Aproximativ 5.000 de pompieri vor fi mobilizați zilnic la nivel național pe durata minivacanței de Ziua Muncii, pentru gestionarea situațiilor de urgență, acordarea primului ajutor medical și prevenirea incendiilor, au anunțat reprezentanții Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Potrivit autorităților, pompierii vor interveni cu peste 4.000 de mijloace tehnice, inclusiv aproximativ 500 de echipaje SMURD, pregătite să acorde asistență medicală de urgență. Misiunile vizează în principal stingerea incendiilor, salvarea persoanelor aflate în pericol și intervenția rapidă în zonele turistice aglomerate.

Pentru reducerea timpilor de răspuns, IGSU a dispus operaționalizarea unor puncte temporare de intervenție în zonele cu flux mare de turiști. Astfel, în județul Constanța au fost deschise puncte de lucru în Agigea, Ciorcârlia, Mamaia, Valu lui Traian și Vama Veche.

De asemenea, în zona Capitalei, un echipaj de stingere dotat cu modul de prim ajutor și descarcerare este amplasat pe Autostrada Soarelui, la kilometrul 19, una dintre cele mai circulate rute către litoral.
Pe linie preventivă, în perioada 1–26 aprilie, inspectorii au desfășurat peste 2.800 de controale la unități comerciale, restaurante și spații turistice, aplicând aproape 7.500 de avertismente și peste 1.200 de amenzi, în valoare totală de peste 10 milioane de lei.

Autoritățile atrag atenția că, în această perioadă, multe incendii izbucnesc din cauza utilizării necorespunzătoare a focului deschis. Pompierii recomandă evitarea aprinderii focului în zone cu risc, utilizarea doar a spațiilor special amenajate și stingerea completă a focului înainte de părăsirea locului.
IGSU subliniază că acțiunile de prevenire vor continua și în perioada următoare, principalul obiectiv fiind creșterea siguranței cetățenilor pe durata minivacanței.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi seara că premierul Ilie Bolojan seamănă cu Liviu Dragnea din perioada 2017, acuzându-l că încearcă să controleze scena politică și că „taie punțile de dialog”.

Invitat la Antena 3 CNN, Grindeanu a fost întrebat despre o paralelă între situația sa din 2017, când PSD i-a retras sprijinul politic, iar el a refuzat să demisioneze din funcția de premier, și contextul actual. Liderul social-democrat a afirmat că diferența este „fundamentală”.

„Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit ulterior unde a dus România”, a spus Grindeanu, sugerând o comparație directă cu actualul prim-ministru.
Întrebat explicit dacă îl compară pe Bolojan cu Dragnea, acesta a răspuns: „Vedeți altcumva lucrurile?”, reiterând criticile la adresa șefului Executivului.

Grindeanu a susținut că premierul „taie toate punțile de dialog”, ceea ce, în opinia sa, ar afecta posibilitatea formării unei majorități pro-europene după o eventuală schimbare de guvern. El a calificat această abordare drept „un soi de iresponsabilitate”.

Liderul PSD a mai declarat că România poate funcționa și fără actualul prim-ministru. „Se pot construi autostrăzi și fără ca Ilie Bolojan să fie prim-ministru”, a afirmat acesta.
Întrebat despre o posibilă colaborare între PSD și AUR pentru demiterea Guvernului, Grindeanu a evitat un răspuns direct, dar a transmis că „există viață și după ziua de marți”, sugerând că scena politică ar putea intra într-o nouă etapă.
În același timp, el a precizat că a luat act de apelurile la dezescaladarea discursului public și că a încercat să evite polemicile directe în intervențiile recente.

Prețul energiei electrice din România înregistrează fluctuații extreme în decursul aceleiași zile, coborând la valori aproape de zero la prânz și urcând de până la zece ori mai mult în orele de seară. Premierul Ilie Bolojan a explicat cauzele acestui dezechilibru și impactul asupra economiei.

