Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a lansat Concursul Național de proiecte pentru tineret și studenți, ediția 2025, pentru care a alocat un buget total de 3 milioane de lei.

Potrivit ministerului, fondurile sunt împărțite în mod egal între cele două linii de finanțare disponibile: 1,5 milioane de lei pentru proiectele destinate tinerilor și 1,5 milioane de lei pentru proiectele studențești. Valoarea maximă a finanțării acordate unui singur proiect este de 150.000 de lei.

Programul urmărește facilitarea accesului tinerilor la activități de învățare continuă, nonformală și informală, promovarea culturii de calitate și a educației pentru sănătate, precum și stimularea implicării tinerilor și a organizațiilor de profil în viața comunității. De asemenea, sunt vizate crearea de oportunități pentru tinerii din mediul rural și consolidarea sectorului de tineret prin dezvoltarea capacității lucrătorilor și structurilor de specialitate.

Conform regulamentului, fiecare solicitant poate depune maximum două proiecte, fie în cadrul aceleiași linii de finanțare, fie câte unul pentru fiecare linie.

Dosarele de concurs vor putea fi depuse până pe 6 iulie. Documentațiile vor fi primite de luni până joi între orele 08:00 și 16:00, iar vinerea între orele 08:00 și 14:00.

Etapa de evaluare a proiectelor este programată în intervalul 7 – 20 iulie, iar rezultatele preliminare vor fi publicate pe 21 iulie. Contestațiile vor putea fi depuse în perioada 22 – 24 iulie și vor fi soluționate între 27 și 29 iulie. Rezultatele finale vor fi afișate pe 30 iulie.

Proiectele selectate pentru finanțare vor fi implementate în perioada 20 august – 25 octombrie, potrivit calendarului competiției.

Probele scrise din cadrul Evaluării Naționale 2026 pentru absolvenții clasei a VIII-a au început luni, iar Ministerul Educației a publicat un ghid destinat candidaților, care include regulile de acces în centrele de examen, modul de desfășurare a probelor și procedura de comunicare a rezultatelor.

Potrivit ministerului, accesul elevilor în centrele de examen este permis între orele 08:00 și 08:30. După această oră începe procesul de identificare a candidaților, iar la ora 09:00 sunt distribuite broșurile cu subiectele și hârtia ștampilată pentru ciornă.

Elevii au la dispoziție 15 minute pentru completarea casetei de identificare, iar timpul destinat rezolvării subiectelor începe după încheierea acestei etape. Probele scrise durează 120 de minute.
Candidații care beneficiază de adaptări aprobate de comisiile județene sau de Comisia Municipiului București pot primi o prelungire a timpului de lucru de cel mult două ore.

Ministerul reamintește că este interzis accesul în sălile de examen cu telefoane mobile, dispozitive electronice, manuale, dicționare, notițe, culegeri, rezumate sau orice alte materiale ajutătoare.
Nerespectarea regulilor atrage eliminarea din examen, indiferent dacă materialele interzise au fost utilizate sau nu.

Candidații care finalizează lucrarea înainte de expirarea timpului alocat pot părăsi sala doar după cel puțin o oră de la începerea probei și nu pot ieși cu subiectele.
Lucrările trebuie redactate cu cerneală sau pastă albastră. La proba de matematică sunt permise instrumentele de desen, iar figurile pot fi realizate cu creion sau pix albastru.
Corectarea greșelilor se face prin tăierea cu o linie a variantei eronate și completarea răspunsului corect, potrivit regulilor specifice fiecărei discipline. La limba și literatura română sunt permise sublinierile pe text, iar delimitarea propozițiilor în frază este acceptată atunci când cerința o impune.

Rezultatele vor fi afișate folosind coduri individuale atribuite candidaților, fără publicarea numelor acestora.
După afișarea rezultatelor inițiale, elevii și părinții pot solicita vizualizarea lucrărilor. Ministerul precizează că această etapă are caracter exclusiv informativ și nu condiționează depunerea unei contestații.

La depunerea contestațiilor, candidatul și părintele sau reprezentantul legal trebuie să semneze o declarație prin care confirmă că nota obținută în urma recorectării poate fi mai mare sau mai mică decât cea inițială. Nota acordată după soluționarea contestației este definitivă.

Autoritățile recomandă elevilor să aibă asupra lor actul de identitate, pix sau stilou cu pastă albastră, creion, gumă de șters și riglă. Apa și șervețelele sunt permise în sala de examen.
De asemenea, candidații sunt sfătuiți să citească integral subiectele înainte de a începe rezolvarea acestora, să își gestioneze eficient timpul și să păstreze ultimele 10-15 minute pentru verificarea lucrării înainte de predare.

