Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra intensificării tentativelor de fraudă prin spoofing, în care atacatorii folosesc pretextul unor cereri fictive de credit pentru a obține date personale sau financiare de la potențiale victime.

Potrivit instituției, infractorii cibernetici contactează utilizatorii prin apeluri telefonice sau mesaje pe rețele sociale, pretinzând că reprezintă instituții bancare. Sub pretextul unei „oferte de creditare”, aceștia solicită informații sensibile precum date personale, copii ale actelor de identitate sau extrase de cont.

„Prin astfel de metode, atacatorii creează presiune psihologică și un sentiment fals de urgență pentru a determina victima să furnizeze rapid informații care nu ar trebui niciodată comunicate online”, avertizează DNSC.
Instituția subliniază că băncile nu cer date confidențiale prin mesaje pe platforme sociale și recomandă utilizatorilor să verifice întotdeauna identitatea interlocutorului contactând direct numerele oficiale ale instituțiilor financiare.
DNSC recomandă populației să nu divulge informații sensibile, să întrerupă orice comunicare suspectă și să folosească autentificarea în doi pași (2FA) pentru protecția conturilor importante.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat luni că reforma companiilor de stat nu are ca obiectiv concedieri, subliniind că măsurile vizează eficientizarea activității și reducerea pierderilor din sectorul public.

„Această reformă nu își propune, nu are ca obiectiv concedieri. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii ăștia care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun”, a afirmat Gheorghiu, într-o conferință de presă.

Vicepremierul a admis însă că anumite restructurări vor fi inevitabile, precizând că acestea ar putea avea un impact social limitat. „Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc. Iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii”, a spus aceasta, menționând inclusiv posibilitatea închiderii unor companii.

În astfel de situații, a adăugat Gheorghiu, statul va trebui să ia în calcul sprijinirea angajaților afectați.

Întrebată despre experiența sa în implementarea reformelor, vicepremierul a precizat că nu a realizat anterior reforme în mediul privat, dar are experiență extinsă în management de proiect. „Ceea ce înseamnă o reformă are nevoie de un management de proiect serios”, a declarat aceasta.

Lucrările de consolidare și refacere a sectorului de drum și a podurilor de pe DJ 251, în zona localității Cudalbi, afectate de viiturile din septembrie 2024, au fost finalizate, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, investiția derulată de Consiliul Județean Galați depășește 2 milioane de lei și a vizat atât refacerea infrastructurii rutiere, cât și consolidarea celor două poduri din zonă – podul „de la Dogaru” și podul peste pârâul Vâlcica, afluent al râului Geru.

Fotea a precizat că, odată cu aceste intervenții, riscul de probleme în perioadele cu ploi abundente este redus semnificativ, în condițiile în care albia pârâului a fost regularizată și betonată pe o lungime de aproape 200 de metri, lucrări aflate în faza finală.
Președintele CJ Galați a mulțumit primarului comunei Cudalbi, Petrică Gheonea, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului, subliniind că investițiile de pe DJ 251 contribuie la creșterea siguranței locuitorilor și a gospodăriilor din zonă.

Guvernul a aprobat joi o hotărâre ce extinde lista medicamentelor compensate şi gratuite cu 41 de molecule noi, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Printre terapii introduse se numără tratamente inovatoare pentru epilepsie severă, precum fenfluraminum și cannabidiolum, destinate copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament. Acest lucru, potrivit ministrului, le oferă familiilor o șansă concretă de control al crizelor și o viață mai normală.

Rogobete a subliniat că este “una dintre cele mai mari extinderi din ultimii ani” și că măsura a fost posibilă datorită efortului coordonat al Ministerului Sănătății, ANMDMR (Agenţia Națională a Medicamentului) și CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate).

Noile molecule vizează un spectru larg de afecțiuni: oncologice, neurologice, cardiovasculare, reumatologice, pneumologice, dermatologice, gastroenterologice, hematologice, oftalmologice, alergologice și infecțioase.
De asemenea, indicațiile pentru alte 10 medicamente deja compensate au fost extinse, permițând prescrierea lor într-un număr mai mare de situații medicale.
Ministrul a descris decizia drept “o schimbare de fond” care “atinge direct viețile oamenilor” și a spus că scopul este ca tratamentele moderne să fie mai accesibile, transformând un simplu act administrativ într-o șansă reală pentru pacienți.

Președintele Nicușor Dan a declarat vineri că România trebuie să revină la o lege a salarizării unitare, afirmând că diferențele mari de venituri pentru poziții similare determină plecări de personal inclusiv din Administrația Prezidențială.

Întrebat dacă eventualele reduceri salariale ar trebui aplicate și miniștrilor sau parlamentarilor, șeful statului a spus că „evident, dacă se întâmplă, trebuie să se întâmple”, precizând că discuția este abia la început.
Nicușor Dan susține că actualele dezechilibre salariale afectează funcționarea instituțiilor.

„Există diferențe mari între instituții, între poziții echivalente în diferite instituții și, din cauza asta, în unele instituții, printre care și Administrația Prezidențială, oamenii se duc la alte instituții. Evident că au familie, copii, obligații, rate, și instituțiile nu pot să funcționeze”, a declarat președintele.
Acesta a adăugat că principiul de bază trebuie să fie acela că „oameni de pe poziții echivalente trebuie să fie retribuiți echivalent”, subliniind că vechea lege a salarizării unitare a fost modificată de „sute de acte normative”, ceea ce a condus la actualele discrepanțe.

