri vor fi afectate joi, între orele 09:00 și 22:00.
Pe Bulevardul Constructorilor, tot în Sectorul 6, patru puncte termice care deservesc 94 de blocuri și imobile vor fi oprite până marți, din cauza unor lucrări de remediere.
Termoenergetica precizează că termenele anunțate pentru repunerea în funcțiune sunt estimative și pot suferi modificări, în funcție de complexitatea lucrărilor și de gradul de degradare constatat după deschiderea șantierelor.

Ministrul Educației, Daniel David, afirmă, într-un mesaj transmis luni cu ocazia Zilei Internaționale a Studenților, că măsurile fiscal-bugetare adoptate în acest an au afectat inevitabil și studenții, însă consideră că „corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară” și trebuie acum stabilizată și dezvoltată.

Ministrul subliniază că România are nevoie de mai mulți studenți și absolvenți de studii superioare pentru a consolida o societate bazată pe cunoaștere.

„Numai în acest mod țara va fi mai ancorată în modernitate și, implicit, mai puțin polarizată. Dar, în ultimii mulți ani, nu am reușit să dinamizăm major acest proces, mulți tineri neînscriindu-se la studii superioare și/sau abandonând studiile”, a spus Daniel David.

El arată că Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar a început să identifice și să controleze factorii care determină renunțarea la studii.

Referindu-se la situația bugetară, ministrul admite că tăierile și ajustările fiscale din acest an au avut impact și asupra studenților.

„Măsurile fiscal-bugetare neanticipate la această magnitudine au afectat în acest an, inevitabil, și studenții. Este vorba mai ales despre fondul de burse”, afirmă ministrul, precizând că fondul aferent anului 2026 va fi mai mare decât în 2023 și va putea fi completat din fondurile extrabugetare ale universităților.

„Sunt lucruri importante, obținute greu în situația de criză fiscal-bugetară, dar, direct spus, insuficiente. Însă, așa cum am mai spus, metaforic, corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară, iar acum trebuie stabilizată și dezvoltată”, a declarat Daniel David.

Ministrul susține că, începând cu anul viitor, este necesară reconstrucția fondului de burse și reintroducerea unor mecanisme moderne de sprijin pentru studenți, care au fost amânate sau încă nu au fost implementate.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că mai multe companii de stat neperformante vor intra în lichidare, lista finală urmând să fie prezentată săptămâna aceasta. Una dintre companiile confirmate deja pentru închiderea operațiunilor este Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă.

Într-un interviu acordat zilele trecute Radio Europa Liberă, premierul a precizat că statul încă deține aproximativ 50 de companii în care nu sunt respectate procedurile de numire a conducerilor conform legislației europene. Potrivit acestuia, acolo unde pierderile sunt „cronice”, soluția este lichidarea.

„De modul în care sunt administrate aceste companii, mai bine sau mai rău, depind veniturile țării noastre... și prețurile pe care le plătesc cetățenii acestei țări (...) cu cât sunt administrate mai bine cu cât serviciile sunt mai bune. Pentru mine este o prioritate să punem presiune pe conducerilor acestor companii să livreze performanță”, a mai spus Ilie Bolojan.

Premierul a confirmat explicit că CFR Marfă se află printre societățile care vor intra în procedura de lichidare: „Este una dintre companiile care vor intra în lichidare, cu siguranță.”
Bolojan a afirmat că reformarea sectorului companiilor publice reprezintă o prioritate a Guvernului.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a anunțat startul oficial al proiectului Drumului Expres Focșani–Brăila, după ce Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis Ordinul de Începere pentru contract. Etapa de proiectare va debuta pe 2 decembrie.