Premierul desemnat, Adrian Veștea, a depus la Parlament Programul de guvernare și lista miniștrilor Cabinetului pe care îl propune pentru învestire, solicitând conducerii Legislativului stabilirea unui calendar accelerat pentru audierile în comisiile de specialitate și votul din plenul reunit.

Potrivit documentului transmis Parlamentului, Executivul propus își asumă cinci priorități imediate: revenirea la normalitatea instituțională și asigurarea stabilității politice; accelerarea absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR); menținerea stabilității economice și a încrederii partenerilor externi, inclusiv protejarea ratingului de țară; deblocarea proiectelor majore de investiții aflate în stadii avansate; accelerarea proiectelor strategice din domeniul securității naționale, inclusiv prin mecanismul SAFE.

Lista Cabinetului propus de Adrian Veștea este următoarea:

Marian Neacșu – vicepremier și ministru al Afacerilor Interne;
Alina Gorghiu – vicepremier;
Diana Morar – vicepremier;
Luca Niculescu – ministru al Afacerilor Externe;
Alexandru Nazare – ministru al Finanțelor;
Florin Zaharia – ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene;
Florin Manole – ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității;
Monica Anisie – ministru al Educației și Cercetării;
Marian Bârgău – ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului;
Eduard Mititelu – ministru delegat pentru Digitalizare;
Romeo Lungu – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
Ionuț Vulpescu – ministru al Culturii;
Sorin Cîmpeanu – ministru al Apărării Naționale;
Radu Marinescu – ministru al Justiției;
Alexandru Ghigiu – ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor;
Cristian Pistol – ministru al Transporturilor și Infrastructurii;
Florin Barbu – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
Bogdan Ivan – ministru al Energiei;
Alexandru Rogobete – ministru al Sănătății.
Funcția de secretar general al Guvernului ar urma să fie ocupată de Radu Oprea.

Desemnarea lui Adrian Veștea de către președintele Nicușor Dan a avut loc pe 14 iunie, după retragerea candidaturii anterioare la funcția de premier. Conform Constituției, Guvernul poate intra în funcție numai după obținerea votului de încredere al Parlamentului.

Președintele României, Nicușor Dan, va efectua sâmbătă o vizită oficială la Istanbul, unde va avea o întrevedere cu președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, și va participa la ceremonia de acordare a pavilionului corvetei „Contraamiral August Roman”.

Potrivit Administrației Prezidențiale, ceremonia este programată pentru ora 14:00 și marchează intrarea navei din clasa HISAR în serviciul operativ al Forțelor Navale Române. Ulterior, corveta va parcurge etapele necesare pentru dislocarea în România.

Noua navă militară, construită în Turcia, este destinată misiunilor de luptă în toate mediile de acțiune navală - la suprafață, antiaerian și antisubmarin. Corveta „Contraamiral August Roman” va contribui la creșterea capacității de supraveghere și reacție a României și la consolidarea securității colective în regiunea Mării Negre. Potrivit Administrației Prezidențiale, nava poate executa misiuni de interzicere a acțiunilor inamice, de protecție a infrastructurii critice și a forțelor proprii, precum și misiuni de apărare a comunicațiilor maritime.

În cadrul vizitei de la Istanbul, președintele Nicușor Dan va avea convorbiri oficiale cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan. Discuțiile vor viza prioritățile Parteneriatului Strategic dintre România și Turcia, evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre și pregătirea summitului NATO programat să aibă loc la Ankara, în perioada 7-8 iulie.

Partidul Social Democrat solicită conducerii USR să îl suspende pe Dominic Fritz din toate funcțiile deținute în partid și să îi retragă sprijinul politic pentru exercitarea mandatului de primar al municipiului Timișoara, în urma unei decizii definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Într-un comunicat transmis vineri, PSD susține că USR are obligația de a aplica propriile standarde de integritate și în cazul liderilor săi, invocând decizia instanței referitoare la situația juridică a lui Dominic Fritz.

„Dincolo de implicațiile legale care decurg din decizia ÎCCJ, USR are obligația morală și politică să aplice asupra propriilor membri toate standardele de integritate pe care le-a solicitat de-a lungul timpului din partea membrilor altor partide aflați în situații similare”, afirmă social-democrații.

PSD consideră că menținerea lui Fritz în funcțiile de primar și lider politic afectează credibilitatea discursului public al USR privind integritatea în viața politică. Reprezentanții partidului susțin că orice încercare de a contesta sau interpreta politic hotărârea instanței ar reprezenta un atac la adresa sistemului judiciar.

