România se confruntă cu un deficit de auditori energetici atestați, a declarat ministrul Cseke Attila, care a precizat că, fără acești specialiști, nu pot fi evaluate clădirile ce necesită lucrări de eficientizare energetică, inclusiv blocuri de locuințe, spitale și școli.

În județul Ialomița, de exemplu, există doar patru auditori pentru blocuri de locuințe și un singur auditor pentru alte tipuri de clădiri publice. Situația este similară în județul Giurgiu, cu un auditor pentru blocuri și doi pentru alte clădiri. Deficit de specialiști se înregistrează și în județele Alba, Bistrița-Năsăud, Călărași și Sălaj, a adăugat ministrul.

Modificările legislative recente, atât la nivel național, cât și european, privind performanța energetică a clădirilor, au determinat suspendarea temporară a procesului de atestare, pentru ca specialiștii să se poată familiariza cu noile metodologii.

La ultima sesiune de atestare, organizată în 2021, din cei 148 de candidați, 109 au promovat examenul și au primit certificate și legitimații de grad I și II pentru auditori energetici.

Înscrierile pentru noua sesiune se vor face printr-o platformă digitală pusă la dispoziție de Ministerul Dezvoltării. Anunțul oficial privind deschiderea înscrierilor și calendarul examenului va fi publicat pe site-ul ministerului în prima parte a lunii martie. Verificarea eligibilității candidaților va avea loc până la jumătatea lunii aprilie, iar lista finală va fi făcută publică în a doua jumătate a lunii. Examenul de atestare va fi organizat la 15 zile după publicarea listei candidaților eligibili.

Ministrul Cseke Attila a subliniat că această măsură vine în sprijinul accelerării lucrărilor de eficientizare energetică, esențiale pentru reducerea consumului de energie și pentru accesarea fondurilor europene destinate modernizării clădirilor publice și de locuințe.

Cancelaria Prim-Ministrului a anunțat că a redus cheltuielile operaționale cu 9.968.676 de lei în anul 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 23,7% față de anul precedent, potrivit unui comunicat al instituției.

Datele financiare arată că, din economia totală de aproape 10 milioane de lei, aproximativ 8,4 milioane de lei, echivalentul a 84%, au fost realizate în ultimele șase luni ale anului, în perioada mandatului noii conduceri. În semestrul al doilea din 2025, cheltuielile au fost de 12,7 milioane de lei, în scădere cu 39,9% față de aceeași perioadă din 2024 și cu 41,1% comparativ cu semestrul al doilea din 2023.

Potrivit Cancelariei, cea mai mare reducere a fost înregistrată la cheltuielile de transport, după renegocierea și rezilierea contractelor de servicii cu RA-APPS, precum și reducerea numărului de autovehicule de la 30 la 17 și eliminarea serviciilor cu șofer pentru demnitari.

Conform datelor prezentate, cheltuielile de transport au scăzut de la 11.459.222 de lei în 2024 la 7.062.933 de lei în 2025, iar cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 de lei la 18.640.698 de lei. De asemenea, indemnizațiile de delegare și detașare au scăzut cu aproape 70%, iar cheltuielile de protocol au fost reduse cu peste 21%.

Cancelaria Prim-Ministrului a mai transmis că, în ianuarie 2026, din totalul de 176 de posturi prevăzute, 117 erau ocupate, iar 59 erau vacante. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în cazul personalului contractual din cabinetele demnitarilor, unde numărul angajaților a scăzut de la 42 în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026.

Actorii Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București organizează marți, de la ora 14:30, un protest în fața instituției, nemulțumiți de un proiect pilot al Ministerului Culturii privind evidența timpului de muncă.

La acțiune participă atât actorii, cât și personalul tehnic și de producție al teatrului, din toate sectoarele instituției.
Potrivit unui comunicat al actorilor TNB, programul pilot le-a fost comunicat prin Circulara nr. 766 din 3 februarie 2026, care conține instrucțiuni privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacol sau concert.

Reprezentanții artiștilor susțin că prevederile transformă munca artistică, care nu poate fi normată, într-o activitate birocratică, obligând personalul să raporteze zilnic, în scris, activitatea desfășurată.
Actorii consideră că măsura afectează procesul creativ și au anunțat că protestul va fi unul pașnic, fiind invitați să participe și artiști din alte teatre pentru a susține neaplicarea programului pilot.

Autoritățile analizează noi soluții pentru modernizarea tehnologiei din spitalele publice, cu accent pe mentenanță și funcționare pe termen lung. Anunțul a fost făcut de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, după o întâlnire cu reprezentanți ai instituțiilor centrale, ai managementului spitalelor și ai organizațiilor din domeniul echipamentelor medicale.

Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme din spitale nu este doar achiziția echipamentelor, ci lipsa serviciilor de mentenanță și a unei planificări predictibile, situație care afectează siguranța pacienților și activitatea personalului medical.