Drumul expres va avea o lungime de 73,5 kilometri și va conecta Autostrada Moldovei A7 de Podul peste Dunăre de la Brăila, de Drumul Expres Brăila–Galați, precum și de direcțiile Tulcea și Constanța. Proiectul este finanțat din fonduri europene nerambursabile și de la bugetul de stat.
Durata totală de realizare este de 42 de luni: șase luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor.
Traseul din județele Vrancea și Brăila include:
– 57 de poduri și viaducte,
– șase noduri rutiere,
– două parcări de scurtă durată,
– un spațiu de servicii cu zonă pentru benzinărie și facilități comerciale.
Contractul pentru execuția Drumului Expres Focșani–Brăila a fost semnat în urmă cu două săptămâni cu Asocierea SA&PE Construct (lider), Spedition UMB, Tehnostrade și Arcada Company.

Premierul Ilie Bolojan a declarat joi seara, la Euronews România, că pensia medie din magistratură a ajuns la aproximativ 5.000 de euro, de nouă ori mai mare decât pensia medie din România, situată la 550–600 de euro. Șeful Guvernului a subliniat că această diferență majoră impune o reformă urgentă a sistemului.

Potrivit premierului, proiectul de reformă urmărește două direcții principale: creșterea vârstei de pensionare și modificarea modului de calcul al pensiilor speciale. Bolojan a arătat că perioada de tranziție către noua vârstă de pensionare reprezintă una dintre temele sensibile ale discuțiilor cu magistrații, fiind necesar un echilibru între rapiditatea corecției și evitarea tensiunilor în sistem.

„O pensie medie în magistratură este aproape 5.000 de euro. În România, pensia medie este 550–600 de euro. Această diferență foarte mare trebuie corectată”, a declarat premierul.
În ceea ce privește cuantumul pensiilor, Bolojan a explicat că în prezent acestea reprezintă 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu net, ceea ce face ca pensia să fie practic egală cu venitul lunar din activitate. Premierul consideră situația „anormală”, din perspectiva echității și a sustenabilității sistemului.

Acesta a avertizat și asupra presiunilor demografice care vor lovi sistemul de pensii în următorul deceniu. Generațiile născute între 1968 și 1970, în număr de aproximativ 500.000 de persoane, vor ajunge la vârsta de pensionare, în timp ce cohortele tinere sunt mult mai reduse, de 150.000–300.000 de persoane.
„Dacă nu luăm măsuri cât mai repede, amanetăm viitorul României”, a avertizat Bolojan, adăugând că efectele unor decizii greșite din trecut sunt deja vizibile în sistemul public de pensii.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat joi că instituția pe care o conduce a avizat modificarea cadrului legal pentru ca angajații Șantierului Naval 2 Mai Mangalia să își poată primi salariile restante prin Fondul de Garantare, până la finalul anului.

Într-o postare publică, Miruță a declarat că șantierul este „un exemplu dureros de cum statul român a ajuns să piardă, nu să construiască”, acuzând faptul că, în trecut, „prețurile de transfer transvazau banii din șantier”, în timp ce autoritățile „aveau ochii închiși”.

„Fac tot ce ține de mine ca acest șantier să fie readus la viață și să devină un loc al prosperității – pentru cetățeni, pentru fiecare dintre noi, nu pentru interese ascunse”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, Ministerul Economiei lucrează la o soluție de redresare durabilă pentru șantier, prin intermediul mecanismului european SAFE, care ar urma să aducă investiții și locuri de muncă stabile.
„România nu se repară cu vorbe frumoase, ci cu oameni care nu fug, nu întorc privirea când se strică ceva și pun mâna să repare”, a mai spus Radu Miruță.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat finalizarea lucrărilor de consolidare și refacere pe drumul județean 251C, între localitățile Smulți și Vârlezi, grav afectat de inundațiile din septembrie 2024.

Investiția, în valoare de 2,2 milioane de lei, a fost realizată din fondurile Consiliului Județean Galați și a vizat refacerea completă a infrastructurii rutiere în zona cunoscută de localnici drept „în deal la Crăiești”, unde viiturile au produs surpări majore pe o porțiune de peste 200 de metri.