Potrivit acestuia, situația din sectorul energetic este una dintre cele mai problematice pentru competitivitatea României, în condițiile în care prețurile interne depășesc frecvent media Uniunii Europene.
„Energia este motorul companiilor și un indicator esențial al competitivității. Din păcate, prețul energiei în România este, în general, mai mare decât media Uniunii Europene”, a declarat premierul.
Diferențele de preț sunt generate în principal de structura producției și de întârzierile în dezvoltarea noilor capacități energetice. Unele proiecte majore sunt blocate de ani de zile, cum este cazul termocentralei de la Iernut, începută în 2016 și încă nefinalizată.

În același timp, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, în special eolian și fotovoltaic, contribuie la volatilitatea prețurilor. Aproximativ 25% din energia produsă în România provine din aceste surse, dependente de condițiile meteo.
„La prânz, între orele 12 și 16, când producția fotovoltaică este ridicată, prețul energiei scade foarte mult, aproape de zero. În schimb, seara, în intervalul 20–22, ajunge la 700–800 de lei”, a explicat Bolojan.
Premierul a semnalat și probleme structurale în accesul la rețeaua energetică, unde ar exista blocaje artificiale generate de acordarea unor autorizații de racordare fără acoperire reală. Acestea ar fi obținute de companii care nu dezvoltă efectiv proiectele, dar le revând ulterior.

„S-au emis autorizații de racordare pentru zeci de mii de MW fără ca aceste proiecte să fie realizate. În unele cazuri, ele sunt scoase la vânzare inclusiv pe platforme online”, a afirmat acesta.
Datele arată un dezechilibru major: pentru un necesar maxim de circa 9.000 MW în sezonul rece, au fost emise autorizații de racordare de aproximativ 80.000 MW, la care se adaugă alte 30.000 MW în procesare la Transelectrica.

În acest context, investitorii reali întâmpină dificultăți în accesarea rețelei, în ciuda disponibilității financiare și a intențiilor de dezvoltare.
Premierul a sugerat existența unor posibile aranjamente în jurul acestor blocaje, care ar favoriza proiectele speculative și ar afecta funcționarea corectă a pieței energiei.
„Este greu de crezut că astfel de situații apar fără complicități. Sunt foarte mulți bani în joc și interese transpolitice și transinstituționale”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a acordat bonificații în valoare totală de 43,5 milioane de lei pentru 78.322 de contribuabili care au achitat anticipat impozitul pe venit și contribuțiile sociale, până la termenul-limită din 15 aprilie.

Potrivit instituției, rezultatele reflectă eficiența măsurilor de simplificare administrativă și a instrumentelor introduse în 2026 pentru stimularea conformării voluntare.

Reprezentanții ANAF subliniază că un rol important l-a avut introducerea, în premieră, a formularului de declarație unică precompletat, care a redus birocrația și timpul necesar depunerii documentelor fiscale. De asemenea, acordarea unei bonificații de 3% pentru plata anticipată a contribuit la creșterea gradului de conformare.

Datele centralizate indică o evoluție pozitivă: peste 408.000 de contribuabili au depus declarația unică, în creștere cu 23,24% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar încasările bugetare au urcat la 3,04 miliarde de lei, cu 2,12 miliarde de lei mai mult comparativ cu 2025.

Persoanele care au lucrat atât în sistemul public, cât și în alte sisteme de asigurări ar putea beneficia de cumularea vechimii în muncă, potrivit unui proiect de lege inițiat de parlamentari UDMR, aflat în dezbatere la Senat.

Inițiatorii au solicitat analizarea proiectului în procedură de urgență, Senatul fiind prima cameră sesizată. Propunerea legislativă urmărește să faciliteze accesul la reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care au activat în sisteme diferite de pensii.

În prezent, legislația impune ca toate condițiile pentru reducerea vârstei de pensionare să fie îndeplinite în cadrul aceluiași sistem, ceea ce îi dezavantajează pe cei care au lucrat atât în sistemul public, cât și în sisteme neintegrate, precum cele ale cultelor religioase.

Potrivit inițiatorilor, modificarea ar permite cumularea stagiilor de cotizare contributive, astfel încât munca prestată să fie valorificată indiferent de sistemul în care a fost realizată. Măsura este considerată relevantă în special pentru femei, categorie menționată explicit în expunerea de motive.