CJ Galați lansează proiectul „Istoria care ne unește”. Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz de la Roșcani va fi restaurată cu fonduri europene de peste un milion de euro

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat lansarea proiectului „Istoria care ne unește”, finanțat din fonduri europene cu peste un milion de euro. Inițiativa este derulată în parteneriat cu Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea „Dunărea de Jos” și Consiliul Raional Cahul.
Proiectul vizează restaurarea complexului monumental de la Roșcani, dedicat lui Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei între 1572 și 1574. Statuia din bronz realizată de sculptorul Gheorghe Turcu și inaugurată în 1976 va fi expertizată,

consolidată și restaurată. Vor fi reabilitate și platforma cu cele trei terase, scara monumentală cu 28 de trepte, precum și întreaga zonă din jur, inclusiv parcarea și căile de acces.

Pe lângă lucrările de restaurare, proiectul include 12 evenimente culturale comune, între care lecții de istorie pentru 600 de elevi, un album cu povestiri istorice din regiune, schimburi de experiență cu experți în turism și patrimoniu, precum și activități dedicate promovării tradițiilor și valorilor culturale locale.
„Istoria ne unește, iar datoria noastră este să transmitem noilor generații moștenirea înaintașilor”, a transmis Costel Fotea cu ocazia lansării proiectului.

Guvernul a anunțat publicarea în procedură de transparență decizională a proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, document coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției.

Potrivit proiectului, pensia de serviciu va fi calculată la un cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, fără a depăși însă 70% din ultima indemnizație netă încasată.

Actul normativ introduce și o perioadă de tranziție de 15 ani către vârsta standard de pensionare de 65 de ani, interval care va începe la 1 ianuarie 2026.

De asemenea, pentru îndeplinirea vechimii minime de 25 de ani necesare pensionării în magistratură, proiectul prevede că perioada asimilată activității în alte domenii juridice va putea fi de cel mult 10 ani.
Executivul își exprimă speranța că procesul de avizare, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, va fi realizat cu celeritate, având în vedere importanța accelerării procedurii legislative.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că retehnologizarea Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă este un proiect esențial pentru securitatea energetică a României, asigurând încă 30 de ani de producție stabilă de energie nucleară, sigură și nepoluantă.

Ivan a transmis, într-un mesaj publicat miercuri, că retehnologizarea Unității 1 reprezintă o investiție strategică, subliniind că proiectul a fost deja demarat în luna septembrie.

Marți, ministrul Energiei și președintele PSD, Sorin Grindeanu, au avut o întâlnire cu Jim Breuer, CEO al companiei Fluor, una dintre cele mai importante companii globale de inginerie, cu peste 7 miliarde de dolari cifră de afaceri. Discuțiile au vizat perspectivele tehnice și posibilitatea ca expertiza Fluor să sprijine etapele complexe ale proiectelor energetice aflate în derulare în România.

„Lucrările trebuie realizate conform calendarului stabilit, fără abateri și fără întârzieri. Echipele sunt pe teren, iar monitorizarea noastră este permanentă”, a precizat Ivan, subliniind că deciziile luate acum vor avea impact asupra siguranței energetice a țării pentru următoarele decenii.

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în privința legii de aprobare a ordonanței de urgență care prevede înființarea unui nou Registru Unic Electronic de Boli Transmisibile.

Potrivit sesizării, legea permite stocarea tuturor datelor medicale și personale, inclusiv diagnostice și istoricul complet al bolilor, pe întreaga durată a vieții unei persoane și încă 180 de zile ulterior, fără a oferi posibilitatea de a solicita ștergerea acestora, chiar și atunci când nu mai există risc de transmitere.

Nicușor Dan consideră că dispozițiile constituie „o ingerință disproporționată în viața privată”, contrară articolului 26 din Constituție.
Acesta subliniază că legislația trebuie să includă garanții clare privind protecția datelor sensibile: „Trebuie să existe reguli precise, garanții împotriva abuzurilor și sancțiuni ferme pentru încălcarea confidențialității. Legea folosește însă termeni neclari, nu distinge între persoanele obligate să raporteze și cele care pot accesa datele și lasă aspecte esențiale în seama unor acte administrative secundare.”

Președintele precizează că digitalizarea în sănătate este esențială pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile, însă aceasta trebuie realizată cu respectarea limitelor constituționale și cu asigurarea protecției vieții private și a demnității umane.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că partidul se opune ferm reducerilor salariale și că eventualele ajustări bugetare trebuie realizate în alte zone decât cea a veniturilor angajaților din sectorul public.

Grindeanu a precizat că au fost deja aplicate măsuri de diminuare a unor costuri, inclusiv prin tăieri de sporuri și modificări ale normelor în domeniul educației.

„S-a redus sau chiar s-a eliminat în totalitate celebrul spor de antenă. Pe educație s-au făcut ajustări, s-a mărit norma, s-au luat multe măsuri. Cred și știu că vom găsi soluții, pentru că nu este un efort foarte mare. Reducerea de cheltuieli trebuie să fie pe alte paliere decât reducerea de salarii”, a declarat liderul PSD.

Acesta și-a exprimat încrederea că Guvernul și coaliția vor identifica variante sustenabile pentru diminuarea cheltuielilor fără a afecta salariile angajaților.