Potrivit președintelui CJ, lucrările au inclus o umplutură de pământ de 5 metri adâncime, înlocuirea tubului de scurgere cu un podeț nou de 14 metri, lărgirea carosabilului la 6 metri, reconfigurarea curbelor pentru creșterea siguranței și montarea de parapeți metalici și marcaje rutiere noi.

„Am promis, am realizat. Drumul este acum modern, sigur și rezistent în fața apelor”, a declarat Costel Fotea, mulțumindu-le primarilor din Vârlezi, Ștefan Patriche, și Smulți, Costică Gafton, pentru colaborarea în derularea proiectului.
DJ 251C asigură legătura rutieră între DN24 (Vârlezi – satul Crăiești) și localitățile Smulți, Mândrești și Valea Mărului, facilitând totodată accesul către Tecuci și Cudalbi.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut miercuri, la Palatul Victoria, o nouă întrevedere cu Armin Papperger, CEO al companiei Rheinmetall AG, și cu alți reprezentanți ai conducerii grupului german.

Potrivit Guvernului, în urma discuțiilor din ultimele săptămâni, Executivul și compania Rheinmetall au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare de echipamente militare, menită să răspundă unor nevoi imediate de înzestrare ale Armatei României.

Acordul vizează dotarea forțelor armate cu echipamente de ultimă generație, finanțate prin programul european SAFE, precum și susținerea investițiilor străine în dezvoltarea industrială națională. Premierul a subliniat că obiectivele principale sunt integrarea companiilor românești existente și atragerea de noi investiții în industria de apărare, sector în care Rheinmetall este una dintre cele mai mari companii la nivel mondial.
„În zilele următoare vor fi clarificate toate detaliile, astfel încât posibila cooperare să poată fi aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la prima ședință din noiembrie, pentru a definitiva pachetul României privind accesarea celor peste 16,5 miliarde de euro alocate prin SAFE”, a transmis Guvernul.
Premierul Ilie Bolojan a mulțumit miniștrilor Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și Economiei, Radu Miruță, precum și echipelor acestora, pentru implicarea în avansarea proiectului.
În 3 noiembrie 2025, șeful Guvernului, alături de ministrul Economiei și de CEO-ul Rheinmetall, a participat la semnarea contractului pentru înființarea societății „Rheinmetall Victoria SA”, rezultat al parteneriatului dintre Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și grupul german. Noua companie, cu sediul la Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari.
Contractul a fost semnat de directorul general al Pirochim Victoria, Ioan Bîrsan, și de reprezentantul Rheinmetall AG, Roman Köhne.

Curtea Constituțională a României a decis, miercuri, să amâne pentru 25 noiembrie dezbaterile referitoare la sesizările Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale AUR privind legea pensiilor private. De altfel, toate dosarele aflate miercuri pe ordinea de zi au fost amânate.

Legea privind pensiile private, adoptată de Parlament la mijlocul lunii octombrie, prevede că persoanele care aleg să retragă fondurile din Pilonul II – pilonul obligatoriu administrat privat – vor primi inițial doar 30% din sumă, iar restul va fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Excepție fac bolnavii cu afecțiuni oncologice, care pot retrage întreaga sumă într-o singură tranșă. De asemenea, plata integrală este posibilă și pentru cei care au un fond mai mic decât echivalentul a 12 indemnizații sociale lunare.

Înalta Curte a sesizat CCR asupra mai multor aspecte de neconstituționalitate, subliniind că legea trebuie să fie clară, previzibilă și accesibilă pentru cetățeni. Magistrații atrag atenția că prevederile actuale nu respectă criteriile de claritate, precizie și predictibilitate, nici principiile legalității și proporționalității în reglementarea infracțiunilor și contravențiilor.

Și AUR a depus o sesizare la Curtea Constituțională, acuzând Guvernul că proiectul legislativ avantajează administratorii fondurilor și statul, în detrimentul contribuabililor. Potrivit formațiunii, legea nu protejează efectiv drepturile celor care contribuie la Pilonul II și III, ci creează câștiguri financiare suplimentare pentru stat și administratorii de fonduri.