„Prin posibilitatea cumulării stagiilor de cotizare contributive, se asigură valorificarea muncii efectiv prestate, indiferent de sistemul în care aceasta a fost realizată”, se arată în documentul de fundamentare.
Proiectul vizează și eliminarea diferențelor de tratament între pensionari, în funcție de sistemul din care provin. În prezent, unele beneficii financiare sunt acordate exclusiv pensionarilor din sistemul public, deși sunt finanțate din fonduri publice.
Inițiatorii consideră că această situație este discriminatorie și propun introducerea unui principiu clar potrivit căruia toate drepturile sociale finanțate din bani publici să fie acordate nediscriminatoriu tuturor pensionarilor.
De asemenea, proiectul urmărește să rezolve o serie de blocaje administrative semnalate în practică, inclusiv dificultăți întâmpinate de casele de pensii din sisteme neintegrate în relația cu alte instituții sau în recuperarea unor sume plătite necuvenit.
Parlamentarii UDMR susțin că modificările propuse nu creează privilegii, ci corectează inechități și contribuie la o funcționare coerentă a sistemului de pensii din România.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a transmis spre avizare interministerială un proiect de ordonanță de urgență care prevede incriminarea tăierii abuzive a arborilor din spațiile verzi urbane.

Potrivit acesteia, actul normativ vizează situațiile în care sunt afectate suprafețe extinse de vegetație, propunând ca distrugerea sau defrișarea spațiilor verzi de peste un hectar să fie încadrată drept infracțiune, inclusiv atunci când acestea se află în intravilan sau pe proprietăți private.
„Am trimis la avizare proiectul de Ordonanță de Urgență care face din distrugerea sau tăierea arborilor, chiar și din proprietate privată, infracțiune, dacă sunt distruse spații verzi mai mari de un hectar”, a transmis ministra într-o postare publică.

Oficialul a făcut referire la cazuri recente care au generat reacții în spațiul public, menționând situația din Parcul IOR. „Pe scurt: ce s-a întâmplat în parcul IOR, dacă se mai repetă și în alte parcuri, să fie sancționat cu închisoarea”, a precizat Buzoianu.

Ministra Mediului a subliniat că inițiativa vine în contextul deficitului de spații verzi din orașe și al presiunilor exercitate de dezvoltările imobiliare. „Orașele noastre și-așa au prea puține spații verzi. Haideți să nu le mai lăsăm pradă mafiei imobiliare”, a mai declarat aceasta.
Proiectul urmează să fie analizat de celelalte ministere înainte de o eventuală adoptare de către Guvern.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, începând de astăzi, demarează Recensământul General de Circulație Rutieră, o acțiune considerată strategică pentru planificarea și dezvoltarea infrastructurii de transport din România.

Procesul este organizat și coordonat de Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, în conformitate cu prevederile Normativului AND 557/2025, care stabilește metodologia de colectare a datelor de trafic pe drumurile publice de interes național, județean și comunal.

Potrivit CNAIR, recensământul are ca obiective principale determinarea intensității și compoziției traficului rutier, actualizarea indicilor privind evoluția cererii de transport, precum și furnizarea datelor necesare pentru fundamentarea investițiilor în infrastructură, întreținerea drumurilor și creșterea siguranței rutiere. De asemenea, datele colectate vor contribui la actualizarea modelelor de transport utilizate la nivel național.
Înregistrarea traficului va fi realizată atât prin metode automate, cu ajutorul sistemelor de monitorizare, cât și manual, în puncte stabilite strategic pe întreg teritoriul țării. Perioadele de colectare a datelor sunt stabilite astfel încât să surprindă variațiile sezoniere și zilnice ale traficului, incluzând zile lucrătoare, weekenduri și perioade cu trafic intens, precum cele turistice.