Totodată, social-democrații au transmis un avertisment prefectului județului Timiș, solicitând respectarea prevederilor legale privind efectele unei decizii definitive de conflict de interese asupra mandatului unui ales local.

„Jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți prevede că, în cazul unei decizii definitive privind conflictul de interese, mandatul de primar încetează de drept, iar prefectul are obligația de a emite ordinul de constatare a încetării mandatului”, se arată în comunicat.

PSD susține că orice demers care ar avea ca efect menținerea lui Dominic Fritz în funcția de primar ar reprezenta un abuz administrativ și cere autorităților competente să aplice legea fără întârziere.

La finalul comunicatului, social-democrații transmit un mesaj categoric: „Dominic Fritz trebuie să plece!”.

Până la această oră, reprezentanții USR nu au transmis o reacție oficială la solicitările formulate de PSD.

artidul Social Democrat solicită conducerii USR să îl suspende pe Dominic Fritz din toate funcțiile deținute în partid și să îi retragă sprijinul politic pentru exercitarea mandatului de primar al municipiului Timișoara, în urma unei decizii definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Într-un comunicat transmis vineri, PSD susține că USR are obligația de a aplica propriile standarde de integritate și în cazul liderilor săi, invocând decizia instanței referitoare la situația juridică a lui Dominic Fritz.

„Dincolo de implicațiile legale care decurg din decizia ÎCCJ, USR are obligația morală și politică să aplice asupra propriilor membri toate standardele de integritate pe care le-a solicitat de-a lungul timpului din partea membrilor altor partide aflați în situații similare”, afirmă social-democrații.

PSD consideră că menținerea lui Fritz în funcțiile de primar și lider politic afectează credibilitatea discursului public al USR privind integritatea în viața politică. Reprezentanții partidului susțin că orice încercare de a contesta sau interpreta politic hotărârea instanței ar reprezenta un atac la adresa sistemului judiciar.

Totodată, social-democrații au transmis un avertisment prefectului județului Timiș, solicitând respectarea prevederilor legale privind efectele unei decizii definitive de conflict de interese asupra mandatului unui ales local.

„Jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți prevede că, în cazul unei decizii definitive privind conflictul de interese, mandatul de primar încetează de drept, iar prefectul are obligația de a emite ordinul de constatare a încetării mandatului”, se arată în comunicat.

PSD susține că orice demers care ar avea ca efect menținerea lui Dominic Fritz în funcția de primar ar reprezenta un abuz administrativ și cere autorităților competente să aplice legea fără întârziere.

La finalul comunicatului, social-democrații transmit un mesaj categoric: „Dominic Fritz trebuie să plece!”.

Până la această oră, reprezentanții USR nu au transmis o reacție oficială la solicitările formulate de PSD.

Partidul Social Democrat Partidul Social Democrat a prezentat vineri un set de măsuri pe care le consideră esențiale pentru acordarea sprijinului parlamentar viitorului guvern, insistând pe oprirea austerității, protejarea veniturilor populației și relansarea economică.

Potrivit unui comunicat oficial, PSD solicită ca programul de guvernare să includă măsuri menite să limiteze creșterea poverii fiscale asupra persoanelor cu venituri mici și medii, precum și asupra micilor antreprenori. Social-democrații susțin că ajustările bugetare trebuie orientate către stimularea investițiilor și dezvoltarea economică, pentru a genera venituri suplimentare la buget.

Printre principalele propuneri se află un așa-numit „pachet anti-inflație”, care include majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, sprijin pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități, dar și extinderea schemei de limitare a adaosului comercial la produsele de strictă necesitate, atât alimentare cât și nealimentare.

Formațiunea mai propune măsuri pentru reducerea abandonului școlar prin extinderea programului „Masă caldă în școli”, precum și o reformă administrativă care să ducă la eficientizarea serviciilor publice, comasarea localităților mici și reducerea birocrației. PSD vizează, de asemenea, reducerea cu cel puțin 25% a sarcinilor administrative pentru cetățeni și firme și scurtarea cu minimum 30% a termenelor de autorizare.

Pe zona economică, social-democrații cer deblocarea plăților restante ale statului către mediul de afaceri, relansarea programelor de investiții în sectoare strategice și susținerea industriei auto prin extinderea programului Rabla. În agricultură, PSD propune un program de credite cu dobândă subvenționată în proporție de până la 80%.

Premierul desemnat Adrian Ioan Veștea a anunțat că a avut o întâlnire de lucru cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul căreia au fost analizate execuția bugetară, perspectivele economice pentru perioada următoare și măsurile care urmează să fie incluse în programul de guvernare.