În acest context, a fost discutată și posibilitatea utilizării leasingului pentru anumite categorii de echipamente medicale, ca alternativă pentru înlocuirea tehnologiei învechite și gestionarea mai eficientă a bugetelor. Ca pas concret, va fi înființat un grup de lucru instituțional care să analizeze aceste opțiuni.

Federația Sanitas anunță că membrii săi au votat pentru declanșarea unor acțiuni de protest, inclusiv greva generală, în cazul în care Guvernul va menține decizia de reducere cu 10% a fondului de salarii din sistemul de sănătate și asistență socială.

Decizia vine în urma unui sondaj realizat în rândul angajaților din cele două domenii, la care au participat 10.152 de membri de sindicat. Potrivit federației, majoritatea covârșitoare a respondenților susține declanșarea unei forme de grevă, considerând măsura una inechitabilă și dăunătoare pentru funcționarea sistemelor publice.

Pe lângă grevă, sindicaliștii iau în calcul și alte forme de protest, precum mitinguri, marșuri, pichetări ale instituțiilor publice sau acțiuni de avertisment, în funcție de evoluția dialogului cu autoritățile.
Federația Sanitas avertizează că reducerea fondului de salarii ar putea avea consecințe grave, printre care scăderea motivației personalului, accentuarea deficitului de angajați, creșterea riscului de plecări din sistem și afectarea calității serviciilor medicale și sociale.

„Angajații din sănătate și asistență socială sunt deja supuși unei presiuni enorme. Tăierea veniturilor reprezintă o linie roșie care nu poate fi acceptată”, a declarat președintele Federației Sanitas, Iulian Pope.
Reprezentanții federației au precizat că vor anunța public, în perioada următoare, calendarul și formele concrete de protest, în funcție de răspunsul autorităților.

Eurodeputatul Victor Negrescu a anunțat că a propus, cu sprijinul social-democraților europeni, introducerea unei taxe la nivelul Uniunii Europene asupra companiilor din industria de pariuri și jocuri de noroc online, ca sursă alternativă de finanțare pentru educație și politici de tineret.

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană nu dispune în prezent de suficiente resurse financiare pentru a acoperi nevoile actuale ale statelor membre, inclusiv ale României, iar o parte dintre propunerile analizate pentru creșterea veniturilor ar putea afecta direct anumite țări.

În acest context, Victor Negrescu a precizat că, împreună cu intergrupul Parlamentului European privind educația, a depus un amendament la raportul referitor la viitorul Cadrului Financiar Multianual, semnat de peste 20 de eurodeputați, prin care se solicită alocarea a 20% din viitorul buget european pe termen lung pentru educație și formarea competențelor.

Inițiatorii argumentează că industria pariurilor online generează anual venituri de ordinul sutelor de miliarde de euro și beneficiază de piața unică europeană, în condițiile în care nu există un cadru comun de reglementare la nivelul UE. Diferențele mari de taxare între statele membre, lipsa unor standarde comune pentru protecția minorilor și prevenirea dependenței, precum și combaterea insuficientă a evaziunii și activităților ilegale sunt alte probleme semnalate.
Propunerea vizează introducerea unor reguli europene clare, combaterea activităților ilegale și aplicarea unui mecanism de taxare suplimentară bazat pe profiturile companiilor, fără a taxa direct cetățenii. Fondurile colectate ar urma să fie direcționate către educație, politici de tineret, dezvoltarea competențelor digitale și măsuri de prevenție.

Activele combinatului siderurgic Liberty Galați vor fi scoase la vânzare pentru suma de 690 de milioane de euro, în cadrul unei licitații internaționale programate pe 12 martie, după ce planul de restructurare a companiei a fost aprobat de comitetul interministerial, au declarat surse din industrie.

„Licitația internațională va avea loc pe 12 martie. Regulamentul de vânzare și caietul de sarcini vor fi finalizate până luni, iar garanția de participare va fi de 7%”, a declarat Remus Borza, președintele Euro Insol, administratorul concordatar al combinatului, citat de Ziarul Financiar.

Evaluarea activelor a fost realizată de compania românească Darian. Până în prezent, 13 investitori și-au exprimat interesul pentru preluarea activelor Liberty Galați.