Reprezentanții CNAIR subliniază că procesul nu implică oprirea vehiculelor în trafic. Echipele de recenzori vor fi amplasate în afara părții carosabile, astfel încât circulația rutieră să nu fie afectată.
Rezultatele finale vor fi centralizate și utilizate pentru actualizarea bazelor de date tehnice rutiere și vor fi puse la dispoziția autorităților responsabile de gestionarea infrastructurii. CNAIR precizează că monitorizarea fluxurilor de trafic este esențială pentru proiectarea investițiilor, planificarea lucrărilor de întreținere și optimizarea circulației pe drumurile din România.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat lansarea oficială a procedurii de selecție pentru dezvoltarea proiectului „Black Sea AI Gigafactory”, o investiție majoră care vizează poziționarea României pe harta globală a inteligenței artificiale.

Potrivit ministrului, a fost demarată etapa de Expression of Interest (EOI) pentru identificarea liderului de consorțiu care va coordona implementarea proiectului. Autoritățile caută un partener cu experiență solidă în infrastructură tehnologică de mare amploare, capabil să susțină financiar și operațional un proiect competitiv și scalabil.

În prima fază, proiectul prevede dezvoltarea unei infrastructuri bazate pe aproximativ 20.000 de GPU-uri, cu posibilitatea de extindere până la 100.000 sau chiar mai mult, în funcție de cererea din piață și ritmul de implementare.
Operatorii economici interesați pot depune documentațiile până la data de 14 iunie 2026, ora 17:00, la adresa oficială indicată de Ministerul Energiei.

Ministrul a subliniat că inițiativa beneficiază de sprijinul experților Banca Mondială și al echipei guvernamentale, calificând proiectul drept unul strategic pentru viitorul digital al României.
Proiectul „Black Sea AI Gigafactory” a fost inițiat în iunie 2025, în perioada în care Bogdan Ivan ocupa funcția de ministru al Economiei și Digitalizării, fiind continuat în prezent la nivelul Ministerului Energiei.

Lifturile, scările rulante și trotuarele rulante din Aeroportul Internațional Henri Coandă vor fi înlocuite în următorii trei ani, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit companiei, licitația pentru modernizarea acestor echipamente a fost finalizată, proiectul vizând înlocuirea a 19 lifturi, 19 scări rulante și 4 trotuare rulante.

Totodată, vor fi modernizate două platforme destinate pasagerilor cu mobilitate redusă și vor fi instalate alte două astfel de echipamente.
Proiectul include și implementarea unui sistem integrat de monitorizare pentru noile instalații.

Contractul are o valoare de peste 24 de milioane de lei.

La licitație a fost desemnat câștigător consorțiul condus de TK Elevator Eastern Europe GmbH, alături de firmele TEKA Danes Instal, Mega Moni și Creative Home Construct.
Lucrările de înlocuire și modernizare vor fi realizate etapizat, pe o perioadă de trei ani.

Se redeschide parcul de aventură din Pădurea Gârboavele. Acesta va fi deschis publicului începând de joi, 16 aprilie, ora 11.00, potrivit unui anunț al președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. În interior vor fi și noile atracții, pistele de bob și de bicicletă.

Cele două trasee de bob, cu o lungime totală de 1,5 kilometri, sunt dotate cu echipamente electrice, camere video și senzori de siguranță. Sistemele au trecut toate testele de securitate necesare pentru obținerea autorizațiilor și deschiderea oficială pentru public.
În parc sunt și două noi piste de biciclete din zonă – traseul de familie, cu o lungime de 2,6 kilometri, și traseul competițional, de 4,3 kilometri.

Totodată, au fost deja amenajate zonele de relaxare, locurile de joacă pentru copii și amfiteatrul în aer liber.
„Joi are loc deschiderea Bob & Bike Adrenalina Gârboavele, o zonă de agrement unică în România prin facilitățile oferite: două piste de bob (peste 1,5 km), două trasee de biciclete – unul pentru familie (2,6 km) și unul competițional (4,3 km), turn de escaladă de 10 metri, locuri de joacă, foișoare și un amfiteatru în aer liber”, a transmis Consiliul Județean Galați.

Investiția, în valoare totală de aproximativ 15 milioane de lei, este finanțată de Consiliul Județean Galați și are ca obiectiv transformarea Pădurii Gârboavele într-un parc de aventură modern, destinat activităților recreative și sporturilor în aer liber.