Potrivit unei postări publicate pe Facebook, Veștea a afirmat că și-a dorit continuitate la conducerea Ministerului Finanțelor, având în vedere provocările economice cu care se confruntă România în perioada următoare.

„Am avut o întâlnire de lucru cu actualul și viitorul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare. Mi-am dorit continuitate la conducerea unuia dintre cele mai importante ministere, având în vedere provocările pe care le avem în față în următoarele luni”, a transmis premierul desemnat.

Acesta a precizat că viitorul Executiv va continua o politică de prudență bugetară, în special în ceea ce privește reducerea cheltuielilor statului, subliniind însă necesitatea adoptării unor măsuri care să contribuie la relansarea consumului și la recâștigarea încrederii mediului de afaceri.

Veștea a apreciat că perioada recentă de instabilitate politică a avut efecte negative și a susținut că instalarea rapidă a unui nou Guvern este esențială pentru menținerea credibilității României în fața partenerilor interni și externi.

„Această stare de incertitudine la nivel guvernamental este de natură să provoace daune și mai mari dacă nu reușim să ieșim din zodia haosului”, a afirmat el.

Premierul desemnat a avertizat, totodată, asupra riscului ca România să fie retrogradată la categoria „junk” de către agențiile de rating în cazul prelungirii crizei politice, apreciind că o astfel de evoluție ar avea consecințe asupra economiei, investițiilor și costurilor de finanțare ale statului.

Potrivit acestuia, după votul de învestitură va iniția consultări cu reprezentanții mediului de afaceri, investitorii români și străini, precum și cu reprezentanții principalelor agenții de evaluare a creditului, în vederea consolidării încrederii în economia românească.

A doua licitație internațională organizată pentru vânzarea activelor combinatului siderurgic Liberty Steel Galați s-a încheiat fără niciun rezultat, după ce niciunul dintre cei cinci investitori interesați nu a depus garanția necesară participării la procedură, potrivit informațiilor comunicate de consorțiul de administratori concordatari Euro Insol și CITR.

Administratorii urmăreau un preț total de 464 milioane de euro, sumă care includea 444 milioane de euro pentru activele combinatului și 18,9 milioane de euro pentru fabrica de țevi Liberty Tubular Products Galați. Valoarea este semnificativ mai mică decât cea din prima licitație, organizată în 12 martie, când prețul de pornire era de 709 milioane de euro.

Deși cinci investitori strategici din Europa și Asia au achiziționat caietul de sarcini și au efectuat vizite la combinat, niciunul nu a depus scrisoarea de garanție impusă, reprezentând 7% din valoarea de pornire, condiție obligatorie pentru participare.

Surse citate de CursDeGuvernare.ro susțin că în perioada următoare ar putea fi transmise două sau trei oferte directe, la prețuri mai mici decât cel solicitat în licitație, în contextul în care piața ar fi ajustat în jos evaluarea activelor.

În final, decizia privind viitorul combinatului va reveni creditorilor, în special statului român, prin ANAF și EximBank, care au de recuperat creanțe de peste 400 de milioane de euro.

Uniunea Europeană a decis deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, marcând un nou pas în procesul de extindere al blocului comunitar.

Decizia a fost anunțată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vine în urma acordului statelor membre ale Uniunea Europeană.

„Astăzi, Uniunea Europeană a făcut un pas important înainte. Toate statele membre au convenit să deschidă primul cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. La prima Conferință Interguvernamentală de luni, vom deschide clusterul privind fundamentele – coloana vertebrală a procesului de aderare. Acesta acoperă valorile și principiile fundamentale pe care este construită UE, de la statul de drept până la instituții democratice solide”, a transmis Ursula von der Leyen.

În urma anunțului, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis un mesaj de mulțumire partenerilor europeni, subliniind importanța sprijinului acordat Kievului în contextul actual.

„Mulțumesc tuturor concetățenilor noștri care luptă pentru Ucraina, care lucrează pentru statul nostru și care contribuie la apărarea intereselor noastre naționale. De asemenea, mulțumesc tuturor partenerilor noștri din UE și fiecărui lider în parte pentru acest pas hotărât în interesul Europei. Ucraina se apără pe sine și, prin aceasta, întreaga Europă”, a declarat Zelenski.

La rândul său, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a salutat decizia și a subliniat angajamentul Chișinăului pentru continuarea reformelor necesare aderării.

„Moldova este pregătită să le deschidă pe toate. Ne-am făcut temele și vom continua să punem în aplicare reformele”, a transmis Maia Sandu.

Decizia de la Bruxelles este considerată un moment important pentru politica de extindere a Uniunii Europene, fiind privită ca un semnal puternic de sprijin pentru cele două state aflate în proces de integrare europeană.