Printre potențialii cumpărători se numără grupuri industriale din India, China, Turcia, Ucraina și Irak, precum și o companie românească – UMB Grup, deținută de Dorinel Umbrărescu. Pe listă se mai află JSW Steel și Jindal Group (India), DeLong Steel (China), KMC Steel (Turcia), Galiawa Group (Irak) și Metinvest (Ucraina), grup controlat de miliardarul Rinat Akhmetov. Metinvest este deja prezent în România, după achiziția ArcelorMittal Tubular Products Iași, finalizată în decembrie 2025.
Liberty Galați, controlată de grupul Liberty al investitorului indiano-britanic Sanjeev Gupta, a intrat în concordat preventiv în martie 2024, pentru a evita falimentul. De atunci, activitatea combinatului a fost sever redusă. Aproximativ 3.300 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic, iar în prezent mai puțin de 200 mai lucrează efectiv. Salariile nu au mai fost plătite de peste două luni și jumătate.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, compania a raportat în 2021 o cifră de afaceri de peste 9,3 miliarde de lei și un profit de circa 1,36 miliarde de lei, însă a intrat ulterior pe pierdere. În 2023, pierderile au depășit 2,2 miliarde de lei, iar cifra de afaceri a scăzut la 3,65 miliarde de lei. În 2024, cifra de afaceri s-a redus la aproximativ 2,1 miliarde de lei, cu pierderi de peste 1,6 miliarde de lei.
Statul este unul dintre principalii creditori ai combinatului, prin ANAF, care are de recuperat circa 150 de milioane de euro, și EximBank, cu aproximativ 300 de milioane de euro. Recuperarea acestor sume depinde de succesul procedurii de vânzare.
Guvernul a constituit, în septembrie 2024, un comitet interministerial pentru gestionarea situației Liberty Galați, combinatul fiind considerat strategic pentru industria construcțiilor, sectorul naval și marile proiecte de infrastructură.

Premierul Ilie Bolojan efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Germania, unde va avea o întrevedere cu cancelarul federal Friedrich Merz. Discuțiile vor fi urmate de o conferință de presă comună, la Cancelaria Federală de la Berlin.

Agenda vizitei include întâlniri cu membri ai Bundestagului, reprezentanți ai Camerei Germane de Comerț și Industrie, ai Federației Industriilor, precum și cu lideri ai comunității evreiești și ai comunității românești din Germania.
Marți după-amiază, premierul român se va întâlni cu președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Peter Adrian. Miercuri, sunt programate discuții cu vicepreședintele Parlamentului Federal, Andrea Lindholz, cu lideri ai Grupului Parlamentar CDU și cu reprezentanți ai mediului economic german.

În cadrul vizitei, Ilie Bolojan va depune o coroană de flori la Memorialul Evreilor Uciși în Europa și va avea o întrevedere cu directorul Fundației Memorialului.
Premierul este însoțit de membri ai Guvernului, reprezentanți ai Armatei Române și de ambasadorul României în Germania. Vizita are ca obiectiv consolidarea relațiilor politice, economice și strategice dintre România și Germania.

Ministerul Educației a lansat un apel către școlile interesate să participe la pilotarea unui nou tip de standarde naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Programul are ca scop uniformizarea modului în care sunt evaluați elevii în România.
Bogdan Cristescu, directorul general al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), a explicat într-un interviu pentru Radio România Iași că standardele descriu ce știe și ce poate face un elev la trei niveluri de performanță: bază, consolidat și avansat.

Nivelul avansat corespunde practic intervalului de note 9–10.

Pilotarea standardelor va avea loc între martie și iunie în școli selectate, iar profesorii nu vor fi obligați să schimbe sistemul de notare. Scopul este ca acestea să fie folosite ca reper și pentru a oferi feedback privind claritatea și aplicabilitatea lor.
Cristescu a menționat că, pe termen lung, aceste standarde ar putea influența modul în care notele de la clasă sunt luate în calcul pentru parcursul educațional al elevilor, inclusiv pentru admiterea la liceu, dar cel mai devreme după aproximativ patru ani, adică începând cu 2028–2029.

Potrivit oficialului CNCE, noul sistem nu va înlocui Evaluarea Națională, ci va funcționa complementar, contribuind la o distribuție mai echilibrată a notelor și la o evaluare mai coerentă la nivel național.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis explicații privind modificările legislative adoptate de Ucraina în domeniul cetățeniei, precizând că noua lege nu se referă la persoanele care dețin deja cetățenia ucraineană și are ca obiectiv principal facilitarea obținerii acesteia de către anumite categorii de cetățeni străini și de membrii comunităților ucrainene din diaspora.

Potrivit MAE, în ultimii trei ani, legislația ucraineană a fost amendată pentru a permite obținerea cetățeniei ucrainene fără renunțarea la alte cetățenii de către cetățeni străini care au luptat ca voluntari în forțele armate ucrainene, au desfășurat activități umanitare pe teritoriul Ucrainei, precum și de către membrii familiilor acestora. Totodată, modificările urmăresc menținerea și consolidarea legăturilor cu comunitățile ucrainene din afara granițelor.
MAE subliniază că legea, adoptată în iunie 2025 și intrată în vigoare la 16 ianuarie 2026, nu afectează statutul cetățenilor ucraineni existenți. Actul normativ vizează în principal comunitățile ucrainene din străinătate, statele incluse pe prima listă aprobată de guvernul de la Kiev fiind cele cu cele mai numeroase comunități ucrainene.

România nu se regăsește pe lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea acordurilor de dublă cetățenie. În prezent, lista include Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada, ai căror cetățeni pot dobândi cetățenia ucraineană fără a renunța la cea de origine.
Modificările legislative au generat îngrijorări în rândul comunităților de români din Ucraina și reacții politice în România.